Știri din categoria Apărare

Washingtonul consolidează forțele în Orientul Mijlociu - USS Gerald R. Ford aproape de un record post-Vietnam

18 februarie 2026, 08:22

Portavionul USS Gerald R. Ford navighează spre Orientul Mijlociu în misiune militară.

USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre Orientul Mijlociu și ar putea stabili cea mai lungă desfășurare navală din ultimele decenii, în contextul presiunilor crescute ale SUA asupra Iranului privind programul nuclear, potrivit Army Recognition. Portavionul, cel mai mare din lume, a părăsit zona Caraibelor și traversează Atlanticul spre Strâmtoarea Gibraltar, după un ordin al președintelui Donald Trump.

Nava a plecat din baza Norfolk pe 24 iunie 2025 și se află pe mare de aproximativ 240 de zile. Dacă misiunea va continua până la jumătatea lunii aprilie, va depăși recordul post-Vietnam de 294 de zile stabilit în 2020 de USS Abraham Lincoln. O eventuală prelungire până la începutul lunii mai ar apropia desfășurarea de misiunile de peste 300 de zile din perioada războiului din Vietnam.

Presiune militară în paralel cu negocierile

Trimiterea USS Gerald R. Ford creează o prezență americană cu două portavioane în zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA, alături de USS Abraham Lincoln, aflat deja în regiune. Consolidarea militară are loc în paralel cu negocierile indirecte dintre SUA și Iran la Geneva.

Conform actualizărilor publicate de Al Jazeera, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat că s-a ajuns la „o înțelegere asupra principiilor de bază”, deși diferențe importante rămân. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că Washingtonul dorește o soluție diplomatică, dar are „toate opțiunile pe masă”.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că navele americane din Golf „ar putea fi scufundate”, declarație care amplifică tensiunile.

Costuri operaționale

Șeful operațiunilor navale americane, amiralul Daryl Caudle, a avertizat anterior că o prelungire ar pune presiune pe echipaj și pe capacitatea de mentenanță a flotei. O desfășurare extinsă la ritm ridicat poate afecta nivelul de pregătire pentru eventuale crize viitoare.

În timp ce următoarea rundă de negocieri este programată peste două săptămâni, deplasarea USS Gerald R. Ford arată că Washingtonul menține simultan presiunea militară și dialogul diplomatic într-un moment sensibil al relației cu Teheranul.

Tag-uri:portavion statele unite uss gerald r. ford donald trump orientul mijlociu iran negocieri nucleare

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăxchg.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Avion de vânătoare polonez decolând pe un fond de peisaj verde.

Apărare17 feb. 2026

Alertă la granița NATO: Varșovia activează toate forțele aeriene în urma bombardamentelor rusești din vestul Ucrainei

Polonia a ridicat avioane de vânătoare și a pus apărarea antiaeriană în alertă , după un nou atac masiv cu rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei în dimineața zilei de 17 februarie 2026. Potrivit UNN , Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a activat toate forțele și resursele disponibile, ca reacție la activitatea intensă a aviației strategice ruse în apropierea granițelor NATO . Decizia de a ridica de la sol avioane de luptă a fost luată în baza procedurilor standard pentru situații de urgență în vecinătatea spațiului aerian al Alianței. Autoritățile militare de la Varșovia au subliniat că măsurile sunt strict preventive și vizează protejarea spațiului aerian suveran al Poloniei, în contextul numărului ridicat de rachete lansate de Rusia către vestul Ucrainei. Măsuri adoptate de partea poloneză activarea aviației militare în spațiul aerian național; ridicarea nivelului de pregătire pentru sistemele terestre de apărare antiaeriană; mobilizarea sistemelor radar de supraveghere și recunoaștere; coordonare permanentă cu aliații NATO pentru prevenirea incidentelor. Centrul Operațional de Situație monitorizează în timp real traiectoria obiectelor aeriene, pentru a evita orice încălcare accidentală a frontierei. Deși unele rachete rusești s-au îndreptat spre regiunile vestice ale Ucrainei, autoritățile poloneze nu au raportat, până în acest moment, pătrunderi în spațiul aerian al țării. Reacția Varșoviei vine pe fondul intensificării atacurilor ruse asupra infrastructurii și orașelor ucrainene, ceea ce determină statele vecine să își consolideze măsurile de securitate. Activarea rapidă a forțelor poloneze reflectă nivelul de alertă menținut pe flancul estic al NATO, în condițiile în care conflictul din Ucraina continuă să genereze riscuri regionale. [...]

Ministrul german Johann Wadephul discutând despre apărarea europeană.

Apărare17 feb. 2026

Berlinul pune presiune pe Paris: „Cine vrea autonomie față de SUA să-și majoreze cheltuielile pentru apărare”

Germania cere Franței să majoreze cheltuielile pentru apărare, avertizând că autonomia față de SUA nu poate fi doar retorică , potrivit Digi24 , care citează Politico. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a transmis că Parisul trebuie să-și „facă temele” dacă dorește o veritabilă suveranitate strategică europeană. Oficialul german a criticat faptul că, deși președintele Emmanuel Macron susține ideea autonomiei strategice a Europei, Franța nu ar fi crescut suficient cheltuielile militare pentru a susține acest obiectiv. Wadephul a cerut Parisului să renunțe la ideea unor euroobligațiuni sau a unui sistem comun de împrumuturi pentru apărare și să găsească economii interne pentru a crea spațiu fiscal. „Oricine vorbește astăzi despre independența față de SUA trebuie să-și facă mai întâi temele”, a declarat ministrul german, îndemnând toate statele europene să atingă ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Reacția Parisului nu a întârziat. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a reamintit că bugetul apărării Franței s-a dublat din 2017 și a subliniat necesitatea unei ambiții franco-germane comune pentru consolidarea apărării europene. Disputa are loc într-un moment sensibil, în contextul dezbaterilor privind descurajarea nucleară europeană și dependența de „umbrela” americană. Germania nu deține arme nucleare, iar Berlinul explorează opțiuni de cooperare cu Franța, singura putere nucleară din UE. Totuși, Wadephul a avertizat că fără sprijinul SUA, Europa ar fi „lipsită de apărare”. Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania ar fi ajuns la aproximativ 2,4%. [...]

Militari germani și ucraineni în timpul unui exercițiu de instruire comună.

Apărare17 feb. 2026

Germania își adaptează doctrina militară la lecțiile din Ucraina - Instructori ucraineni vor pregăti Bundeswehr în utilizarea dronelor și C2

Germania va integra experiența militarilor ucraineni în instruirea propriei armate , după semnarea unui acord între miniștrii apărării din cele două țări, potrivit Die Zeit . Instructori ucraineni urmează să participe la pregătirea Bundeswehr, în special în cadrul școlilor militare. Un purtător de cuvânt al armatei germane a precizat că obiectivul este valorificarea experienței acumulate de forțele ucrainene pe câmpul de luptă, în aproape patru ani de război. Printre competențele vizate se numără utilizarea avansată a dronelor și integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control în unitățile combatante. Decizia vine pe fondul schimbărilor majore produse de conflictul din Ucraina în modul de desfășurare a operațiunilor militare. În cadrul unui exercițiu NATO desfășurat anul trecut în statele baltice, o echipă de aproximativ zece militari ucraineni ar fi reușit să neutralizeze rapid mai multe vehicule blindate și alte ținte , inclusiv „două batalioane într-o singură zi”, folosind tactici bazate pe drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat detaliile exercițiului, însă o purtătoare de cuvânt a subliniat că scenariile pot fi concepute astfel încât să ofere un avantaj părții considerate „adversar”. Prin acest acord, Berlinul urmărește să își adapteze doctrina și metodele de pregătire la realitățile războiului modern, în special în domeniul tehnologiilor fără pilot și al războiului electronic, unde Ucraina a acumulat experiență directă în confruntarea cu armata rusă. [...]

Explozie nucleară în spațiu cu efecte devastatoare asupra sateliților.

Apărare17 feb. 2026

Rusia ar lua în calcul arme nucleare pe orbită - general NATO avertizează că detonarea ar distruge sateliții și ar încălca tratatul din 1967

Rusia ar lua în calcul plasarea unor arme nucleare pe orbită, avertizează un general NATO , scenariu care ar avea consecințe „cataclismice” pentru infrastructura globală de comunicații și navigație, potrivit Antena 3 CNN . Avertismentul vine din partea generalului de brigadă Christopher Horner, comandantul Diviziei Spațiale Canadiene 3, care a declarat într-un interviu pentru CBC că o eventuală detonare a unei arme nucleare în spațiu ar distruge sateliții utilizați pentru comunicații, navigație GPS și alte servicii esențiale. Potrivit oficialului canadian, impactul ar fi global, deoarece o explozie nucleară pe orbită ar afecta sistemele pe care statele și economiile moderne se bazează zilnic. „Ar fi un lucru îngrozitor de teribil din atâtea motive”, a subliniat acesta. Temerile au fost exprimate anterior și de secretarul general al NATO, Mark Rutte , care a avertizat că o astfel de acțiune ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, document ce interzice amplasarea armelor de distrugere în masă în spațiu. În trecut, Rusia a respins acuzațiile privind intenția de a militariza spațiul cu arme nucleare. Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este „categoric împotriva” desfășurării unor astfel de arme în spațiu. Totuși, tensiunile au crescut în ultimii ani, inclusiv după ce Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul cosmic. În paralel, Canada investește peste 180 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei capacități suverane de lansare spațială, invocând necesitatea accesului asigurat la orbită și reducerea dependenței de furnizori externi. Discuțiile readuc în prim-plan riscul extinderii competiției militare în spațiu, domeniu considerat până recent relativ stabil din perspectiva tratatelor internaționale. [...]

Ministrul estonian discutând despre securitatea țărilor baltice și NATO.

Apărare16 feb. 2026

Ministrul estonian avertizează: NATO va lovi în Rusia dacă statele baltice sunt atacate

„Vom aduce războiul în Rusia” – ministrul estonian de Externe avertizează că NATO va lovi în adâncul teritoriului rus dacă statele baltice sunt atacate , potrivit declarațiilor citate de Digi24 . Margus Tsahkna a transmis că Alianța are deja planuri actualizate de apărare care prevăd transferarea principalelor acțiuni militare pe teritoriul Federației Ruse în cazul unei agresiuni. Într-un interviu acordat publicației britanice The Telegraph , șeful diplomației estoniene a afirmat că statele din regiune alocă în prezent aproximativ 5% din PIB pentru apărare și sunt pregătite să riposteze imediat în eventualitatea unui atac din est. Tsahkna a criticat vechile planuri NATO care luau în calcul posibilitatea ca armata rusă să ocupe temporar țările baltice înainte de un contraatac al Alianței. „Nu putem permite Rusiei să intre în țările baltice și abia apoi să ripostăm”, a declarat oficialul estonian, subliniind că noua doctrină prevede descurajare activă și reacție imediată. Coridorul Suwalki, punct strategic vulnerabil Un posibil scenariu de criză vizează coridorul Suwalki, fâșia de teritoriu care leagă Polonia de Lituania și separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. Zona este considerată unul dintre cele mai sensibile puncte ale flancului estic al NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a avertizat anterior că un eventual atac rusesc în această regiune ar primi un răspuns „devastator”. Alianța desfășoară exerciții militare periodice care includ scenarii privind apărarea țărilor baltice. În decembrie, un exercițiu de tip „joc de război” organizat de publicația germană Welt a analizat un scenariu în care 15.000 de soldați ruși ar ocupa orașul lituanian Mariampole, un nod strategic situat în apropierea coridorului Suwalki. În simulare, reacția internațională a fost întârziată, iar articolul 5 privind apărarea colectivă nu a fost invocat imediat, ceea ce a permis forțelor ruse să obțină rapid poziții dominante. Consolidarea apărării în regiune În acest context, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda , a propus Poloniei să se alăture proiectului de militarizare a coridorului Suwalki. Printre măsurile anunțate se numără dezvoltarea unui poligon militar în orașul Kapčiamiestis, la intersecția granițelor Lituaniei, Belarusului și Poloniei, unde sunt planificate exerciții cu participarea a mii de militari, inclusiv forțe aliate NATO. Declarațiile ministrului estonian vin într-un moment de tensiune crescută pe flancul estic al Alianței, pe fondul războiului din Ucraina și al preocupărilor privind securitatea statelor baltice. Oficialii NATO insistă că descurajarea și pregătirea militară sunt esențiale pentru prevenirea unei eventuale escaladări. [...]

Lideri europeni discutând despre securitatea și apărarea în contextul tensiunilor internaționale.

Apărare16 feb. 2026

Liderii europeni pregătesc un „pilon european” în NATO – semnal de distanțare față de dependența de SUA

Liderii europeni discută reducerea dependenței de apărarea SUA și crearea unui nou cadru de securitate , în contextul tensiunilor transatlantice și al războiului din Ucraina, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute la Conferința de Securitate de la München, unde președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au pledat pentru consolidarea autonomiei strategice a Europei. Ursula von der Leyen a vorbit despre un „moment de cotitură”, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și al îndoielilor crescânde privind angajamentul Washingtonului față de apărarea europeană. Deși secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj mai conciliant, diferențele privind Rusia, Ucraina și rolul NATO rămân vizibile. Un „pilon european” în NATO Merz, Macron și premierul britanic Keir Starmer au susținut ideea întăririi unui „pilon european” în cadrul NATO. Obiectivul este ca statele europene să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea convențională, în timp ce SUA ar menține umbrela nucleară și angajamentele din tratatul alianței. Merz a declarat că Germania a început discuții confidențiale cu Franța privind o posibilă descurajare nucleară europeană, subliniind că Berlinul rămâne în cadrul partajării nucleare din NATO. Franța este singura putere nucleară a Uniunii Europene, după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar. Creșterea cheltuielilor și proiecte comune Statele europene și-au majorat semnificativ bugetele pentru apărare. Membrii NATO au convenit recent creșterea cheltuielilor de bază la 3,5% din PIB, plus încă 1,5% pentru investiții conexe securității. Cheltuielile europene au crescut cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Au fost lansate și inițiative comune, precum proiectul pentru dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune și colaborări în domeniul apărării antirachetă și al munițiilor aeriene. Obstacole și divergențe Totuși, proiectele majore, precum viitorul avion de luptă franco-germano-spaniol, întâmpină dificultăți din cauza disputelor industriale și politice. Există și divergențe privind regulile „cumpărați european”, Franța susținând limitarea proiectelor la companii din UE, în timp ce Germania și alte state preferă o abordare mai deschisă. Macron a afirmat că Europa trebuie să devină o „putere geopolitică” și să își restructureze arhitectura de securitate, considerată depășită și construită pe logica Războiului Rece. Merz a avertizat că vechea ordine internațională „nu mai există în forma sa anterioară” și a cerut refacerea încrederii transatlantice. În paralel, un sondaj YouGov arată că percepția favorabilă față de SUA în Europa a atins un minim istoric, pe fondul tensiunilor comerciale și geopolitice. Deși liderii europeni insistă că NATO rămâne fundamentală, direcția este clară: Europa caută să își consolideze capacitățile proprii pentru a face față amenințărilor, indiferent de evoluția politicii interne americane. [...]