Știri
Știri din categoria Apărare
Deplasarea de urgență a președintelui și a ministrului Apărării la Galați mută incidentul cu drona în zona deciziilor operative de securitate, după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând explozie, incendiu și evacuarea locatarilor, potrivit Euronews.
Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, pleacă vineri după-amiază spre Galați, iar vizita include opriri la spital și la imobilul lovit. Conform informațiilor citate de Euronews, președintele urmează să o viziteze pe femeia rănită și pe adolescentul de 14 ani afectat de explozie, apoi să ajungă la blocul lovit, unde ar urma să discute cu primarul municipiului.
Potrivit acelorași surse, cei doi oficiali se deplasează cu elicopterul și urmează să aterizeze în zona Turnului de Televiziune din Galați. Prima oprire este programată la Spitalul de Copii, unde sunt internați răniții, după care delegația se va deplasa la blocul lovit de dronă.
Vizita are loc după ce autoritățile au convocat de urgență ședințe la nivelul instituțiilor responsabile de securitate și apărare, notează Euronews. În acest context, președintele a decis să amâne ceremonia programată vineri, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia urma să o decoreze pe Nadia Comăneci; evenimentul a fost reprogramat pentru sâmbătă.
Totodată, conferința de presă pe care ministrul Apărării trebuia să o susțină la sediul MApN, de la ora 16:30, a fost anulată, fără explicații oficiale.
Incidentul din Galați a amplificat tensiunile legate de securitatea la granița estică, în condițiile în care prăbușirea dronei a dus la explozie, incendiu și evacuarea locatarilor. Autoritățile române au calificat situația drept „extrem de gravă”, iar lideri politici au cerut întărirea urgentă a apărării antiaeriene în zona Dunării și a frontierei de est a României, potrivit Euronews.
Separat, HotNews a relatat că președintele a ajuns la Galați cu elicopterul și că urmează să meargă la blocul lovit și să îi viziteze pe cei doi răniți spitalizați. Publicația mai notează, citând o declarație de presă a președintelui după ședința CSAT, că drona ar fi fost de tip Geran-2 și că România a anunțat măsuri diplomatice și planuri de întărire a apărării antiaeriene, însă aceste detalii nu apar în materialul Euronews citat mai sus.
Recomandate
SUA transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO după incidentul cu drona căzută la Galați , într-un mesaj care ridică miza de descurajare și apărare pe flancul estic al Alianței, potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a oferit prima reacție a guvernului american după incidentul de vineri dimineață din România, în care o dronă rusească a căzut peste un bloc de locuințe din Galați. În declarația sa, Whitaker a condamnat „incursiunea” pe teritoriul României și a transmis un mesaj explicit de apărare colectivă. „Suntem alături de România, aliatul nostru din NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său. Gândurile noastre se îndreaptă către răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Mesajul de descurajare: incidentul e tratat ca problemă de securitate aliată Formularea „fiecare centimetru” este una dintre expresiile standard prin care NATO și SUA reafirmă aplicarea Articolului 5 (apărarea colectivă) și semnalează că incidentele care ating teritoriul unui stat membru sunt privite în cheia securității întregii Alianțe. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că a discutat cu președintele României, Nicușor Dan, și că l-a asigurat de „solidaritatea absolută” a NATO cu România, exprimând compasiune față de cei răniți. „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom continua să ne consolidăm pregătirea pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a celor provenite de la drone.” Reacții politice în SUA: apel la „descurajare” și limbaj dur la adresa Rusiei Separat, congresmanul republican Joe Wilson a avut o reacție dură pe platforma X, susținând că Rusia ar fi atacat România „beligerant și fără niciun motiv” și că „descurajarea” este singura modalitate de a opri Rusia. Wilson a afirmat, de asemenea, că acesta „nu este primul atac al Rusiei asupra unui stat NATO”. Contextul imediat al declarațiilor este incidentul de la Galați , relatat anterior de HotNews, în care o dronă rusească a lovit o clădire de locuințe și au existat persoane rănite. Pentru detalii despre incident, vezi și materialul HotNews despre cazul de la Galați . [...]
Rusia își mută apărarea antiaeriană pe acoperișurile Moscovei : imagini apărute pe rețelele sociale arată instalarea cu elicopterul a unui sistem Pantsir-SMD-E pe un bloc de 42 de etaje, într-o nouă etapă de întărire a apărării capitalei împotriva dronelor, potrivit HotNews . Măsura vine pe fondul atacurilor cu drone ucrainene care au ajuns în Moscova, inclusiv un „atac de amploare” menționat pentru 17 mai. Publicația notează că Rusia a continuat, la rândul ei, atacurile cu drone asupra Ucrainei, inclusiv asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. În România, HotNews amintește că, în noaptea de joi spre vineri, o dronă „de proveniență rusească”, conform MApN, a lovit un bloc din Galați , iar în urma exploziei de la impact două persoane au fost rănite. (Detaliile despre incident sunt prezentate într-un material separat al HotNews, legat în articolul-sursă.) Ce este Pantsir-SMD-E și de ce contează amplasarea pe clădiri Sistemul instalat la Moscova este Pantsir-SMD-E, descris ca o versiune mai nouă a sistemului rusesc de apărare antiaeriană cu rază scurtă Pantsir, proiectată special pentru contracararea dronelor și a altor ținte aeriene de mici dimensiuni. Potrivit informațiilor citate, sistemul folosește două tipuri de rachete: 95Ya6, cu o rază de interceptare raportată de până la 20 km; TKB-1055, rachete mai mici pentru interceptarea dronelor de mici dimensiuni la distanțe de până la 7 km. Context: o desfășurare accelerată în jurul capitalei The Kyiv Independent (care citează publicații ucrainene de specialitate) arată că Rusia a început să amplaseze sisteme Pantsir pe acoperișuri în Moscova încă din 2023, inclusiv deasupra sediului Ministerului rus al Apărării, după ce dronele ucrainene au reușit să ajungă în capitală. În 2025, Rusia ar fi desfășurat peste 40 de sisteme suplimentare Pantsir-S1 în jurul Moscovei; potrivit estimărilor publicației ucrainene Militarnyi, numărul total de astfel de sisteme instalate ar depăși 100. [...]
Incidentul cu drona căzută la Galați reaprinde presiunea pentru investiții accelerate în apărare , inclusiv în capabilități de protecție a spațiului aerian, într-un context în care riscurile de securitate sunt descrise ca depășind granițele Ucrainei, potrivit Agerpres . Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu , a condamnat atacul cu dronă asupra unui bloc din centrul municipiului Galați și a susținut că atacurile rusești „vizează nu doar Ucraina, ci toți vecinii acesteia”, ceea ce ar impune investiții în sistemele de apărare atât ale României, cât și ale Republicii Moldova. În declarația transmisă de Agerpres, Grosu a apreciat că gravitatea incidentului este sporită de faptul că „a vizat civilii” și a indicat că acest tip de evenimente devine un argument suplimentar pentru accelerarea dotărilor și a măsurilor de protecție a spațiului aerian. Referire la Programul SAFE și planuri de contractare Grosu a făcut trimitere la afirmațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind planuri de semnare a unor contracte în cadrul Programului SAFE, pentru dotarea sistemului de apărare. Liderul de la Chișinău a spus că Republica Moldova ar urma să urmărească o direcție similară, „chiar dacă” are „resurse mai modeste”. Declarația lui Igor Grosu „Condamn, evident, ce s-a întâmplat la Galați. Este încă un exemplu a ceea ce înseamnă agresiunea rusă, care nu vizează doar Ucraina, vizează toți vecinii. De data aceasta, e de o gravitate sporită, pentru că a vizat civilii. E un argument în plus că trebuie să investim în apărarea țărilor noastre. Domnul prim-ministru (Ilie Bolojan - n.red.) a menționat despre planurile de a semna acele contracte în cadrul Programului SAFE, de a dota sistemul de apărare. Același lucru îl vom face și noi, chiar dacă avem resurse mai modeste și, da, trebuie să protejăm spațiul nostru aerian, pentru că astea sunt realitățile dure în care trăim.” [...]
Incidentul cu drona prăbușită la Galați readuce în prim-plan problema reacției operative a statului la amenințări aeriene , după ce Cristian Tudor Popescu a criticat public poziția Ministerului Apărării și a pus în contrast mesajele politice cu explicațiile instituționale, potrivit HotNews . Gazetarul a reluat, într-o postare publicată vineri pe Facebook, o declarație a președintelui Nicușor Dan din decembrie 2025, când acesta spunea că aparatele de zbor străine care pun în pericol populația vor fi doborâte în România. În formularea citată de HotNews, președintele afirma: „Sper să nu mai avem drone în spațiul nostru aerian, dar dacă vom avea și dacă nu punem în pericol locuitorii și să facem mai mult rău, veți vedea drone doborâte în România”. Critica vizează „lipsa oportunităților” invocată de MApN În același mesaj, CTP își îndreaptă atenția către reacția Ministerului Apărării Naționale (MApN) după incidentul de la Galați, amintind că instituția a susținut că „nu a avut oportunități de doborâre a dronei”. Pe această linie, jurnalistul ironizează consecințele unei astfel de justificări, sugerând că ar fi „de așteptat” o scrisoare de protest către președintele Rusiei, în care să se ceară să nu mai fie trimise „drone fără oportunități”. Context politic invocat: înarmare și legea privind doborârea dronelor CTP îl menționează și pe Sorin Grindeanu, despre care spune că a reclamat la Curtea Constituțională contractul european de înarmare. Totodată, jurnalistul susține că, dacă George Simion ar ajunge premier, legea care permite doborârea dronelor străine ar fi abrogată rapid de AUR, POT și SOS. În final, CTP formulează o acuzație dură la adresa modului în care este gestionată apărarea, afirmând că alternativa „reală” ar fi fie incompetența, fie existența „unui ordin nescris” de a nu respinge dronele rusești, chiar cu riscul unor victime. Ce s-a întâmplat la Galați Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite, potrivit informațiilor citate de HotNews, care trimite la un articol separat despre incident: „O dronă s-a prăbușit…” . [...]
Expulzarea ambasadorului Rusiei ar fi „semnalul de descurajare” pe care România ar trebui să-l transmită după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați, susține fostul ministru de Externe Teodor Baconschi, într-o reacție pentru HotNews . Baconschi argumentează că „incidentul de la Galați are consecințe” într-o relație bilaterală deja „înghețată” din cauza invaziei ruse în Ucraina și invocă precedentul statelor baltice, care au expulzat ambasadorii ruși. În viziunea sa, menținerea la nivel de „însărcinați cu afaceri ad interim” ar reflecta „situația reală” a relației bilaterale. Contextul operațional: drona, reacția militară și convocările diplomatice Potrivit relatării HotNews , drona s-a prăbușit joi noaptea peste un bloc din Galați , incident urmat de o explozie și un incendiu; autoritățile au indicat că era de proveniență rusească, iar mai multe persoane au fost evacuate. Ministerul Apărării a anunțat că au fost ridicate de la sol avioane F-16, iar piloții au avut autorizare de angajare a țintei, însă drona nu a fost doborâtă înainte de impact, conform HotNews . După incident, ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, potrivit HotNews . Tot vineri, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), de la ora 11.00, conform HotNews . Ce propune Baconschi și ce mizează: sancțiune diplomatică, nu ruperea relațiilor Fostul ministru spune că România ar trebui să reacționeze mai ferm prin expulzarea ambasadorului rus la București, Vladimir Lipaev, idee pe care o enunțase și anterior. „Nu rupem relațiile diplomatice, dar lansăm un semnal puternic, cu rol de descurajare.” În aceeași intervenție, Baconschi critică partidele „suveraniste” din România pentru voturi „împotriva legilor menite să facă efectivă apărarea națională anti-dronă”, susținând că astfel „lucrează pe față pentru agresorul rus”. El mai afirmă că este nevoie „urgent” de capabilități anti-dronă „produse aici”, în linie cu cele convenite cu ocazia recentei vizite la București a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Fundalul diplomatic: mesajul Ambasadei Rusiei Incidentul are loc pe fondul unei tensiuni diplomatice mai largi. Cu o zi înainte, Ambasada Rusiei la București a susținut, într-o postare pe Facebook, că ambasadorul Vladimir Lipaev a avut o întrevedere la MAE la solicitarea sa și a cerut României „să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene” și „să nu expună inutil viețile și sănătatea propriilor cetățeni unui pericol”, în contextul recomandării Moscovei privind evacuarea personalului diplomatic din Kiev, potrivit postării citate de HotNews (link: Facebook ). Ambasada a mai cerut încetarea sprijinului militar și financiar pentru Kiev și a acuzat lipsa unei „reacții corespunzătoare” din partea României, afirmând că ar fi existat doar „clișee propagandistice”, conform aceleiași postări. [...]
Incidentul dronei prăbușite la Galați reaprinde discuția despre cât de robust este răspunsul României la încălcările repetate ale spațiului aerian , într-un context în care presa internațională tratează cazul ca pe un test de securitate pentru flancul estic al NATO, potrivit Mediafax . Agenția rusă TASS a citat Mediafax ca primă reacție față de incident, relatând că o dronă s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din Galați, impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament, iar două persoane au fost rănite. TASS mai notează că aproximativ 70 de locuitori au fost evacuați și că incendiul a fost stins. În același material, TASS amintește și o relatare Reuters despre o altă dronă descoperită în nord-vestul României, care nu ar fi transportat încărcătură explozivă. Ce semnal transmite presa occidentală: presiune pe apărarea aeriană și pe proceduri Deutsche Welle scrie că incidentul „nu este un caz izolat” și citează Ministerul Apărării din România, care ar fi precizat că Rusia a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România. Potrivit Deutsche Welle, una dintre drone ar fi pătruns în spațiul aerian românesc, ar fi fost urmărită radar până în partea de sud a municipiului Galați, apoi s-ar fi prăbușit pe acoperișul unui bloc. CNN plasează evenimentul în seria încălcărilor repetate ale spațiului aerian, menționând că acesta ar fi fost „violat de 28 de ori” de la începutul atacurilor Moscovei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, potrivit Ministerului Apărării român. Tot CNN notează că, în același timp cu prăbușirea dronei la Galați, autoritățile ucrainene au anunțat un atac cu drone rusești asupra zonei portului Izmail. Detalii operaționale și efecte: pagube, evacuări, ridicarea avioanelor Reuters, citată de Mediafax, afirmă că întreaga încărcătură explozivă a dronei ar fi detonat și îl citează pe vicepremierul de interne Raed Arafat, potrivit căruia două scări au fost afectate și cinci autoturisme au fost avariate. CBS News notează că, deși pagubele materiale directe ar fi fost limitate, incidentul a generat îngrijorare și confirmă că două avioane F-16 au fost ridicate după detectarea dronelor în spațiul aerian românesc. Welt relatează, la rândul său, că au existat evacuări și că F-16-uri românești au fost ridicate de la baza Fetești. Contextul de reglementare: cadrul legal pentru neutralizarea dronelor Publicația canadiană The Deep Dive adaugă un cadru juridic și strategic, amintind că Parlamentul României a adoptat în februarie 2025 Legea nr. 73 , care stabilește un răspuns etapizat pentru dronele care intră neautorizat în spațiul aerian: identificare, tentativă de comunicare, interceptare și foc de avertisment înainte de neutralizare. În același context, Mandiner ridică întrebarea care, potrivit sursei, ar putea deveni subiect de controversă internă: de ce drona nu a fost doborâtă. Reacția din Rusia: citare prin TASS, dar fără poziție oficială Mediafax consemnează că TASS a preluat informațiile despre incident, însă, la momentul publicării „revistei presei”, nu ar fi existat o reacție oficială din partea Kremlinului și nici materiale pe TASS sau RIA Novosti care să recunoască sau să comenteze incidentul. Această limitare ține de momentul relatării și se poate schimba pe măsură ce apar declarații oficiale. [...]
