Știri
Știri din categoria Apărare
Ministerul Apărării cere NATO accelerarea întăririi apărării antiaeriene în Dobrogea până la livrarea unor capabilități antidronă comandate recent, după incidentul în care o dronă a intrat pentru câteva minute în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit la Galați, potrivit Digi24.
Radu Miruță a spus că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și i-a cerut implementarea în zona Dobrogei a măsurilor solicitate oficial „la nivel aliat”, ca soluție de tranziție până când vor fi livrate sistemele antidronă comandate de Ministerul Apărării.
Ministrul a explicat că România nu a intervenit direct pentru a doborî drona, invocând două tipuri de riscuri: posibile pagube pe teritoriul național și riscul de escaladare în contextul războiului din Ucraina.
În relatarea sa, drona a fost în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar deși avioanele de vânătoare ar fi avut „autorizație de tragere”, nu s-a tras din considerente de siguranță.
Miruță a confirmat natura aparatului care a intrat în spațiul aerian românesc:
„Da, era o dronă Geran 2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni.”
El a mai precizat că, după incidentul din noaptea precedentă, a informat imediat președintele României și partenerii din NATO și a invocat coordonarea cu aliații în gestionarea situației.
Ministrul a susținut că este nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a legat această nevoie de decizii care nu ar fi fost luate la începutul războiului din Ucraina. Totodată, a afirmat că în mandatul său înzestrarea a devenit prioritate și că România are „pentru prima oară” în SAFE opt sisteme de apărare antidronă.
În final, Miruță a spus că România lucrează la măsuri suplimentare pentru securizarea frontierei estice și că o parte dintre acestea ar urma să fie anunțate „în următoarele ore”, fără alte detalii în acest stadiu.
Recomandate
Incidentul cu dronă de la Galați împinge România spre măsuri suplimentare de apărare și un răspuns diplomatic , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc și a provocat un incendiu, potrivit Euronews . Drona, identificată ca Geran-2 (o dronă de atac de tip „kamikaze”, varianta rusească a Shahed-urilor iraniene), ar fi fost „cel mai probabil în derivă” și a căzut pe un imobil din cartierul Mazepa, declanșând un incendiu la etajul 10. ISU Galați a raportat patru persoane rănite: două au ajuns la spital (o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani), iar alte două au avut escoriații ușoare și au primit îngrijiri la fața locului, inclusiv după atacuri de panică. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate. De ce contează: apărarea antidronei și regulile de angajare, sub presiune Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus că avioanele de luptă ridicate de la sol aveau autorizație de tragere, însă drona nu a putut fi doborâtă fără riscuri pentru populație, în intervalul în care s-a aflat în spațiul aerian românesc. „Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele patru minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați.” Miruță a precizat că drona a fost detectată și urmărită cu ajutorul unui radar instalat recent în zona Galați, după un incident similar produs cu două săptămâni înainte. Tot el a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană și antidronă și a indicat că, „pentru prima oară”, în programul SAFE sunt incluse opt sisteme de apărare antidronă. Reacția externă: convocarea ambasadorului Rusiei și discuții cu NATO Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București, după ce România a anunțat că are confirmarea MApN privind proveniența rusească a dronei. MAE a transmis că va comunica „efectele” acestui incident asupra relației diplomatice și „pașii următori la nivel european privind pachetele de sancțiuni”. Separat, NATO a anunțat că secretarul general este în contact cu autoritățile române și că Alianța „își va consolida apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”. Ce s-a întâmplat în noaptea incidentului: alertare, evacuări, trafic restricționat Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru populația din județele Galați, Brăila și Tulcea. În zonă, traficul a fost restricționat pe strada Brăilei, între intersecțiile cu străzile Roșiori și Traian, potrivit IPJ Galați. Ministerul Apărării a precizat că, pe fondul atacurilor rusești asupra unor obiective din Ucraina, două aeronave F-16 au decolat la 01:19 de la Baza 86 Aeriană Fetești , sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, iar piloții au avut autorizare de angajare pe durata alertei. Detalii încă neclare: încărcătura dronei Deși MAE a transmis că drona purta încărcătură explozivă, contraamiralul de flotilă Sorin Learschi a declarat pentru Euronews că ar fi putut fi o dronă „momeală”, argumentând că, dacă ar fi avut explozibil, impactul ar fi fost mai mare; în această ipoteză, incendiul ar fi putut fi provocat de combustibil. Publicația notează și posibilitatea ca drona să fi ajuns pe teritoriul României din cauza bruiajului. În paralel cu ancheta tehnică, incidentul crește presiunea pentru accelerarea capabilităților antidronă și pentru măsuri suplimentare de protecție pe Flancul Estic, înainte de livrarea sistemelor comandate de Ministerul Apărării. [...]
România cere măsuri aliate în Dobrogea până vin sistemele antidronă comandate , după incidentul în care o dronă a intrat pentru patru minute în spațiul aerian românesc, iar Armata nu a tras invocând riscul de pagube colaterale și de escaladare, potrivit G4Media . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre „cât de important este” ca solicitarea României la nivel aliat să fie implementată în zona Dobrogei, „până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”. De ce nu s-a tras: fereastră scurtă și risc de pagube în Galați Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Miruță afirmă că drona a fost identificată ca fiind „Geran 2” și că a fost „descoperită și urmărită” pe „radarul nou instalat în zona Galați”, după un incident anterior „de acum două săptămâni”. Ministrul mai susține că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, însă: „În cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina.” Ce solicită MApN: mai multe sisteme de la sol și măsuri „în următoarele ore” Miruță afirmă că România are nevoie de „mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol” și susține că acestea nu există în număr suficient deoarece, de la începutul războiului din Ucraina, „cine a avut decizia asta nu a luat-o”. El mai spune că, în cele cinci luni de când este ministru, înzestrarea Armatei a devenit prioritatea sa „numărul 1” și că „pentru prima oară” România are „în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”. Potrivit aceleiași declarații, autoritățile lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic, iar „o parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore”. Contextul incidentului G4Media reamintește că, în noaptea de joi spre vineri, „o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, după care a explodat”. Publicația nu oferă în acest material detalii despre pagube sau victime. [...]
România cere accelerarea apărării antidronă pe Flancul Estic după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor operaționale care au făcut imposibilă doborârea în siguranță a unei drone intrate pentru scurt timp în spațiul aerian național, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis într-un mesaj pe Facebook că drona (identificată ca „Geran 2”) a fost descoperită și urmărită pe un radar „nou instalat” în zona Galați, după un incident anterior, iar avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Totuși, în cele patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, „nu s-a putut trage” fără riscul ca proiectilul să producă pagube mai mari în municipiul Galați sau să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept „imixtiune” în războiul din Ucraina. Ce înseamnă operațional: interceptare autorizată, dar neexecutată În reacția instituțională, MApN a ridicat de la sol două avioane F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române. Mesajul ministrului indică o constrângere practică: chiar și cu autorizare, decizia de a deschide focul depinde de evaluarea riscului pentru populație și infrastructură, mai ales într-o zonă urbană. Presiune pentru măsuri aliate în Dobrogea și livrarea capabilităților comandate Miruță a mai spus că după incident l-a informat pe președintele României și aliații NATO și că a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . În conversație, ministrul a argumentat „cât de important este” ca solicitările României „la nivel aliat” să fie implementate în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate de Ministerul Apărării. Ministrul a adăugat că România este în contact permanent cu aliații și că se lucrează la măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic, o parte urmând să fie anunțate „în următoarele ore”, potrivit declarațiilor sale. Nevoia de sisteme la sol și referirea la „SAFE 8” În același mesaj, Miruță a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a susținut că acestea nu au fost asigurate prin decizii luate „de la începutul războiului din Ucraina”. El a mai spus că, în mandatul său interimar, înzestrarea Armatei este prioritatea numărul 1 și că „pentru prima oară în SAFE” România ar avea „8 sisteme de apărare antidronă”. Contextul incidentului: drona a căzut într-un bloc, două persoane rănite ușor În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați. Două persoane au suferit răni minore, drona prăbușindu-se în zona holului, lângă camera liftului. Locatarii au fost evacuați, iar răniții au fost transportați la spital pentru investigații. [...]
Incidentul din Galați ridică o problemă de apărare operațională și de responsabilitate , după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar explicațiile privind imposibilitatea doborârii ei sunt contestate de specialiști, potrivit Euronews . Redactorul-șef al publicației Defense România, Tudor Curtifan, califică episodul drept „un eșec lamentabil al statului român” și spune că, deși există constrângeri tehnice reale pentru aviația de vânătoare, România ar fi trebuit să își adapteze din timp dispozitivul de apărare la riscul repetat al dronelor deviate spre teritoriul național, mai ales în zone vulnerabile precum Galați. De ce contează: nu mai e vorba doar de „fragmente căzute”, ci de un impact într-o zonă locuită Curtifan amintește că, în ultimii ani, au existat incidente repetate cu drone sau fragmente ajunse în România, inclusiv un caz recent în care o dronă cu explozibil a căzut într-o curte nelocuită, tot în județul Galați. În opinia sa, gravitatea noului incident face ca justificările invocate până acum să nu mai fie acceptabile, iar statul să fie obligat să explice ce s-a greșit și cine își asumă responsabilitatea. „Va trebui să avem câteva explicații. Eu nu sunt dispus să accept explicațiile pe care le-am văzut în ultimele săptămâni, e clar că e un eșec lamentabil și statul român a eșuat să-și respecte singurul angajament (...), protejarea propriei populației.” Limitările F-16 și de ce „avioanele nu sunt singura soluție” În material sunt prezentate și argumente tehnice care țin de utilizarea avioanelor F-16 împotriva dronelor în zone urbane. Euronews notează că F-16 nu poate zbura sub 400 km/h fără să își piardă portanța, iar angajarea unei drone deasupra unui oraș ar crește riscul de daune colaterale; este menționat și faptul că muniția tunului Gatling de la bord poate produce efecte devastatoare. În același timp, Curtifan susține că apărarea nu ar trebui redusă la opțiunea avioanelor de luptă și indică alternative care există deja în dotare sau ca tip de capabilitate: sisteme la sol care pot angaja astfel de ținte; sisteme de bruiaj electronic (război electronic); sisteme Gepard; poziționare strategică în „zonele cele mai vulnerabile”, chiar dacă nu poate fi acoperită toată granița. El leagă situația și de „anii de subfinanțare cronică a armatei” și spune că România ar fi putut învăța mai mult din experiența Ucrainei, inclusiv din expertiza pe care partea ucraineană ar fi oferit-o „de foarte mult timp” privind gestionarea amenințării dronelor. Ce a comunicat MApN și ce se știe despre incident Ministerul Apărării Naționale a transmis că drona a fost detectată de radar în jurul orei 01:52 și a fost pierdută de radare la 01:54, iar România a anunțat NATO. Potrivit informațiilor prezentate, drona care a lovit blocul din Galați este rusească, de tip Geran 2 . Impactul a provocat un incendiu, stins rapid, iar două persoane aflate la etajul 10 au fost rănite ușor. [...]
Incidentul cu drona din Galați împinge România spre un răspuns diplomatic și european mai dur , după ce Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse și a indicat că vor urma „consecințe” în relațiile bilaterale, pe fondul discuțiilor despre noi sancțiuni la nivelul UE, potrivit Biziday . Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat convocarea ambasadorului rus la sediul MAE, descriind incidentul drept „extrem de grav”. Ea a precizat că autoritățile române vor comunica oficial atât consecințele asupra relațiilor diplomatice, cât și „următorii pași la nivel european privind pachetele de sancțiuni”. Tot ea a spus că Ministerul Apărării Naționale a confirmat că drona prăbușită într-un imobil rezidențial din Galați era de origine rusă. Reacția NATO: incident pe teritoriul României, în contextul atacurilor asupra Ucrainei Purtătorul de cuvânt al NATO a condamnat „iresponsabilitatea” Rusiei, după ce o dronă a lovit un bloc de apartamente din România „în timp ce Rusia ataca infrastructura ucraineană din apropierea graniței”. Alianța a transmis că secretarul general este în contact cu autoritățile române și că NATO va continua să își consolideze apărarea împotriva amenințărilor, inclusiv a dronelor. UE pregătește un nou pachet de sancțiuni, pe fondul escaladării Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că „războiul de agresiune al Rusiei a depășit încă o linie”, menționând că incursiunea unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili, „pe teritoriul UE”. Ea a anunțat pregătirea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni. Solidaritate regională: Letonia și Republica Moldova vorbesc despre „atac rusesc” Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a condamnat „atacul cu dronă rusească” asupra blocului din Galați și a precizat că incidentul s-a soldat cu rănirea a două persoane, adăugând că Letonia este pregătită să sprijine măsuri pentru prevenirea unor astfel de încălcări. Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat „atacul rusesc cu dronă” care a lovit civili români în locuințele lor, apreciind că războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești, cerând ca Europa să rămână „unită și fermă” în apărarea securității. [...]
Rusia își mută apărarea antiaeriană pe acoperișurile Moscovei : imagini apărute pe rețelele sociale arată instalarea cu elicopterul a unui sistem Pantsir-SMD-E pe un bloc de 42 de etaje, într-o nouă etapă de întărire a apărării capitalei împotriva dronelor, potrivit HotNews . Măsura vine pe fondul atacurilor cu drone ucrainene care au ajuns în Moscova, inclusiv un „atac de amploare” menționat pentru 17 mai. Publicația notează că Rusia a continuat, la rândul ei, atacurile cu drone asupra Ucrainei, inclusiv asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. În România, HotNews amintește că, în noaptea de joi spre vineri, o dronă „de proveniență rusească”, conform MApN, a lovit un bloc din Galați , iar în urma exploziei de la impact două persoane au fost rănite. (Detaliile despre incident sunt prezentate într-un material separat al HotNews, legat în articolul-sursă.) Ce este Pantsir-SMD-E și de ce contează amplasarea pe clădiri Sistemul instalat la Moscova este Pantsir-SMD-E, descris ca o versiune mai nouă a sistemului rusesc de apărare antiaeriană cu rază scurtă Pantsir, proiectată special pentru contracararea dronelor și a altor ținte aeriene de mici dimensiuni. Potrivit informațiilor citate, sistemul folosește două tipuri de rachete: 95Ya6, cu o rază de interceptare raportată de până la 20 km; TKB-1055, rachete mai mici pentru interceptarea dronelor de mici dimensiuni la distanțe de până la 7 km. Context: o desfășurare accelerată în jurul capitalei The Kyiv Independent (care citează publicații ucrainene de specialitate) arată că Rusia a început să amplaseze sisteme Pantsir pe acoperișuri în Moscova încă din 2023, inclusiv deasupra sediului Ministerului rus al Apărării, după ce dronele ucrainene au reușit să ajungă în capitală. În 2025, Rusia ar fi desfășurat peste 40 de sisteme suplimentare Pantsir-S1 în jurul Moscovei; potrivit estimărilor publicației ucrainene Militarnyi, numărul total de astfel de sisteme instalate ar depăși 100. [...]
