Știri
Știri din categoria Apărare
Iranul este aproape de un acord cu China pentru rachete antinavă supersonice într-un moment în care Statele Unite concentrează forțe navale în apropierea coastelor iraniene, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Conform Reuters, negocierile vizează achiziția rachetelor de croazieră antinavă CM-302, iar înțelegerea ar fi „aproape de finalizare”, fără ca o dată de livrare să fi fost stabilită.
Surse citate de Reuters susțin că discuțiile au început cu cel puțin doi ani în urmă, dar s-au accelerat după războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, din iunie 2025. În fazele finale ale negocierilor, oficiali iranieni de rang înalt ar fi călătorit în China, inclusiv Massoud Oraei, adjunct al ministrului apărării, potrivit a două surse din domeniul securității. Reuters notează că nu este clar câte rachete ar include potențialul contract, care ar fi prețul și dacă Beijingul îl va duce la capăt în actualul context.
CM-302 este descrisă ca o rachetă supersonică proiectată să zboare jos și rapid pentru a îngreuna interceptarea de către sistemele de apărare ale navelor. Doi experți în armament citați de Reuters spun că introducerea acestei capabilități ar crește semnificativ puterea de lovire a Iranului și ar amplifica presiunea asupra forțelor navale americane din regiune.
Date-cheie menționate de Reuters:
| Element | Ce înseamnă în practică |
|---|---|
| Viteză supersonică | fereastră mai scurtă de reacție pentru apărarea antiaeriană navală |
| Zbor la altitudine joasă | detecție mai dificilă și interceptare mai complicată |
| Rază ~290 km | extinderea zonei de risc în apropierea coastelor iraniene |
Informația apare pe fundalul unei mobilizări navale americane descrise de Reuters drept masivă, cu portavionul USS Abraham Lincoln și grupul său de luptă în zonă și cu USS Gerald R. Ford în deplasare spre regiune. Tot Reuters reamintește că președintele american Donald Trump a declarat pe 19 februarie 2026 că acordă Iranului un termen de 10 zile pentru un acord privind programul nuclear, în caz contrar fiind invocată posibilitatea unei acțiuni militare.
Pe plan diplomatic, o eventuală vânzare ar sublinia apropierea militară dintre China și Iran, într-un moment în care sancțiunile internaționale rămân un punct sensibil. Reuters arată că un embargo ONU privind armele, impus inițial în 2006, a fost suspendat în 2015 în cadrul unui acord nuclear și apoi reimpus în septembrie 2025. Ministerul chinez de externe a transmis, după publicare, că „nu are cunoștință” despre discuțiile privind o posibilă vânzare, iar Ministerul Apărării din China nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit agenției.
Recomandate
Kim Jong Un a supervizat teste cu rachete lansate de pe distrugătorul Choe Hyon , potrivit Libertatea , într-un nou semnal că Phenianul își accelerează programul naval și își leagă dezvoltarea flotei de componenta nucleară, pe fondul tensiunilor cu Coreea de Sud și SUA. Ce s-a testat și ce a transmis Phenianul Relatează ABC News că, potrivit presei de stat nord-coreene, lansările au avut loc duminică, de pe distrugătorul de 5.000 de tone Choe Hyon, navă prezentată oficial pentru prima dată în aprilie 2025. Testele au inclus rachete de croazieră „strategice” (termen folosit de Phenian pentru sisteme asociate rolului nuclear) și rachete antinavă. Conform surselor oficiale nord-coreene, proiectilele și-au atins țintele „cu precizie”, după zboruri de peste două ore (pentru rachetele de croazieră) și de peste 30 de minute (pentru rachetele antinavă). două rachete de croazieră strategice, care au zburat mai bine de două ore pe traiectorii prestabilite deasupra apelor vestice ale țării; trei rachete antinavă, cu un timp de zbor de peste 30 de minute. După exerciții, Kim Jong Un a reiterat obiectivul de „extindere nelimitată” a forțelor nucleare și a anunțat directive pentru perfecționarea capacităților de atac preventiv și de răspuns rapid, potrivit relatării din presa de stat. Contextul: modernizarea flotei și escaladarea politică Choe Hyon este descrisă ca o platformă capabilă să transporte un arsenal divers, de la armament antiaerian și rachete antinavă până la rachete balistice și de croazieră cu capacitate nucleară. În același timp, capabilitățile reale ale flotei nord-coreene rămân disputate, iar oficiali și experți sud-coreeni sugerează că nava ar fi fost construită probabil cu sprijin tehnologic rusesc, pe fondul apropierii militare dintre cele două state. Libertatea mai notează că un al doilea distrugător din aceeași clasă, Kang Kon, lansat în mai anul trecut, a suferit avarii serioase într-o lansare eșuată. Deși Phenianul susține că nava a fost reparată până în iunie, experții se îndoiesc că ar fi complet operațională. În paralel, Kim Jong Un a analizat planurile pentru al treilea și al patrulea distrugător; al treilea, aflat în construcție la șantierul naval Nampo, ar urma să fie finalizat până în octombrie, cu ocazia aniversării Partidului Muncitorilor. Pe plan extern, liderul nord-coreean a numit Coreea de Sud „cel mai ostil” adversar, a respins ofertele de reluare a dialogului venite din partea Washingtonului odată cu al doilea mandat al lui Donald Trump și a cerut SUA să renunțe la condiția prealabilă a denuclearizării, în timp ce Phenianul își consolidează legăturile cu Rusia și China. [...]
Războiul din Iran devine un „manual” de presiune economică pentru un scenariu Taiwan : Beijingul urmărește cum reacționează SUA la șocuri de preț la energie, blocaje de lanțuri de aprovizionare și turbulențe pe piețele financiare, pentru a evalua cât de departe ar putea merge cu o blocadă care să lovească economia globală și să reducă apetitul Washingtonului pentru o intervenție militară, potrivit Focus . Conflictul dintre SUA, Israel și Iran este privit la Taipei ca un semnal de alarmă, iar la Beijing ca o lecție despre cum se poartă războiul „și” prin economie. „Newsweek” notează că în Taiwan se studiază atent interacțiunea dintre rachete, drone și apărarea antiaeriană, inclusiv riscul ca interceptoarele să devină insuficiente într-un conflict prelungit. Lecția pentru Taiwan: apărare antiaeriană integrată și buget special Pe fondul presiunii crescânde din partea Chinei, care consideră Taiwanul drept teritoriu propriu, autoritățile de la Taipei accelerează planurile pentru un sistem integrat, multistrat, de apărare antiaeriană, care ar urma să fie finalizat până anul viitor și este descris ca „ Taiwan-Dome” („T-Dome”) , potrivit informațiilor citate de „Newsweek”. Sistemul ar urma să conecteze într-o singură rețea: rachete indigene Tien-Kung-IV; sisteme americane precum Patriot și NASAMS; radare de avertizare timpurie și supraveghere; sisteme mai ieftine pentru contracararea dronelor mici, cu o conducere a luptei asistată de inteligență artificială (utilizarea algoritmilor pentru coordonarea rapidă a senzorilor și a interceptoarelor). Planul este parte dintr-un buget special de 1,25 trilioane dolari taiwanezi, echivalentul a aproximativ 39 miliarde dolari (aprox. 179 miliarde lei), conform „Newsweek”. În același context, analistul Bryce Barros (GLOBSEC) spune pentru „Newsweek” că dronele Shahed folosite în Iran sunt periculoase „pentru că pot fi produse ieftin în masă, sunt greu de detectat și, în același timp, foarte precise”, ceea ce ridică miza pentru capabilități anti-dronă robuste în arhitectura „T-Dome”. Lecția pentru China: unde este „pragul de durere” al SUA Pentru Beijing, miza nu este doar militară, ci și politică și economică. Portalul de securitate „19FortyFive” descrie cum strategii chinezi ar analiza: cât de mult apasă creșterea prețurilor la energie asupra politicii interne americane; cât de sensibile sunt lanțurile de aprovizionare și piețele de acțiuni; de la ce nivel un președinte al SUA ar avea dificultăți să justifice o operațiune militară în fața propriei populații. Într-un scenariu de criză în jurul Taiwanului, această înțelegere ar putea fi folosită pentru o strategie de blocadă care să lovească în primul rând economia globală și, implicit, SUA — prin rute comerciale, prețul petrolului și un posibil șoc în industria de cipuri din Taiwan. În material este citat istoricul Chris Miller, care afirmă că industria taiwaneză ar furniza circa 37% din „puterea de calcul” globală. Concluzia comună a analizelor invocate este că SUA ar rămâne actorul-cheie capabil să frâneze Beijingul militar și politic; de aceea, China ar încerca să înțeleagă cât de vulnerabil este Washingtonul la presiuni economice și de piață, pentru a crește probabilitatea ca o administrație americană să evite, în final, o apărare directă a Taiwanului. [...]
Serbia vrea să ajungă la o producție de până la 80.000 de drone în doi ani, printr-un parteneriat 50-50 cu Israelul , mizând pe transfer de tehnologie și pe capacități industriale locale, potrivit G4Media . Ținta, dacă se materializează, ar ridica semnificativ volumul de producție al industriei de apărare sârbe și ar consolida o linie de fabricație cu potențial de utilizare operațională rapidă. Planul a fost prezentat de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić , care a spus că asocierea „în proporție de 50-50” ar urma să combine tehnologia israeliană cu infrastructura și capacitățile de producție ale Serbiei. În această formulă, Israelul ar furniza know-how și „tehnologie de ultimă generație”, iar Serbia ar pune la dispoziție infrastructura pentru producție și dezvoltare. În ținta de producție intră și muniții de tip „loitering” (muniții rătăcitoare, care pot sta în aer până identifică o țintă), precum și sisteme fabricate pe plan intern. Vučić a afirmat că obiectivul este fabricarea a „până la 80.000 de drone” în aproximativ doi ani. Ce se schimbă operațional pentru industria sârbă de apărare Serbia și-a extins în ultimii ani capacitățile de drone ale industriei sale de apărare, dezvoltând sisteme pentru misiuni de atac și de informații, iar o parte dintre acestea „au intrat deja în uz operațional”, conform informațiilor citate. Anunțul se leagă și de un plan mai amplu, dezvăluit la sfârșitul anului trecut, privind deschiderea unei unități de producție de drone „la scară largă”. Contextul relației cu Israelul Serbia a furnizat muniție Israelului în timpul războiului în curs, în condițiile în care „mai multe țări europene au suspendat exporturile de echipamente de apărare către Israel”, mai notează materialul. Informația despre planul comun este relatată de ynetnews.com, conform G4Media. [...]
Ucraina își mută o parte din luptă pe platforme fără pilot , după ce armata a ocupat o poziție a trupelor ruse într-o operațiune „complet robotizată”, fără participarea directă a vreunui militar ucrainean la lupte, potrivit TVR Info . Președintele Volodimir Zelenski a prezentat sistemele folosite și a legat mesajul de cooperarea militară cu Germania, unde a anunțat acorduri de 4 miliarde de euro. Operațiune „fără infanterie”: ce spune Zelenski că s-a întâmplat pe front Zelenski a afirmat că o poziție inamică a fost cucerită „exclusiv cu ajutorul unor platforme fără pilot: sisteme terestre și drone”. În relatarea sa, mai mulți soldați ruși s-ar fi predat fără intervenția directă a infanteriștilor ucraineni. Tot el a susținut că echipamentele robotizate terestre au îndeplinit deja peste 22.000 de misiuni pe front în doar trei luni. La ce sunt folosite sistemele robotizate terestre Potrivit materialului, aceste sisteme sunt prezentate ca având rolul de a reduce expunerea soldaților pe câmpul de luptă și pot fi utilizate pentru: transport de muniție; evacuarea răniților; amplasarea de mine explozive; colectarea de informații; deschiderea focului asupra inamicului. Componenta economică: acorduri de apărare de 4 miliarde de euro și producție de drone În timpul unei vizite la Berlin, Zelenski s-a întâlnit cu cancelarul Friedrich Merz și membri ai guvernului german, iar Germania și Ucraina au încheiat acorduri de cooperare în domeniul apărării în valoare de 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Merz a spus că „nicio industrie de apărare nu este mai inovatoare decât cea a Ucrainei” și a transmis că Germania va pune în aplicare „din prima zi” noul parteneriat strategic. Pachetul include și un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a declarat că ar putea deveni una dintre cele mai mari inițiative de acest fel din Europa. Context: atacuri asupra civililor și lovituri asupra infrastructurii TVR Info mai notează că atacurile Rusiei continuă să facă victime în rândul civililor: cel puțin cinci persoane au fost ucise și 27 rănite într-un atac cu rachete asupra orașului Dnipro. De asemenea, a fost lovit portul Izmail din regiunea Odesa, unde ar fi fost distruse cel puțin șase case, precum și autoturisme și mijloace de transport în comun. În paralel, armata ucraineană a anunțat că a atacat peste noapte depozite de drone și muniții în regiunile Donețk și Zaporojie controlate de Rusia. Analiști și oficiali occidentali citați în material susțin că Ucraina ar fi avut în ultimele luni mai multe succese pe câmpul de luptă decât Rusia și ar fi perturbat ofensiva de primăvară a Kremlinului. [...]
MApN spune că exercițiul Orion 26 a testat capacitatea de reacție coordonată cu NATO , într-un mesaj care pune accent pe interoperabilitate – adică pe faptul că forțele din mai multe țări pot lua decizii și acționa împreună, după aceleași proceduri. Informațiile apar în Antena 3 , care citează comunicarea Ministerului Apărării Naționale . Potrivit MApN, militarii români au participat, alături de aliați, la exercițiul multinațional Orion 26, descris drept „cea mai amplă simulare a unui conflict major în Europa”. Mesajul ministerului susține că forțele participante „au acționat ca un singur corp”, iar România ar fi pregătită să răspundă „coordonat oricărei provocări”. Ce a urmărit exercițiul, din perspectiva MApN În comunicarea citată, ministerul indică trei componente ale interoperabilității pe care Orion 26 le-ar fi pus în practică: decizii rapide și sincronizate între națiunile participante; acțiune „multi-domeniu”, cu cooperare pe uscat, în aer și în spațiul cibernetic; utilizarea standardelor NATO, prin proceduri identice. Context operațional: misiune navală în Marea Neagră Separat de exercițiul Orion 26, MApN a anunțat că vânătorul de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” și-a încheiat participarea la a IX-a activare a grupării MCM Black Sea , după misiuni de supraveghere și recunoaștere pentru siguranța navigației în Marea Neagră, în perioada 22 martie – 4 aprilie. Ministerul leagă această participare de „angajamentul României pentru securitatea maritimă în regiune” și de consolidarea cooperării cu aliații și partenerii. [...]
Ucraina susține că a realizat, în timpul războiului, două lansări la altitudini apropiate de spațiu, o capacitate care ar putea deschide opțiuni noi pentru apărarea antirachetă și pentru lansări din aer potrivit Adevărul , care citează declarațiile unui parlamentar ucrainean. Informațiile nu sunt însoțite de detalii tehnice și nu sunt confirmate independent. Declarațiile îi aparțin lui Fedir Venislavski , membru al comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și informații, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Acesta afirmă că lansările au avut loc „în timpul îndeplinirii misiunilor de luptă”, nu ca experimente. Ce spune oficialul despre lansări și parametri În timpul celei de-a doua lansări, „purtătorul de rachete” ar fi ajuns la o altitudine de 204 kilometri, nivel asociat zborurilor suborbitale. Venislavski a descris situația drept „fără precedent” pentru o țară aflată într-un război de amploare. Tot el a susținut că Ucraina dispune de sisteme capabile să lovească ținte la distanțe de până la 500 km, la viteze hipersonice, folosite în operațiuni speciale, fără a oferi detalii operaționale sau tehnice. Lansarea din aer și ideea de „cosmodrom aerian” O altă operațiune menționată este lansarea unui purtător de rachete dintr-o aeronavă de transport, de la o altitudine de 8.000 de metri. Oficialul afirmă că un astfel de purtător ar putea fi folosit și pentru plasarea pe orbită a unor echipamente sau nave spațiale. Venislavski susține că ar fi o premieră pentru Europa și doar a doua situație de acest tip la nivel global, după experimente realizate de Statele Unite în anii 1970. În acest context, el a avansat posibilitatea dezvoltării unui sistem de tip „cosmodrom aerian”, utilizabil atât civil, cât și militar, cu argumentul că lansările din aer pot reduce consumul de energie în faza inițială a zborului. De ce contează: potențial militar, dar cu multe necunoscute Miza principală este componenta de apărare: un astfel de sistem ar putea avea aplicații antirachetă, inclusiv împotriva unor sisteme rusești precum Oreșnik , însă în material nu sunt oferite detalii concrete despre capabilitățile reale sau despre modul în care ar funcționa o asemenea interceptare. În lipsa confirmărilor independente și a datelor tehnice, amploarea și impactul acestor capacități rămân dificil de evaluat, chiar dacă direcția indicată sugerează o accelerare a inovației militare ucrainene într-un domeniu în care spațiul devine tot mai relevant pentru competiția tehnologică și militară. [...]
