Știri
Știri din categoria Apărare
Incidentul cu dronă de la Galați împinge România spre măsuri suplimentare de apărare și un răspuns diplomatic, după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc și a provocat un incendiu, potrivit Euronews.
Drona, identificată ca Geran-2 (o dronă de atac de tip „kamikaze”, varianta rusească a Shahed-urilor iraniene), ar fi fost „cel mai probabil în derivă” și a căzut pe un imobil din cartierul Mazepa, declanșând un incendiu la etajul 10. ISU Galați a raportat patru persoane rănite: două au ajuns la spital (o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani), iar alte două au avut escoriații ușoare și au primit îngrijiri la fața locului, inclusiv după atacuri de panică. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că avioanele de luptă ridicate de la sol aveau autorizație de tragere, însă drona nu a putut fi doborâtă fără riscuri pentru populație, în intervalul în care s-a aflat în spațiul aerian românesc.
„Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele patru minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați.”
Miruță a precizat că drona a fost detectată și urmărită cu ajutorul unui radar instalat recent în zona Galați, după un incident similar produs cu două săptămâni înainte. Tot el a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană și antidronă și a indicat că, „pentru prima oară”, în programul SAFE sunt incluse opt sisteme de apărare antidronă.
Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București, după ce România a anunțat că are confirmarea MApN privind proveniența rusească a dronei. MAE a transmis că va comunica „efectele” acestui incident asupra relației diplomatice și „pașii următori la nivel european privind pachetele de sancțiuni”.
Separat, NATO a anunțat că secretarul general este în contact cu autoritățile române și că Alianța „își va consolida apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”.
Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru populația din județele Galați, Brăila și Tulcea. În zonă, traficul a fost restricționat pe strada Brăilei, între intersecțiile cu străzile Roșiori și Traian, potrivit IPJ Galați.
Ministerul Apărării a precizat că, pe fondul atacurilor rusești asupra unor obiective din Ucraina, două aeronave F-16 au decolat la 01:19 de la Baza 86 Aeriană Fetești, sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, iar piloții au avut autorizare de angajare pe durata alertei.
Deși MAE a transmis că drona purta încărcătură explozivă, contraamiralul de flotilă Sorin Learschi a declarat pentru Euronews că ar fi putut fi o dronă „momeală”, argumentând că, dacă ar fi avut explozibil, impactul ar fi fost mai mare; în această ipoteză, incendiul ar fi putut fi provocat de combustibil. Publicația notează și posibilitatea ca drona să fi ajuns pe teritoriul României din cauza bruiajului.
În paralel cu ancheta tehnică, incidentul crește presiunea pentru accelerarea capabilităților antidronă și pentru măsuri suplimentare de protecție pe Flancul Estic, înainte de livrarea sistemelor comandate de Ministerul Apărării.
Recomandate
Ministerul Apărării cere NATO accelerarea întăririi apărării antiaeriene în Dobrogea până la livrarea unor capabilități antidronă comandate recent, după incidentul în care o dronă a intrat pentru câteva minute în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit la Galați, potrivit Digi24 . Radu Miruță a spus că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și i-a cerut implementarea în zona Dobrogei a măsurilor solicitate oficial „la nivel aliat”, ca soluție de tranziție până când vor fi livrate sistemele antidronă comandate de Ministerul Apărării. De ce nu a fost doborâtă drona: risc de pagube și escaladare Ministrul a explicat că România nu a intervenit direct pentru a doborî drona, invocând două tipuri de riscuri: posibile pagube pe teritoriul național și riscul de escaladare în contextul războiului din Ucraina. În relatarea sa, drona a fost în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar deși avioanele de vânătoare ar fi avut „autorizație de tragere”, nu s-a tras din considerente de siguranță. Ce spune MApN despre incident: identificare și monitorizare Miruță a confirmat natura aparatului care a intrat în spațiul aerian românesc: „Da, era o dronă Geran 2 . Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni.” El a mai precizat că, după incidentul din noaptea precedentă, a informat imediat președintele României și partenerii din NATO și a invocat coordonarea cu aliații în gestionarea situației. Implicația operațională: deficit de sisteme la sol și livrări așteptate Ministrul a susținut că este nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a legat această nevoie de decizii care nu ar fi fost luate la începutul războiului din Ucraina. Totodată, a afirmat că în mandatul său înzestrarea a devenit prioritate și că România are „pentru prima oară” în SAFE opt sisteme de apărare antidronă. În final, Miruță a spus că România lucrează la măsuri suplimentare pentru securizarea frontierei estice și că o parte dintre acestea ar urma să fie anunțate „în următoarele ore”, fără alte detalii în acest stadiu. [...]
România cere măsuri aliate în Dobrogea până vin sistemele antidronă comandate , după incidentul în care o dronă a intrat pentru patru minute în spațiul aerian românesc, iar Armata nu a tras invocând riscul de pagube colaterale și de escaladare, potrivit G4Media . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre „cât de important este” ca solicitarea României la nivel aliat să fie implementată în zona Dobrogei, „până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”. De ce nu s-a tras: fereastră scurtă și risc de pagube în Galați Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Miruță afirmă că drona a fost identificată ca fiind „Geran 2” și că a fost „descoperită și urmărită” pe „radarul nou instalat în zona Galați”, după un incident anterior „de acum două săptămâni”. Ministrul mai susține că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, însă: „În cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina.” Ce solicită MApN: mai multe sisteme de la sol și măsuri „în următoarele ore” Miruță afirmă că România are nevoie de „mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol” și susține că acestea nu există în număr suficient deoarece, de la începutul războiului din Ucraina, „cine a avut decizia asta nu a luat-o”. El mai spune că, în cele cinci luni de când este ministru, înzestrarea Armatei a devenit prioritatea sa „numărul 1” și că „pentru prima oară” România are „în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”. Potrivit aceleiași declarații, autoritățile lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic, iar „o parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore”. Contextul incidentului G4Media reamintește că, în noaptea de joi spre vineri, „o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, după care a explodat”. Publicația nu oferă în acest material detalii despre pagube sau victime. [...]
România cere accelerarea apărării antidronă pe Flancul Estic după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor operaționale care au făcut imposibilă doborârea în siguranță a unei drone intrate pentru scurt timp în spațiul aerian național, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis într-un mesaj pe Facebook că drona (identificată ca „Geran 2”) a fost descoperită și urmărită pe un radar „nou instalat” în zona Galați, după un incident anterior, iar avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Totuși, în cele patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, „nu s-a putut trage” fără riscul ca proiectilul să producă pagube mai mari în municipiul Galați sau să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept „imixtiune” în războiul din Ucraina. Ce înseamnă operațional: interceptare autorizată, dar neexecutată În reacția instituțională, MApN a ridicat de la sol două avioane F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române. Mesajul ministrului indică o constrângere practică: chiar și cu autorizare, decizia de a deschide focul depinde de evaluarea riscului pentru populație și infrastructură, mai ales într-o zonă urbană. Presiune pentru măsuri aliate în Dobrogea și livrarea capabilităților comandate Miruță a mai spus că după incident l-a informat pe președintele României și aliații NATO și că a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . În conversație, ministrul a argumentat „cât de important este” ca solicitările României „la nivel aliat” să fie implementate în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate de Ministerul Apărării. Ministrul a adăugat că România este în contact permanent cu aliații și că se lucrează la măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic, o parte urmând să fie anunțate „în următoarele ore”, potrivit declarațiilor sale. Nevoia de sisteme la sol și referirea la „SAFE 8” În același mesaj, Miruță a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a susținut că acestea nu au fost asigurate prin decizii luate „de la începutul războiului din Ucraina”. El a mai spus că, în mandatul său interimar, înzestrarea Armatei este prioritatea numărul 1 și că „pentru prima oară în SAFE” România ar avea „8 sisteme de apărare antidronă”. Contextul incidentului: drona a căzut într-un bloc, două persoane rănite ușor În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați. Două persoane au suferit răni minore, drona prăbușindu-se în zona holului, lângă camera liftului. Locatarii au fost evacuați, iar răniții au fost transportați la spital pentru investigații. [...]
Incidentul cu drona din Galați împinge România spre un răspuns diplomatic și european mai dur , după ce Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse și a indicat că vor urma „consecințe” în relațiile bilaterale, pe fondul discuțiilor despre noi sancțiuni la nivelul UE, potrivit Biziday . Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat convocarea ambasadorului rus la sediul MAE, descriind incidentul drept „extrem de grav”. Ea a precizat că autoritățile române vor comunica oficial atât consecințele asupra relațiilor diplomatice, cât și „următorii pași la nivel european privind pachetele de sancțiuni”. Tot ea a spus că Ministerul Apărării Naționale a confirmat că drona prăbușită într-un imobil rezidențial din Galați era de origine rusă. Reacția NATO: incident pe teritoriul României, în contextul atacurilor asupra Ucrainei Purtătorul de cuvânt al NATO a condamnat „iresponsabilitatea” Rusiei, după ce o dronă a lovit un bloc de apartamente din România „în timp ce Rusia ataca infrastructura ucraineană din apropierea graniței”. Alianța a transmis că secretarul general este în contact cu autoritățile române și că NATO va continua să își consolideze apărarea împotriva amenințărilor, inclusiv a dronelor. UE pregătește un nou pachet de sancțiuni, pe fondul escaladării Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că „războiul de agresiune al Rusiei a depășit încă o linie”, menționând că incursiunea unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili, „pe teritoriul UE”. Ea a anunțat pregătirea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni. Solidaritate regională: Letonia și Republica Moldova vorbesc despre „atac rusesc” Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a condamnat „atacul cu dronă rusească” asupra blocului din Galați și a precizat că incidentul s-a soldat cu rănirea a două persoane, adăugând că Letonia este pregătită să sprijine măsuri pentru prevenirea unor astfel de încălcări. Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat „atacul rusesc cu dronă” care a lovit civili români în locuințele lor, apreciind că războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești, cerând ca Europa să rămână „unită și fermă” în apărarea securității. [...]
Expulzarea ambasadorului Rusiei ar fi „semnalul de descurajare” pe care România ar trebui să-l transmită după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați, susține fostul ministru de Externe Teodor Baconschi, într-o reacție pentru HotNews . Baconschi argumentează că „incidentul de la Galați are consecințe” într-o relație bilaterală deja „înghețată” din cauza invaziei ruse în Ucraina și invocă precedentul statelor baltice, care au expulzat ambasadorii ruși. În viziunea sa, menținerea la nivel de „însărcinați cu afaceri ad interim” ar reflecta „situația reală” a relației bilaterale. Contextul operațional: drona, reacția militară și convocările diplomatice Potrivit relatării HotNews , drona s-a prăbușit joi noaptea peste un bloc din Galați , incident urmat de o explozie și un incendiu; autoritățile au indicat că era de proveniență rusească, iar mai multe persoane au fost evacuate. Ministerul Apărării a anunțat că au fost ridicate de la sol avioane F-16, iar piloții au avut autorizare de angajare a țintei, însă drona nu a fost doborâtă înainte de impact, conform HotNews . După incident, ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, potrivit HotNews . Tot vineri, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), de la ora 11.00, conform HotNews . Ce propune Baconschi și ce mizează: sancțiune diplomatică, nu ruperea relațiilor Fostul ministru spune că România ar trebui să reacționeze mai ferm prin expulzarea ambasadorului rus la București, Vladimir Lipaev, idee pe care o enunțase și anterior. „Nu rupem relațiile diplomatice, dar lansăm un semnal puternic, cu rol de descurajare.” În aceeași intervenție, Baconschi critică partidele „suveraniste” din România pentru voturi „împotriva legilor menite să facă efectivă apărarea națională anti-dronă”, susținând că astfel „lucrează pe față pentru agresorul rus”. El mai afirmă că este nevoie „urgent” de capabilități anti-dronă „produse aici”, în linie cu cele convenite cu ocazia recentei vizite la București a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Fundalul diplomatic: mesajul Ambasadei Rusiei Incidentul are loc pe fondul unei tensiuni diplomatice mai largi. Cu o zi înainte, Ambasada Rusiei la București a susținut, într-o postare pe Facebook, că ambasadorul Vladimir Lipaev a avut o întrevedere la MAE la solicitarea sa și a cerut României „să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene” și „să nu expună inutil viețile și sănătatea propriilor cetățeni unui pericol”, în contextul recomandării Moscovei privind evacuarea personalului diplomatic din Kiev, potrivit postării citate de HotNews (link: Facebook ). Ambasada a mai cerut încetarea sprijinului militar și financiar pentru Kiev și a acuzat lipsa unei „reacții corespunzătoare” din partea României, afirmând că ar fi existat doar „clișee propagandistice”, conform aceleiași postări. [...]
Incidentul cu drona din Galați împinge UE și NATO spre întărirea apărării pe flancul estic , pe fondul unor reacții care vorbesc explicit despre încălcarea suveranității României și despre necesitatea de a crește descurajarea, potrivit Euronews . În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit civili. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a calificat incidentul drept „o încălcare flagrantă și gravă a suveranității României și a spațiului aerian european” și a spus că a discutat cu ministrul de externe Oana Țoiu pentru a transmite solidaritatea UE. Kallas a mai arătat că miniștrii de externe ai UE s-au angajat să intensifice presiunea asupra Rusiei, să sporească sprijinul pentru Ucraina și să investească în capacitatea de apărare a Europei. Mesajul Bruxelles-ului: sancțiuni și descurajare pe frontiera de est Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că Rusia „a depășit încă o linie”, după ce „o incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili” pe teritoriul UE. Ea a indicat că Bruxellesul pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni și a legat explicit acest demers de consolidarea securității și descurajării, „în special la frontiera noastră de est”. În același registru, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a descris escaladarea acțiunilor Rusiei pe teritoriul UE drept „imprudentă și iresponsabilă” și a spus că UE este unită în eforturile de a crește presiunea prin sancțiuni și de a consolida capacitățile de apărare, mai ales pe flancul estic. NATO și aliații: condamnare și accent pe apărarea antiaeriană Într-o declarație citată în contextul reacțiilor politice din SUA, purtătorul de cuvânt al NATO a transmis că secretarul general Mark Rutte este în contact cu autoritățile române și că Alianța condamnă „imprudența Rusiei”. NATO a adăugat că își va continua consolidarea apărării „împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”. Din Franța, ministrul delegat pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a spus, potrivit Reuters, că incidentul arată că Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității europene și a amintit că Franța are trupe staționate în România în cadrul operațiunilor de reasigurare ale NATO. Separat, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a condamnat, potrivit AFP, un „act iresponsabil” al Moscovei și a anunțat convocarea ambasadorului Rusiei în Franța. Reacții regionale și din Congresul SUA: presiune pentru întărirea prezenței militare Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat „cu fermitate” atacul cu dronă care a lovit civili români și a avertizat că războiul de agresiune al Rusiei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești. În SUA, republicanul Don Bacon, fost ofițer în Forțele Aeriene, a criticat retragerea unor trupe americane NATO din România și a cerut consolidarea apărării aeriene în Ucraina și în țările vecine, afirmând că „slăbiciunea încurajează agresiunea rusă”. Un alt republican, Joe Wilson, a descris incidentul drept un atac al Rusiei asupra României, stat NATO. Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a condamnat atacul cu dronă asupra blocului din Galați, a transmis urări de însănătoșire răniților și a spus că Letonia este „pe deplin solidară” cu România, fiind pregătită să sprijine măsuri pentru a preveni astfel de încălcări. [...]
