Știri
Știri din categoria Apărare
Iranul este aproape de un acord cu China pentru rachete antinavă supersonice într-un moment în care Statele Unite concentrează forțe navale în apropierea coastelor iraniene, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Conform Reuters, negocierile vizează achiziția rachetelor de croazieră antinavă CM-302, iar înțelegerea ar fi „aproape de finalizare”, fără ca o dată de livrare să fi fost stabilită.
Surse citate de Reuters susțin că discuțiile au început cu cel puțin doi ani în urmă, dar s-au accelerat după războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, din iunie 2025. În fazele finale ale negocierilor, oficiali iranieni de rang înalt ar fi călătorit în China, inclusiv Massoud Oraei, adjunct al ministrului apărării, potrivit a două surse din domeniul securității. Reuters notează că nu este clar câte rachete ar include potențialul contract, care ar fi prețul și dacă Beijingul îl va duce la capăt în actualul context.
CM-302 este descrisă ca o rachetă supersonică proiectată să zboare jos și rapid pentru a îngreuna interceptarea de către sistemele de apărare ale navelor. Doi experți în armament citați de Reuters spun că introducerea acestei capabilități ar crește semnificativ puterea de lovire a Iranului și ar amplifica presiunea asupra forțelor navale americane din regiune.
Date-cheie menționate de Reuters:
| Element | Ce înseamnă în practică |
|---|---|
| Viteză supersonică | fereastră mai scurtă de reacție pentru apărarea antiaeriană navală |
| Zbor la altitudine joasă | detecție mai dificilă și interceptare mai complicată |
| Rază ~290 km | extinderea zonei de risc în apropierea coastelor iraniene |
Informația apare pe fundalul unei mobilizări navale americane descrise de Reuters drept masivă, cu portavionul USS Abraham Lincoln și grupul său de luptă în zonă și cu USS Gerald R. Ford în deplasare spre regiune. Tot Reuters reamintește că președintele american Donald Trump a declarat pe 19 februarie 2026 că acordă Iranului un termen de 10 zile pentru un acord privind programul nuclear, în caz contrar fiind invocată posibilitatea unei acțiuni militare.
Pe plan diplomatic, o eventuală vânzare ar sublinia apropierea militară dintre China și Iran, într-un moment în care sancțiunile internaționale rămân un punct sensibil. Reuters arată că un embargo ONU privind armele, impus inițial în 2006, a fost suspendat în 2015 în cadrul unui acord nuclear și apoi reimpus în septembrie 2025. Ministerul chinez de externe a transmis, după publicare, că „nu are cunoștință” despre discuțiile privind o posibilă vânzare, iar Ministerul Apărării din China nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit agenției.
Recomandate
China încearcă să găsească cumpărători pentru avionul de luptă J-35 , dar competiția este puternică în fața modelului american F-35 și a alternativelor mai ieftine. Potrivit South China Morning Post , analiștii militari sunt rezervați în privința cererii pentru noul aparat chinez, în contextul în care deciziile de achiziție sunt influențate nu doar de performanță, ci și de considerente politice și economice. La Salonul Aeronautic din Singapore, desfășurat în februarie 2026, compania China National Aero-Technology Import & Export Corporation, care reprezintă gigantul de stat Aviation Industry Corporation of China, a expus un model la jumătate din dimensiunea reală al versiunii J-35A, destinată forțelor aeriene. Aparatul este dezvoltat de Shenyang Aircraft Corporation, subsidiară a AVIC, după mai bine de un deceniu de teste și perfecționări. J-35 a fost livrat oficial Armatei Populare de Eliberare în 2025, după ce a fost prezentat public la parada militară organizată la marcarea a 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Este al doilea avion chinez de generația a cincea, după J-20, model care nu este disponibil pentru export. Specialiștii citați de publicația din Hong Kong atrag atenția că piața este deja dominată de F-35 , produs de Lockheed Martin, care beneficiază de o rețea extinsă de aliați și de interoperabilitate în cadrul alianțelor occidentale. În plus, unele state ar putea opta pentru avioane mai ieftine, chiar dacă nu sunt din aceeași generație tehnologică, din rațiuni bugetare. Principalele obstacole pentru exportul J-35 sunt: competiția directă cu F-35, deja integrat în numeroase forțe aeriene; presiunile geopolitice și aliniamentele strategice ale statelor din Asia-Pacific; lipsa unui istoric operațional extins în afara Chinei. Deși Beijingul promovează activ J-35 la expoziții internaționale, inclusiv la Paris și Dubai în 2025, rămâne incert câte țări vor fi dispuse să achiziționeze un avion militar chinez într-un context global tot mai polarizat. [...]
SUA acuză China de o extindere masivă a arsenalului nuclear și avertizează asupra parității în 4-5 ani , într-un moment în care Washingtonul încearcă relansarea dialogului privind controlul armamentelor strategice. Potrivit NDTV , declarațiile au fost făcute la Conferința pentru Dezarmare de la Geneva de Christopher Yeaw, asistent al secretarului de stat pentru controlul armamentelor, care a descris extinderea chineză drept „fără precedent, deliberată, rapidă și opacă”. Oficialul american susține că Beijingul ar putea atinge un nivel comparabil cu cel al Statelor Unite și Rusiei în următorii patru sau cinci ani, fără a detalia definiția exactă a „parității”. Conform The Economic Times , Washingtonul estimează că China ar putea dispune de material fisionabil suficient pentru peste 1.000 de focoase nucleare până în 2030, în creștere față de aproximativ 200 la momentul semnării tratatului New START în 2010. În prezent, SUA și Rusia dețin fiecare peste 5.000 de arme nucleare, însă tratatul limita focoasele strategice desfășurate la 1.550 pentru fiecare parte. Yeaw a acuzat și Moscova că ar sprijini dezvoltarea capacităților chineze prin cooperare în domeniul reactoarelor rapide, care pot produce plutoniu utilizabil militar. China respinge ferm acuzațiile. Potrivit Reuters , ambasadorul chinez pentru dezarmare, Shen Jian, a calificat afirmațiile drept „complet nefondate”, iar Ministerul de Externe de la Beijing a acuzat SUA de „manipulare politică” și de încercarea de a-și justifica propria poziție dominantă. Beijingul susține că strategia sa nucleară este defensivă și că respectă principiul neutilizării primei lovituri. Contextul este complicat de expirarea, la 5 februarie 2026, a tratatului New START , ultimul acord major de limitare a armelor nucleare dintre Washington și Moscova. Reuters notează că delegații americani s-au întâlnit deja cu reprezentanți ruși la Geneva și urmează discuții cu partea chineză, deși nu este clar dacă acestea vor evolua spre negocieri formale. În lipsa unui cadru juridic activ, riscul unei noi curse a înarmării devine tot mai vizibil. [...]
Iranul ar fi semnat în secret un contract de circa 500 de milioane de euro cu Rusia pentru rachete antiaeriene portabile Verba , potrivit unor documente rusești scurse în presă, care descriu livrarea a 500 de lansatoare și 2.500 de rachete pe o perioadă de trei ani. Informațiile sunt prezentate de Financial Times (citat în materialul agregat din prompt), iar livrările ar urma să fie făcute în trei tranșe, în intervalul 2027–2029, după ce Iranul ar fi cerut oficial sistemele în iulie 2025. Conform documentelor, negocierea ar fi fost purtată între Rosoboronexport, exportatorul de stat al Rusiei pentru armament, și reprezentantul din Moscova al instituției iraniene responsabile de logistică și achiziții militare. Contextul invocat este deteriorarea apărării aeriene iraniene după conflictul de 12 zile din iunie 2025, când Iranul și Israelul au avut schimburi intense de lovituri, iar SUA au atacat ulterior trei obiective nucleare iraniene, înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu pe 24 iunie 2025, potrivit cronologiilor citate în presa internațională. Ce ar include acordul Din informațiile scurse reiese că pachetul ar conține: 500 de unități de lansare pentru sistemul portabil Verba (MANPADS) ; 2.500 de rachete 9M336 ; echipamente auxiliare, inclusiv dispozitive de vedere pe timp de noapte (menționate în unele relatări). Sistemul 9K333 Verba este prezentat ca una dintre cele mai avansate soluții portabile rusești de apărare antiaeriană, cu un senzor multispectral menit să reducă eficiența contramăsurilor și să permită angajarea dronelor, rachetelor de croazieră și aeronavelor care zboară la joasă altitudine. Moment sensibil pentru diplomație Dezvăluirea apare într-un context diplomatic tensionat, înaintea unor discuții anunțate privind dosarul nuclear iranian. În același timp, informațiile subliniază și încercarea Moscovei de a-și consolida relația cu Teheranul după criticile din Iran legate de lipsa unui sprijin concret din partea Rusiei în timpul conflictului din iunie 2025. Analiști citați în relatările despre documente apreciază că sistemele Verba nu ar schimba fundamental echilibrul regional, dar ar putea complica operațiunile aeriene la altitudine joasă în cazul unor lovituri viitoare asupra țintelor din Iran . [...]
Premierul japonez Sanae Takaichi, recent consolidată politic după o victorie istorică în alegeri, pregătește cea mai amplă transformare a politicii de apărare a Japoniei din ultimele decenii , potrivit unei analize publicate de The Conversation , preluată de Digi24. Partidul Liberal Democrat (PLD), aflat la guvernare, a obținut pentru prima dată de la înființarea sa în 1955 o majoritate de două treimi în camera inferioară a Parlamentului. Acest rezultat îi oferă lui Takaichi un mandat puternic pentru a avansa reforme sensibile, inclusiv creșterea cheltuielilor militare și o posibilă revizuire a constituției pacifiste care limitează rolul Forțelor de Autoapărare. Continuarea moștenirii lui Shinzo Abe Takaichi s-a prezentat drept continuatoarea liniei promovate de fostul premier Shinzo Abe , care a introdus conceptul de „pacifism proactiv” și a permis Japoniei să participe la „autoapărare colectivă”, adică să sprijine un aliat atacat. Noua agendă include: majorarea bugetului apărării la peste 2% din PIB și posibil creșteri suplimentare; analizarea achiziției de submarine nucleare; relaxarea regulilor privind exporturile de armament, inclusiv arme letale; consolidarea cooperării cu NATO și partenerii occidentali; crearea unui Birou Național de Informații, inspirat de modelul CIA, și adoptarea unei legi antispionaj. Japonia a permis deja exportul de sisteme Patriot către SUA și participă la inițiative NATO de sprijin pentru Ucraina, deocamdată cu echipamente neletale. China, principalul catalizator Direcția este strâns legată de tensiunile cu Beijingul. La scurt timp după preluarea mandatului, Takaichi a afirmat că Japonia ar putea apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, provocând reacții dure din partea Chinei. Guvernul japonez mizează pe percepția unei amenințări crescute din partea Chinei pentru a obține sprijin intern pentru reformele militare. Un sondaj recent arată că 69% dintre japonezi aprobă performanța cabinetului. Relația cu administrația Trump În paralel, Tokyo încearcă să gestioneze relația cu Washingtonul într-un context geopolitic schimbat. Takaichi urmează să meargă la Washington în martie, într-un moment în care administrația Trump își redefinește prioritățile strategice. Japonia a promis investiții de 550 de miliarde de dolari în SUA, o mișcare menită să consolideze alianța bilaterală și să limiteze eventualele consecințe ale unei apropieri comerciale americano-chineze. Implicații regionale Dacă planurile vor fi implementate integral, Japonia ar putea deveni cel mai militarizat actor din Asia de Est după China, schimbând echilibrul de securitate regional. Revizuirea constituției ar marca o ruptură simbolică majoră față de ordinea postbelică. Rămâne de văzut dacă majoritatea parlamentară îi va permite lui Takaichi să ducă până la capăt o agendă care ar putea remodela nu doar Japonia, ci și arhitectura de securitate a Indo-Pacificului. [...]
Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei a evacuat un membru al echipajului unui submarin american , care avea nevoie de îngrijiri medicale urgente, din apele Groenlandei, la aproximativ șapte mile marine de capitala Nuuk . Informația a fost anunțată de autoritățile daneze și relatată de Reuters . Potrivit comunicatului oficial, intervenția a avut loc sâmbătă, 21 februarie 2026, în apropierea coastei groenlandeze. Militarul american a fost preluat de forțele daneze și transferat către autoritățile sanitare din Groenlanda , fiind transportat la spitalul din Nuuk pentru tratament. Operațiunea de evacuare medicală a fost realizată cu ajutorul unui elicopter Seahawk aparținând Apărării daneze. Nu au fost oferite detalii privind natura afecțiunii sau starea exactă a membrului echipajului. Zona Groenlandei are o importanță strategică sporită, în contextul prezenței militare și al interesului crescut al statelor arctice și al Statelor Unite în regiune. Intervenția rapidă a autorităților daneze subliniază cooperarea dintre Danemarca și SUA în apele arctice, unde condițiile meteorologice și distanțele mari pot complica semnificativ operațiunile de urgență. Deocamdată, nu au fost comunicate informații suplimentare privind misiunea submarinului sau durata staționării acestuia în apropierea Groenlandei. [...]
NATO a ridicat de la sol avioane românești și aliate după ce o dronă rusească a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României, la nord de Sulina, joi seara, potrivit Biziday , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc pe fondul unui nou atac aerian al Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei româno-ucrainene. MApN arată că, în jurul orei 16:25, două aeronave F-16 dislocate în Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer „conform procedurilor de poliție aeriană” (misiuni de supraveghere și intervenție rapidă pentru protejarea spațiului aerian). La acel moment, drona semnalată nu intrase în spațiul aerian național, însă evoluția situației a impus menținerea unei posturi de reacție. Ulterior, la ora 18:00, autoritățile au ordonat decolarea a două aeronave Eurofighter Typhoon de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, una aparținând Forțelor Aeriene Germane și una Forțelor Aeriene Spaniole, după observarea unui nou vehicul aerian fără pilot care se îndrepta spre spațiul aerian românesc. Drona a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național și l-a părăsit în jurul orei 18:30, în zona de la nord de Sulina, conform MApN. În paralel cu reacția aeriană, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis în jurul orei 17:00 un mesaj RO-Alert către populația din nord-estul județului Tulcea, iar măsurile de alertă au încetat în jurul orei 17:30. Acesta este a doua zi consecutivă în care drone rusești intră în spațiul aerian al României, iar succesiunea de ridicări de la sol a aeronavelor românești și aliate indică funcționarea mecanismului de reacție integrată NATO pe flancul estic, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. [...]
