Știri
Știri din categoria Apărare
Iranul este aproape de un acord cu China pentru rachete antinavă supersonice într-un moment în care Statele Unite concentrează forțe navale în apropierea coastelor iraniene, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Conform Reuters, negocierile vizează achiziția rachetelor de croazieră antinavă CM-302, iar înțelegerea ar fi „aproape de finalizare”, fără ca o dată de livrare să fi fost stabilită.
Surse citate de Reuters susțin că discuțiile au început cu cel puțin doi ani în urmă, dar s-au accelerat după războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, din iunie 2025. În fazele finale ale negocierilor, oficiali iranieni de rang înalt ar fi călătorit în China, inclusiv Massoud Oraei, adjunct al ministrului apărării, potrivit a două surse din domeniul securității. Reuters notează că nu este clar câte rachete ar include potențialul contract, care ar fi prețul și dacă Beijingul îl va duce la capăt în actualul context.
CM-302 este descrisă ca o rachetă supersonică proiectată să zboare jos și rapid pentru a îngreuna interceptarea de către sistemele de apărare ale navelor. Doi experți în armament citați de Reuters spun că introducerea acestei capabilități ar crește semnificativ puterea de lovire a Iranului și ar amplifica presiunea asupra forțelor navale americane din regiune.
Date-cheie menționate de Reuters:
| Element | Ce înseamnă în practică |
|---|---|
| Viteză supersonică | fereastră mai scurtă de reacție pentru apărarea antiaeriană navală |
| Zbor la altitudine joasă | detecție mai dificilă și interceptare mai complicată |
| Rază ~290 km | extinderea zonei de risc în apropierea coastelor iraniene |
Informația apare pe fundalul unei mobilizări navale americane descrise de Reuters drept masivă, cu portavionul USS Abraham Lincoln și grupul său de luptă în zonă și cu USS Gerald R. Ford în deplasare spre regiune. Tot Reuters reamintește că președintele american Donald Trump a declarat pe 19 februarie 2026 că acordă Iranului un termen de 10 zile pentru un acord privind programul nuclear, în caz contrar fiind invocată posibilitatea unei acțiuni militare.
Pe plan diplomatic, o eventuală vânzare ar sublinia apropierea militară dintre China și Iran, într-un moment în care sancțiunile internaționale rămân un punct sensibil. Reuters arată că un embargo ONU privind armele, impus inițial în 2006, a fost suspendat în 2015 în cadrul unui acord nuclear și apoi reimpus în septembrie 2025. Ministerul chinez de externe a transmis, după publicare, că „nu are cunoștință” despre discuțiile privind o posibilă vânzare, iar Ministerul Apărării din China nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit agenției.
Recomandate
China ridică un complex nuclear de mari dimensiuni într-o zonă izolată din deșert , un proiect care poate schimba calculele de securitate în regiune și poate alimenta o nouă rundă de investiții în apărare la nivel global, potrivit Bild . Publicația germană scrie că amplasamentul „pare gigantic”, este „complet izolat” și este prezentat drept un „mega-proiect militar”. Informația se bazează pe o analiză a imaginilor din satelit realizată de Reuters , care indică faptul că în nord-vestul Chinei „se construiește un complex atomic amplu”. Ce se știe din informațiile publicate Din datele prezentate rezultă, la acest moment, câteva elemente factuale: locația generală: nord-vestul Chinei, „în mijlocul deșertului”; sursa constatării: evaluarea imaginilor satelitare de către Reuters; dimensiunea proiectului: descris ca „gigantic” și „amplu”, fără cifre sau parametri tehnici în materialul disponibil. Bild menționează că detalii despre scenariul pentru care ar fi construită baza și despre ce ar include concret instalația sunt atribuite unor „experți în securitate”, însă aceste informații nu sunt redate în fragmentul accesibil. De ce contează pentru industria de apărare Chiar și în lipsa unor date tehnice publice în material, apariția unui nou complex nuclear de mari dimensiuni, identificat din satelit, este un semnal cu potențial de impact asupra: planificării militare și a posturii de descurajare (deterrence) în Asia; priorităților bugetare pentru apărare în statele care își calibrează strategiile în funcție de evoluțiile Chinei; cererii pentru capabilități de supraveghere, recunoaștere și analiză (inclusiv imagistică satelitară), folosite pentru monitorizarea infrastructurii strategice. În absența unor confirmări oficiale sau a unor detalii suplimentare în material, amploarea exactă și destinația operațională a proiectului rămân neclare. [...]
SUA cer aliaților asiatici să urce bugetele de apărare la 3,5% din PIB și avertizează că relația cu Washingtonul se va schimba pentru statele care „profită gratuit”, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile secretarului american al apărării, Pete Hegseth , la Dialogul Shangri-La din Singapore. În intervenția sa, Hegseth a spus că există motive „legitime de alarmă” în fața „amplorii istorice” a întăririi militare a Chinei, dar a insistat că Washingtonul nu urmărește o „confruntare inutilă” și că vizează un „echilibru stabil” în Asia-Pacific, „în care niciun stat, inclusiv China, nu își poate impune hegemonia” și nu poate amenința securitatea sau prosperitatea SUA și a aliaților. Presiune pe bugete și condiționarea sprijinului Mesajul central către partenerii din regiune a fost creșterea contribuției financiare la apărarea colectivă. Hegseth a salutat în mod special Coreea de Sud, Japonia, Australia și Filipine și a avertizat că statele care nu se mobilizează vor vedea „o schimbare clară” în modul în care SUA „fac afaceri”. „Acele zile au trecut. Aliații care refuză să se mobilizeze și să își asume partea lor pentru apărarea noastră colectivă se vor confrunta cu o schimbare clară în modul nostru de a face afaceri.” Potrivit lui Hegseth, așteptarea Washingtonului este ca aliații și partenerii asiatici să își majoreze cheltuielile militare la 3,5% din PIB. Taiwan: poziția oficială, neschimbată; decizia privind vânzările de arme, la Trump Reuniunea are loc la două săptămâni după vizita lui Donald Trump în China, despre care președintele american a spus că a dus la acorduri comerciale „fantastice” și în contextul în care a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca pârghie de presiune asupra Beijingului. Hegseth a afirmat că nu a intervenit „nicio schimbare” în poziția Washingtonului privind Taiwanul, dar a precizat că „orice decizie” despre viitoare vânzări de arme către Taiwan îi va aparține președintelui Trump. Context regional: delegație americană amplă, prezență redusă a Chinei În Singapore, șeful Pentagonului conduce o delegație americană „impozantă”, în timp ce China a trimis, pentru al doilea an consecutiv, doar o echipă de experți militari și cercetători. Absența ministrului apărării, Dong Jun, este interpretată de analiști ca un semn al creșterii puterii Chinei, care nu ar mai considera necesară trimiterea unor oficiali de cel mai înalt rang. În marja forumului, Hegseth urmează să se întâlnească și cu omologii săi britanic și australian, în cadrul parteneriatului de securitate AUKUS , pe care China îl consideră o tentativă de contracarare a dezvoltării sale economice și militare. [...]
Dronele Geran-2 pun presiune pe apărarea antiaeriană printr-un raport cost–efect favorabil atacatorului , iar incidentul de la Galați arată că riscul operațional nu mai este doar „la graniță”, ci poate ajunge direct în zone locuite, potrivit G4Media . Aparatele sunt descrise ca fiind zgomotoase, relativ lente și construite ieftin, fiind folosite aproape zilnic de Rusia pentru atacuri asupra infrastructurii și zonelor urbane din Ucraina. Publicația notează că „Geran-2” nu este un proiect rusesc original, ci redenumirea și adaptarea modelului iranian „Shahed-136”, exportat către Rusia. De ce contează: cost mic la lansare, cost mare la interceptare Un element central este asimetria de costuri. Estimările occidentale citate indică un preț de 20.000–70.000 de dolari (aprox. 92.000–322.000 lei ) pentru o dronă Shahed/Geran, în timp ce interceptarea cu sisteme antiaeriene moderne poate costa „de zeci sau chiar sute de ori mai mult”. În plus, Rusia folosește frecvent tactici de tip „roi” – lansarea simultană a zeci sau sute de drone – pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană. Dronele sunt lansate de pe rampe multiple montate pe camioane, ceea ce permite atacuri în masă; chiar dacă multe sunt doborâte, unele reușesc să lovească infrastructură energetică, clădiri sau obiective militare. Ce este Geran-2 și ce poate face G4Media descrie Geran-2 ca „muniție rătăcitoare” (o armă care poate zbura autonom spre țintă și explodează la impact), fiind o combinație între dronă și rachetă de croazieră; este o armă de unică folosință, motiv pentru care este numită și „dronă kamikaze”, conform Army Recognition (citată de publicație). Caracteristici menționate în articol: configurație „delta wing” (corp triunghiular), cu elice în spate; 3,5 metri lungime, anvergură de circa 2,5 metri , greutate totală de 200 kg ; viteză estimată de aprox. 180–185 km/h ; autonomie între 1.000 și 2.500 km și timp de zbor de până la cinci ore , potrivit GlobalSecurity.org (citată de publicație); navigație prin GPS, GLONASS și sisteme inerțiale; unele versiuni noi ar include sisteme anti-bruiere și chiar modemuri 4G sau terminale de comunicații pentru ghidaj mai precis. Încărcătura explozivă este prezentată ca variind, în funcție de versiune, între 20 și 50 kg , iar unele variante rusești modernizate „ar putea” transporta focoase de până la 90 kg (formulare care indică o estimare, nu o confirmare). Producție și lanț de aprovizionare: de la livrări iraniene la fabricare locală Cooperarea militară Iran–Rusia s-a intensificat după invazia rusă în Ucraina din 2022, iar primele drone Shahed-136 ar fi fost livrate direct de Iran, după care Moscova le-a redenumit „Geran-2”, mai arată articolul. Ulterior, Rusia ar fi început producția locală, „în special” într-o fabrică din Alabuga (Tatarstan). Potrivit analizelor occidentale citate, Moscova produce acum mii de astfel de drone lunar și a modificat designul original; unele variante ar folosi componente chinezești, sisteme de navigație îmbunătățite și focoase mai puternice. Incidentul de la Galați: semnal operațional pentru România Publicația leagă explicațiile tehnice de incidentul în care o dronă de acest tip s-a prăbușit peste un bloc de apartamente din Galați, subliniind că prăbușirea pe teritoriul României arată cât de aproape a ajuns războiul din Ucraina de granițele NATO. În acest context, G4Media notează că, deși în ultimii ani au fost descoperite fragmente de drone rusești în apropierea Dunării, cazul din Galați este „printre cele mai grave”, deoarece a lovit direct o zonă locuită. [...]
NATO ia în calcul să aducă sub comandă aliată un sistem anti-drone în România , ca răspuns operațional la incidentul în care o dronă a lovit o clădire rezidențială din Galați și a rănit doi civili, potrivit Newsweek . Miza imediată este întărirea capacității de detectare și interceptare pe flancul estic, fără a escalada automat către mecanismele de apărare colectivă. NATO a transmis solidaritate României, iar secretarul general Mark Rutte l-a contactat pe președintele Nicușor Dan. Rutte a pus incidentul pe seama „comportamentului imprudent” al Rusiei, iar purtătorul de cuvânt al NATO, Martin O’Donnell, a afirmat că „drona era rusă”. Un înalt oficial militar al NATO a spus că Alianța a „detectat și urmărit” drona, însă aceasta ar fi intrat în spațiul aerian românesc cu doar câteva minute înainte de impact. Ca reacție, NATO a trimis un avion de avertizare timpurie pentru a crește „conștientizarea domeniului aerian”. Ce schimbare operațională este discutată: integrarea unui sistem anti-drone Oficialul NATO citat a indicat că Alianța evaluează „ce se mai poate face” pentru a optimiza rețeaua de senzori și „sistemele de tragere” ale României și ale NATO, astfel încât amenințări similare să poată fi neutralizate „în siguranță”. Una dintre opțiuni ar fi aducerea „sub comanda și controlul NATO” a unui sistem anti-drone fabricat în SUA, numit Merops, despre care sursa spune că a fost achiziționat de România în cadrul eforturilor de consolidare a apărării pe flancul estic. O altă direcție menționată este ca România și alte state să obțină capacități suplimentare în cadrul Inițiativei de descurajare a flancului estic, un demers NATO axat pe integrarea de tehnologii noi pentru descurajare și apărare. „Santinela Estică” și consultările din luna următoare Aliații ar urma să discute luna viitoare, la o conferință, identificarea de „forțe și capacități defensive suplimentare” pentru operațiunea „ Eastern Sentry ” („Santinela Estică”), menită să consolideze flancul estic, potrivit informațiilor atribuite de Newsweek publicației KyivPost (fără ca articolul să indice o decizie finală). De ce nu se vorbește, deocamdată, despre articolul 5 Materialul notează că articolul 5 (apărarea colectivă) a fost invocat o singură dată în istoria NATO, după atacurile din 11 septembrie 2001, iar până acum „nu s-a sugerat” aplicarea lui în cazul României. În schimb, este prezentat ca opțiune articolul 4 , care permite consultări de urgență atunci când un aliat consideră că îi este amenințată securitatea. Consultările în baza articolului 4 au fost declanșate de nouă ori, inclusiv de trei ori în contextul războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei; în septembrie 2025, Polonia a cerut astfel de consultări după incursiuni ale dronelor rusești, iar Estonia după încălcări ale spațiului aerian de către avioane de vânătoare rusești. Reuniunea cerută de Polonia în septembrie 2025 a dus la lansarea „Eastern Sentry”, cu contribuții aliate precum avioane de vânătoare, elicoptere, avioane de transport, sisteme de apărare aeriană, avioane de supraveghere și fregate, conform sursei. [...]
Ucraina își asumă costul ridicat al muniției de precizie pentru a lovi centre de comandă rusești , într-un atac raportat ca reușit asupra unui post de conducere și comunicații din regiunea Luhansk ocupată, potrivit Focus . Miza operațională este degradarea coordonării rusești „adânc în spatele frontului”, chiar dacă detaliile nu pot fi verificate independent în acest moment. Atacul ar fi fost executat cu rachete de croazieră britanice Storm Shadow , a transmis Statul Major ucrainean luni, pe platforma X, informație preluată de Kyiv Independent. Ținta ar fi fost un „post de conducere și comunicații” într-o zonă a regiunii Luhansk aflată sub control rusesc, iar instalația ar fi fost „distrusă cu succes”, conform aceleiași surse ucrainene. Costul loviturii și implicația pentru ritmul operațiunilor Publicația notează că, potrivit estimărilor The War Zone, o rachetă Storm Shadow ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei), echivalentul a circa 2,1–2,2 milioane euro (aprox. 10,5–11 milioane lei), în funcție de curs. Pentru Ucraina, utilizarea unor astfel de muniții scumpe indică o prioritizare a țintelor cu valoare militară mare (comandă, comunicații), unde efectul asupra capacității de luptă poate depăși costul pe lovitură. De ce contează: lovituri la distanță și presiune pe infrastructura militară Storm Shadow sunt lansate de pe aeronave și pot lovi ținte la distanță mare, ceea ce extinde opțiunile Ucrainei dincolo de linia frontului. Kyiv Independent citează mesajul Statului Major ucrainean potrivit căruia „niciun loc” al armatei ruse pe teritoriul ucrainean nu ar mai fi sigur. În același timp, Focus precizează că afirmațiile privind distrugerea obiectivului nu pot fi confirmate independent: nu existau, la momentul relatării, imagini verificate sau fotografii satelitare, iar autoritățile ruse nu comentaseră. Context: intensificarea atacurilor asupra infrastructurii Materialul mai arată că Ucraina și-a extins în ultimele luni atacurile asupra infrastructurii militare din Rusia și din teritoriile ocupate, vizând tot mai des infrastructură militară și facilități de producție. Este menționată o declarație din martie a președintelui Volodîmîr Zelenski , potrivit căreia forțele ucrainene ar fi lovit o fabrică din regiunea rusă Briansk care produce sisteme de control pentru rachete. Kyiv Independent a relatat și despre un atac cu drone asupra unei stații de pompare a petrolului din regiunea Vladimir, iar conducerea ucraineană ar susține că astfel de lovituri urmăresc să perturbe rutele de aprovizionare și operațiunile militare ruse. Potrivit Focus, luptele din estul Ucrainei continuă la intensitate ridicată, conform observatorilor militari ucraineni și ruși. [...]
Italia va disloca circa 100 de militari la baza Mihail Kogălniceanu , într-o misiune de instruire care începe pe 15 iunie , pe fondul tensiunilor din NATO după incidentul de la Galați , potrivit G4Media . Mișcarea are un impact operațional direct: întărește capacitatea de reacție și pregătirea forțelor aeriene române în fața amenințărilor dinspre Rusia, într-un punct strategic al flancului estic. Misiunea ar urma să dureze cel puțin o lună și va include personal al Forțelor Aeriene italiene și mai multe aeronave de luptă. Militarii vor fi dislocați la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”, lângă Constanța, descrisă ca unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO în zona Mării Negre. Ce înseamnă misiunea, concret Potrivit informațiilor citate de publicație din presa italiană, desfășurarea nu este o misiune de tip „air policing” în sensul clasic NATO (poliție aeriană pentru supravegherea și interceptarea țintelor), ci are ca obiectiv principal instruirea și consolidarea capacităților aviației române. Un grup mic de militari italieni se află deja în România pentru recunoaștere, iar restul contingentului este așteptat să ajungă până la jumătatea lunii iunie. Baza de la Mihail Kogălniceanu găzduiește deja aproximativ 4.500 de militari americani, ceea ce amplifică rolul operațional al locației în arhitectura de apărare a NATO la Marea Neagră. Italia pregătește, separat, și o operațiune de poliție aeriană în Lituania, programată pentru septembrie, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței. Contextul: incidentul de la Galați și reacțiile de la Roma Decizia vine după incidentul în care o dronă a căzut pe un bloc din Galați și a rănit două persoane, eveniment care a generat reacții politice divergente în Italia. Premierul Giorgia Meloni a condamnat atacul drept un „act grav”, argumentând că acesta arată cum „războiul de agresiune continuă să amenințe securitatea europeană și să lovească civili nevinovați”, și a transmis solidaritate României. „[Este] un act grav.” Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a vorbit despre o „escaladare periculoasă care nu poate fi tolerată” și a reafirmat coeziunea NATO. În schimb, formațiunea Liga, condusă de Matteo Salvini, a avut o poziție mai rezervată: nu a condamnat explicit Rusia și a cerut continuarea eforturilor pentru pace și negocieri, insistând totodată pentru limitarea sprijinului politic privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, subiect care urmează să fie discutat în Parlamentul italian. În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații încearcă să clarifice dacă drona implicată aparține într-adevăr Rusiei, în condițiile în care au existat voci politice care au ridicat îndoieli, deși poziția oficială a guvernului rămâne de condamnare a incidentului și sprijin pentru România. [...]
