Știri
Știri din categoria Apărare
România cere accelerarea apărării antidronă pe Flancul Estic după incidentul din Galați, pe fondul limitărilor operaționale care au făcut imposibilă doborârea în siguranță a unei drone intrate pentru scurt timp în spațiul aerian național, potrivit Mediafax.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis într-un mesaj pe Facebook că drona (identificată ca „Geran 2”) a fost descoperită și urmărită pe un radar „nou instalat” în zona Galați, după un incident anterior, iar avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Totuși, în cele patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, „nu s-a putut trage” fără riscul ca proiectilul să producă pagube mai mari în municipiul Galați sau să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept „imixtiune” în războiul din Ucraina.
În reacția instituțională, MApN a ridicat de la sol două avioane F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române. Mesajul ministrului indică o constrângere practică: chiar și cu autorizare, decizia de a deschide focul depinde de evaluarea riscului pentru populație și infrastructură, mai ales într-o zonă urbană.
Miruță a mai spus că după incident l-a informat pe președintele României și aliații NATO și că a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. În conversație, ministrul a argumentat „cât de important este” ca solicitările României „la nivel aliat” să fie implementate în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate de Ministerul Apărării.
Ministrul a adăugat că România este în contact permanent cu aliații și că se lucrează la măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic, o parte urmând să fie anunțate „în următoarele ore”, potrivit declarațiilor sale.
În același mesaj, Miruță a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a susținut că acestea nu au fost asigurate prin decizii luate „de la începutul războiului din Ucraina”. El a mai spus că, în mandatul său interimar, înzestrarea Armatei este prioritatea numărul 1 și că „pentru prima oară în SAFE” România ar avea „8 sisteme de apărare antidronă”.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați. Două persoane au suferit răni minore, drona prăbușindu-se în zona holului, lângă camera liftului. Locatarii au fost evacuați, iar răniții au fost transportați la spital pentru investigații.
Recomandate
România cere măsuri aliate în Dobrogea până vin sistemele antidronă comandate , după incidentul în care o dronă a intrat pentru patru minute în spațiul aerian românesc, iar Armata nu a tras invocând riscul de pagube colaterale și de escaladare, potrivit G4Media . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre „cât de important este” ca solicitarea României la nivel aliat să fie implementată în zona Dobrogei, „până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”. De ce nu s-a tras: fereastră scurtă și risc de pagube în Galați Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Miruță afirmă că drona a fost identificată ca fiind „Geran 2” și că a fost „descoperită și urmărită” pe „radarul nou instalat în zona Galați”, după un incident anterior „de acum două săptămâni”. Ministrul mai susține că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, însă: „În cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina.” Ce solicită MApN: mai multe sisteme de la sol și măsuri „în următoarele ore” Miruță afirmă că România are nevoie de „mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol” și susține că acestea nu există în număr suficient deoarece, de la începutul războiului din Ucraina, „cine a avut decizia asta nu a luat-o”. El mai spune că, în cele cinci luni de când este ministru, înzestrarea Armatei a devenit prioritatea sa „numărul 1” și că „pentru prima oară” România are „în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”. Potrivit aceleiași declarații, autoritățile lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic, iar „o parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore”. Contextul incidentului G4Media reamintește că, în noaptea de joi spre vineri, „o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, după care a explodat”. Publicația nu oferă în acest material detalii despre pagube sau victime. [...]
Ministerul Apărării cere NATO accelerarea întăririi apărării antiaeriene în Dobrogea până la livrarea unor capabilități antidronă comandate recent, după incidentul în care o dronă a intrat pentru câteva minute în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit la Galați, potrivit Digi24 . Radu Miruță a spus că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și i-a cerut implementarea în zona Dobrogei a măsurilor solicitate oficial „la nivel aliat”, ca soluție de tranziție până când vor fi livrate sistemele antidronă comandate de Ministerul Apărării. De ce nu a fost doborâtă drona: risc de pagube și escaladare Ministrul a explicat că România nu a intervenit direct pentru a doborî drona, invocând două tipuri de riscuri: posibile pagube pe teritoriul național și riscul de escaladare în contextul războiului din Ucraina. În relatarea sa, drona a fost în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar deși avioanele de vânătoare ar fi avut „autorizație de tragere”, nu s-a tras din considerente de siguranță. Ce spune MApN despre incident: identificare și monitorizare Miruță a confirmat natura aparatului care a intrat în spațiul aerian românesc: „Da, era o dronă Geran 2 . Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni.” El a mai precizat că, după incidentul din noaptea precedentă, a informat imediat președintele României și partenerii din NATO și a invocat coordonarea cu aliații în gestionarea situației. Implicația operațională: deficit de sisteme la sol și livrări așteptate Ministrul a susținut că este nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a legat această nevoie de decizii care nu ar fi fost luate la începutul războiului din Ucraina. Totodată, a afirmat că în mandatul său înzestrarea a devenit prioritate și că România are „pentru prima oară” în SAFE opt sisteme de apărare antidronă. În final, Miruță a spus că România lucrează la măsuri suplimentare pentru securizarea frontierei estice și că o parte dintre acestea ar urma să fie anunțate „în următoarele ore”, fără alte detalii în acest stadiu. [...]
Incidentul cu dronă de la Galați împinge România spre măsuri suplimentare de apărare și un răspuns diplomatic , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc și a provocat un incendiu, potrivit Euronews . Drona, identificată ca Geran-2 (o dronă de atac de tip „kamikaze”, varianta rusească a Shahed-urilor iraniene), ar fi fost „cel mai probabil în derivă” și a căzut pe un imobil din cartierul Mazepa, declanșând un incendiu la etajul 10. ISU Galați a raportat patru persoane rănite: două au ajuns la spital (o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani), iar alte două au avut escoriații ușoare și au primit îngrijiri la fața locului, inclusiv după atacuri de panică. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate. De ce contează: apărarea antidronei și regulile de angajare, sub presiune Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus că avioanele de luptă ridicate de la sol aveau autorizație de tragere, însă drona nu a putut fi doborâtă fără riscuri pentru populație, în intervalul în care s-a aflat în spațiul aerian românesc. „Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele patru minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați.” Miruță a precizat că drona a fost detectată și urmărită cu ajutorul unui radar instalat recent în zona Galați, după un incident similar produs cu două săptămâni înainte. Tot el a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană și antidronă și a indicat că, „pentru prima oară”, în programul SAFE sunt incluse opt sisteme de apărare antidronă. Reacția externă: convocarea ambasadorului Rusiei și discuții cu NATO Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București, după ce România a anunțat că are confirmarea MApN privind proveniența rusească a dronei. MAE a transmis că va comunica „efectele” acestui incident asupra relației diplomatice și „pașii următori la nivel european privind pachetele de sancțiuni”. Separat, NATO a anunțat că secretarul general este în contact cu autoritățile române și că Alianța „își va consolida apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”. Ce s-a întâmplat în noaptea incidentului: alertare, evacuări, trafic restricționat Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru populația din județele Galați, Brăila și Tulcea. În zonă, traficul a fost restricționat pe strada Brăilei, între intersecțiile cu străzile Roșiori și Traian, potrivit IPJ Galați. Ministerul Apărării a precizat că, pe fondul atacurilor rusești asupra unor obiective din Ucraina, două aeronave F-16 au decolat la 01:19 de la Baza 86 Aeriană Fetești , sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, iar piloții au avut autorizare de angajare pe durata alertei. Detalii încă neclare: încărcătura dronei Deși MAE a transmis că drona purta încărcătură explozivă, contraamiralul de flotilă Sorin Learschi a declarat pentru Euronews că ar fi putut fi o dronă „momeală”, argumentând că, dacă ar fi avut explozibil, impactul ar fi fost mai mare; în această ipoteză, incendiul ar fi putut fi provocat de combustibil. Publicația notează și posibilitatea ca drona să fi ajuns pe teritoriul României din cauza bruiajului. În paralel cu ancheta tehnică, incidentul crește presiunea pentru accelerarea capabilităților antidronă și pentru măsuri suplimentare de protecție pe Flancul Estic, înainte de livrarea sistemelor comandate de Ministerul Apărării. [...]
Expulzarea ambasadorului Rusiei ar fi „semnalul de descurajare” pe care România ar trebui să-l transmită după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați, susține fostul ministru de Externe Teodor Baconschi, într-o reacție pentru HotNews . Baconschi argumentează că „incidentul de la Galați are consecințe” într-o relație bilaterală deja „înghețată” din cauza invaziei ruse în Ucraina și invocă precedentul statelor baltice, care au expulzat ambasadorii ruși. În viziunea sa, menținerea la nivel de „însărcinați cu afaceri ad interim” ar reflecta „situația reală” a relației bilaterale. Contextul operațional: drona, reacția militară și convocările diplomatice Potrivit relatării HotNews , drona s-a prăbușit joi noaptea peste un bloc din Galați , incident urmat de o explozie și un incendiu; autoritățile au indicat că era de proveniență rusească, iar mai multe persoane au fost evacuate. Ministerul Apărării a anunțat că au fost ridicate de la sol avioane F-16, iar piloții au avut autorizare de angajare a țintei, însă drona nu a fost doborâtă înainte de impact, conform HotNews . După incident, ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, potrivit HotNews . Tot vineri, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), de la ora 11.00, conform HotNews . Ce propune Baconschi și ce mizează: sancțiune diplomatică, nu ruperea relațiilor Fostul ministru spune că România ar trebui să reacționeze mai ferm prin expulzarea ambasadorului rus la București, Vladimir Lipaev, idee pe care o enunțase și anterior. „Nu rupem relațiile diplomatice, dar lansăm un semnal puternic, cu rol de descurajare.” În aceeași intervenție, Baconschi critică partidele „suveraniste” din România pentru voturi „împotriva legilor menite să facă efectivă apărarea națională anti-dronă”, susținând că astfel „lucrează pe față pentru agresorul rus”. El mai afirmă că este nevoie „urgent” de capabilități anti-dronă „produse aici”, în linie cu cele convenite cu ocazia recentei vizite la București a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Fundalul diplomatic: mesajul Ambasadei Rusiei Incidentul are loc pe fondul unei tensiuni diplomatice mai largi. Cu o zi înainte, Ambasada Rusiei la București a susținut, într-o postare pe Facebook, că ambasadorul Vladimir Lipaev a avut o întrevedere la MAE la solicitarea sa și a cerut României „să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene” și „să nu expună inutil viețile și sănătatea propriilor cetățeni unui pericol”, în contextul recomandării Moscovei privind evacuarea personalului diplomatic din Kiev, potrivit postării citate de HotNews (link: Facebook ). Ambasada a mai cerut încetarea sprijinului militar și financiar pentru Kiev și a acuzat lipsa unei „reacții corespunzătoare” din partea României, afirmând că ar fi existat doar „clișee propagandistice”, conform aceleiași postări. [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei și anunțul privind „pașii următori” la nivel european pe sancțiuni ridică miza diplomatică a incidentului din Galați , după ce Ministerul Apărării a confirmat că drona care a căzut și a explodat pe un bloc din municipiu este de proveniență rusească, potrivit Adevărul . Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiul, a anunțat că l-a convocat la sediul MAE pe ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev , în urma „incidentului de o gravitate majoră”. Ea a spus că România are confirmarea MApN privind proveniența dronei și că partea română va comunica oficial „efectele” pe care incidentul le va avea asupra relației diplomatice bilaterale, precum și „pașii următori la nivelul european privind pachetele de sancțiuni”. „Avem confirmarea MAPN că drona care s-a prăbușit pe o clădire rezidențială din Galați este de proveniență rusească. Decizia a fost luată în urma incidentului de o gravitate majoră și îi vom comunica oficial efectele pe care această lipsă de responsabilitate a Federației Ruse le va atrage asupra relației diplomatice dintre țările noastre și pașii următori la nivelul european privind pachetele de sancțiuni.” Ce opțiuni diplomatice sunt vehiculate În plan intern, Nicoleta Pauliuc, membru în comisia parlamentară de apărare, a declarat la TVR Info că o variantă de răspuns diplomatic ar putea fi declararea ambasadorului rus drept persona non grata (persoană indezirabilă, cu obligația de a părăsi țara). Incidentul și implicațiile pentru apărarea antidronă Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat tot la TVR Info că una dintre cauzele incidentului este „limitarea capabilităților antidronă existente în Armata Română”. În același context, colonelul Cristian Popovici, șeful Direcției informare și relații publice din MApN, a explicat la Antena 3 CNN că radarele convenționale au limitări în urmărirea țintelor aeriene la altitudini foarte joase. „Sub 200 de metri, radarele convenționale nu pot urmări astfel de ținte aeriene.” Ce s-a întâmplat la Galați și ce urmează Drona s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, incident urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. A fost emis mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați. Două persoane au fost rănite și transportate la spital, iar alți doi locatari, cu atac de panică, au primit îngrijiri la fața locului, conform relatărilor Adevărul și Adevărul . Președintele României, Nicușor Dan, urmează să convoace vineri, 29 mai, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , pe fondul incidentului. [...]
Incidentul din Galați ridică o problemă de apărare operațională și de responsabilitate , după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar explicațiile privind imposibilitatea doborârii ei sunt contestate de specialiști, potrivit Euronews . Redactorul-șef al publicației Defense România, Tudor Curtifan, califică episodul drept „un eșec lamentabil al statului român” și spune că, deși există constrângeri tehnice reale pentru aviația de vânătoare, România ar fi trebuit să își adapteze din timp dispozitivul de apărare la riscul repetat al dronelor deviate spre teritoriul național, mai ales în zone vulnerabile precum Galați. De ce contează: nu mai e vorba doar de „fragmente căzute”, ci de un impact într-o zonă locuită Curtifan amintește că, în ultimii ani, au existat incidente repetate cu drone sau fragmente ajunse în România, inclusiv un caz recent în care o dronă cu explozibil a căzut într-o curte nelocuită, tot în județul Galați. În opinia sa, gravitatea noului incident face ca justificările invocate până acum să nu mai fie acceptabile, iar statul să fie obligat să explice ce s-a greșit și cine își asumă responsabilitatea. „Va trebui să avem câteva explicații. Eu nu sunt dispus să accept explicațiile pe care le-am văzut în ultimele săptămâni, e clar că e un eșec lamentabil și statul român a eșuat să-și respecte singurul angajament (...), protejarea propriei populației.” Limitările F-16 și de ce „avioanele nu sunt singura soluție” În material sunt prezentate și argumente tehnice care țin de utilizarea avioanelor F-16 împotriva dronelor în zone urbane. Euronews notează că F-16 nu poate zbura sub 400 km/h fără să își piardă portanța, iar angajarea unei drone deasupra unui oraș ar crește riscul de daune colaterale; este menționat și faptul că muniția tunului Gatling de la bord poate produce efecte devastatoare. În același timp, Curtifan susține că apărarea nu ar trebui redusă la opțiunea avioanelor de luptă și indică alternative care există deja în dotare sau ca tip de capabilitate: sisteme la sol care pot angaja astfel de ținte; sisteme de bruiaj electronic (război electronic); sisteme Gepard; poziționare strategică în „zonele cele mai vulnerabile”, chiar dacă nu poate fi acoperită toată granița. El leagă situația și de „anii de subfinanțare cronică a armatei” și spune că România ar fi putut învăța mai mult din experiența Ucrainei, inclusiv din expertiza pe care partea ucraineană ar fi oferit-o „de foarte mult timp” privind gestionarea amenințării dronelor. Ce a comunicat MApN și ce se știe despre incident Ministerul Apărării Naționale a transmis că drona a fost detectată de radar în jurul orei 01:52 și a fost pierdută de radare la 01:54, iar România a anunțat NATO. Potrivit informațiilor prezentate, drona care a lovit blocul din Galați este rusească, de tip Geran 2 . Impactul a provocat un incendiu, stins rapid, iar două persoane aflate la etajul 10 au fost rănite ușor. [...]
