Știri
Știri din categoria Apărare
România cere măsuri aliate în Dobrogea până vin sistemele antidronă comandate, după incidentul în care o dronă a intrat pentru patru minute în spațiul aerian românesc, iar Armata nu a tras invocând riscul de pagube colaterale și de escaladare, potrivit G4Media.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre „cât de important este” ca solicitarea României la nivel aliat să fie implementată în zona Dobrogei, „până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”.
Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Miruță afirmă că drona a fost identificată ca fiind „Geran 2” și că a fost „descoperită și urmărită” pe „radarul nou instalat în zona Galați”, după un incident anterior „de acum două săptămâni”.
Ministrul mai susține că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, însă:
„În cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina.”
Miruță afirmă că România are nevoie de „mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol” și susține că acestea nu există în număr suficient deoarece, de la începutul războiului din Ucraina, „cine a avut decizia asta nu a luat-o”.
El mai spune că, în cele cinci luni de când este ministru, înzestrarea Armatei a devenit prioritatea sa „numărul 1” și că „pentru prima oară” România are „în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”. Potrivit aceleiași declarații, autoritățile lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic, iar „o parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore”.
G4Media reamintește că, în noaptea de joi spre vineri, „o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, după care a explodat”. Publicația nu oferă în acest material detalii despre pagube sau victime.
Recomandate
România a semnat achiziția a 12 elicoptere Airbus și 12 radare Thales prin programul european SAFE , cu livrări accelerate pentru primul radar din luna a 11-a , potrivit Economica . Miza operațională imediată este întărirea supravegherii la joasă altitudine, în contextul amenințărilor cu drone, în timp ce elicopterele au un orizont de livrare mult mai lung. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că vineri, la ora 11, au fost semnate contractele „pentru ceea ce rămăsese de semnat” în cadrul SAFE: 12 elicoptere cu Airbus și 12 radare de la Thales. „Pentru radare, am obținut o livrare pentru primul radar, de care avem mare nevoie pentru situația dronelor care zboară la joasă altitudine, începând cu luna 11, deci nu un an și jumătate, mai devreme.” Calendarul livrărilor și componenta industrială locală Conform declarațiilor ministrului, elicopterele vor fi livrate începând cu „luna 38”. În cazul acestora, Miruță a indicat și o componentă de localizare (implicare locală în activități/integrare), prin „interacțiune cu platforma IAR Ghimbav”. Totodată, ministrul a spus că achiziția este una în comun, derulată prin Ministerul Apărării din Franța, care a gestionat colectarea contribuțiilor de la țările participante. În acest cadru, prețul elicopterelor ar fi „semnificativ mai ieftin” decât într-o achiziție separată, iar obligațiile privind localizarea în România ar fi fost asumate și în contractul cu Guvernul francez. Dimensiunea programului SAFE: 7,5 miliarde euro semnate, alte contracte până în 2030 Miruță a mai afirmat că, până acum, au fost semnate la termen contracte prin programul SAFE în valoare de 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), informație atribuită de Economica agenției Agerpres . Până în 2030, ar urma să fie semnate și alte contracte, inclusiv un acord privind construirea de drone, estimat la 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), unde partener este Ucraina. [...]
SUA au aprobat o vânzare de armament de 1,96 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde de lei) către Arabia Saudită , într-o mișcare care întărește apărarea antiaeriană a regatului și, implicit, capacitatea sa de descurajare într-un context regional în care riscul de escaladare crește, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a anunțat miercuri aprobarea unei potențiale vânzări militare externe („foreign military sale”), estimată la aproape 2 miliarde de dolari, cu obiectivul declarat de a consolida apărarea aeriană saudită pe fondul intensificării războiului SUA–Israel cu Iranul. Ce cumpără Arabia Saudită și cine livrează Contractorul principal al tranzacției ar urma să fie BAE Systems . Printre echipamentele solicitate se află până la 20.000 de sisteme Advanced Precision Kill Weapon Systems (APKWS) și focoasele aferente. Marina SUA descrie APKWS drept o soluție „ieftină” pentru distrugerea țintelor, cu limitarea pagubelor colaterale în lupta de aproape. Miza: apărare antiaeriană și interoperabilitate cu forțele SUA În comunicatul citat de Al Jazeera, Departamentul de Stat susține că vânzarea sprijină obiectivele de politică externă și securitate națională ale SUA prin îmbunătățirea securității unui „aliat major non-NATO” și prin întărirea stabilității în regiunea Golfului. Totodată, Washingtonul afirmă că pachetul ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințări actuale și viitoare, prin consolidarea apărării teritoriului și creșterea interoperabilității (capacitatea de a opera împreună) cu forțele SUA, precum și cu alte forțe regionale și NATO. Context operațional: tensiuni cu Houthis și riscuri pentru infrastructura energetică Aprobarea vine în momentul în care Arabia Saudită pare aproape de o reluare a conflictului cu Houthis din Yemen, sprijiniți de Iran, după ce aceștia au lansat luni rachete asupra unui aeroport din Abha, în sudul Arabiei Saudite. Atacul a urmat unor lovituri aeriene care au vizat aeroportul din Sanaa și au deviat un zbor ce transporta o delegație Houthi care se întorcea de la funeraliile liderului suprem iranian. Houthis au acuzat Riyadhul pentru atac. Liderul Houthi Abdul-Malik al-Houthi a avertizat joi că instalațiile petroliere saudite și alte obiective vitale ar putea deveni ținte pentru rachetele și dronele grupării dacă Arabia Saudită se implică într-o „agresiune cuprinzătoare” împotriva Yemenului și merge spre escaladare. Separat, materialul notează și deteriorarea armistițiului dintre SUA și Iran, în condițiile în care Washingtonul își intensifică atacurile după impunerea unei blocade navale. Efect asupra SUA: fără impact asupra pregătirii militare, susține Washingtonul Departamentul de Stat afirmă că tranzacția propusă nu ar avea „niciun impact negativ” asupra nivelului de pregătire al apărării SUA. [...]
Aproape 100 de militari americani au fost răniți în două săptămâni , un salt care indică presiune operațională crescută asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Pentagonul spune că rănirile au fost înregistrate după 7 iulie, pe fondul intensificării atacurilor iraniene asupra instalațiilor militare americane din regiune, după eșecul negocierilor de încetare a conflictului. Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a transmis pe rețelele sociale că „aproape 100 de militari se consideră că au fost afectați fizic”, iar 96% dintre ei au revenit la datorie. El a precizat că „marea majoritate” a rănilor au fost contuzii ușoare. Bilanțul oficial, actualizat cu întârziere, rămâne sub semnul întrebării Parnell a mai spus că date suplimentare urmau să fie publicate într-o bază de date online a Pentagonului, care nu fusese actualizată „timp de câteva zile, dacă nu chiar săptămâni”. Aceasta indica anterior 14 militari morți și 427 răniți de la începutul războiului, pe 28 februarie. Luni seara, baza de date a fost actualizată la 18 militari morți și 447 răniți de la debutul conflictului, însă The Washington Post notează că nu este clar dacă aceste bilanțuri includ toate situațiile recente. Atacuri în Iordania, Irak, Kuweit și Bahrain Dezvăluirea privind numărul răniților a venit în contextul în care armata SUA i-a identificat pe doi militari uciși într-un atac de vineri seara în Iordania: soldatul Isabella Gonzales (19 ani) și locotenentul Tyler James Feehan (25 de ani). În noaptea de vineri spre sâmbătă, un atac asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania a dus la moartea a trei soldați americani (unul neidentificat) și la rănirea altora. Un alt militar american a murit sâmbătă în Irak, ceea ce ar ridica totalul la 18. În paralel, Garda Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a revendicat lovituri asupra unor obiective militare americane din Kuweit și Bahrain, informație preluată de mass-media de stat iraniană. Agenția semioficială Tasnim, asociată cu IRGC, a relatat că au fost vizate inclusiv baza aeriană Ali Al-Salem și Camp Arifjan din Kuweit, respectiv instalații ale dronelor americane din portul Salman și baza aeriană Sakhir din Bahrain. Forțele de apărare din Bahrain au confirmat că au interceptat luni mai multe valuri de atacuri aeriene. Ce spune un oficial militar despre volumul atacurilor și eficiența apărării Un oficial militar familiarizat cu situația a declarat că, de la începutul operațiunilor din 28 februarie, Iranul ar fi lansat aproximativ 8.500 de drone și rachete către ținte din regiune, iar circa 100 ar fi trecut de sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale partenerilor regionali. În acest context, unii oficiali și experți au exprimat îngrijorări privind nivelul de protecție al instalațiilor americane din Orientul Mijlociu. Represalii americane și riscuri de extindere a conflictului Armata SUA a lansat luni seara un nou val de atacuri de represalii împotriva Iranului, a zecea zi consecutivă de astfel de acțiuni, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui comunicat al Comandamentului Central al SUA , loviturile sunt menite să slăbească capacitățile militare iraniene folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Separat, rebelii houthi din Yemen , susținuți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor de petrol ale Arabiei Saudite prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb din Marea Roșie, închizând una dintre puținele alternative viabile din Golf la Strâmtoarea Ormuz pentru exporturile de petrol. Pentru context suplimentar, news.ro a publicat și un material despre a zecea noapte consecutivă de atacuri ale SUA asupra Iranului , respectiv despre anunțul houthi privind un blocaj naval asupra Arabiei Saudite . [...]
Trimiterea la sol a noului Air Force One primit din Qatar arată limitele operaționale ale unei soluții „de avarie” : experții citați de HotNews spun că aeronava a intrat în serviciu cu un nivel de protecție mai redus decât flota standard, iar o lună de modernizări ar putea să nu fie suficientă pentru îmbunătățiri semnificative ale apărării. Donald Trump a declarat duminică faptul că Boeing-ul 747, care a început să-l transporte de la 1 iulie, va fi trimis în curând pentru a fi „echipat la maximum” cu noi capacități, un proces care ar urma să dureze aproximativ o lună. Nivelul de pregătire al avionului a fost pus sub semnul întrebării după ce Trump a trecut brusc la modelul mai vechi de Air Force One pentru etapa vizitei din Turcia către Regatul Unit, pe 8 iulie, pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul. Aeronava este un Boeing 747 oferit Statelor Unite de Qatar anul trecut și modernizat de contractorul din apărare L3Harris Technologies , fiind gândită ca înlocuitor temporar în condițiile întârzierilor mari ale programului Boeing pentru noile avioane Air Force One. Ce lipsește față de „standardul” Air Force One și ce se poate face într-o lună Douglas Birkey, director executiv al Institutului Mitchell pentru Studii Aerospațiale, afirmă că flota standard Air Force One are sisteme sofisticate de protecție, inclusiv sisteme antirachetă, însă Casa Albă ar fi acceptat un nivel mai redus de protecție pentru avionul din Qatar, pentru a-l pune în zbor cât mai repede. În evaluarea lui, aeronava ar fi fost configurată pentru medii cu amenințări „neutre sau de nivel redus”, iar acum se lucrează la adăugarea unor sisteme suplimentare. Birkey spune că, dacă termenul este într-adevăr de o lună, modernizările ar fi probabil limitate la sisteme „non-cinetice” (adică fără interceptare fizică), precum: bruiaj electronic; dispozitive „de orbire” cu infraroșu, menite să deruteze rachetele cu senzori termici; posibil „chaff” (benzi metalice minuscule eliberate pentru a dispersa semnalele radar și a devia munițiile ghidate prin radar). În același timp, Birkey avertizează că rachetele ghidate prin infraroșu au devenit o preocupare tot mai mare, fiind mai greu de detectat decât amenințările ghidate prin radar și „pot apărea, într-un fel, de nicăieri”. Mark Cancian, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale , susține la rândul său că „nu prea multe se pot face într-o lună”, iar lucrările s-ar putea limita la actualizări de software sau la adăugiri precum rachete de semnalizare ori „chaff”. Reacția oficială și miza politică Forțele Aeriene americane nu au comentat. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni: „Noul Air Force One este perfect sigur pentru deplasările președintelui, dar va beneficia de modernizări și îmbunătățiri suplimentare în toamnă, care vor dura aproximativ o lună. În acest interval, președintele va zbura cu vechiul Air Force One.” Cancian leagă schimbarea aeronavei în Turcia de informații actualizate despre amenințările din partea Iranului, care ar fi ridicat nivelul de risc peste ceea ce avionul oferit de Qatar putea gestiona în acel moment. Pe plan intern, democrații au criticat viteza cu care aeronava a fost introdusă în serviciu și cer verificări. Senatoarea Jeanne Shaheen a spus, la Salonul Aeronautic de la Farnborough, că legislativul trebuie să examineze siguranța avionului, afirmând că „știa” despre existența unor probleme de securitate „încă de la început”. [...]
Lockheed Martin încearcă să reducă semnificativ costul interceptării dronelor cu o nouă rachetă pentru Patriot , într-un context în care armatele își epuizează stocurile și caută muniție mai ieftină pentru amenințări aeriene cu cost redus, potrivit Economedia . Compania americană dezvoltă racheta PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE), care ar urma să coste „mai puțin de jumătate” din prețul interceptorului PAC-3 MSE folosit în prezent de sistemul Patriot , relatează Financial Times, citat de Economedia. În prezent, o rachetă PAC-3 MSE costă aproximativ 4 milioane de dolari (aprox. 18 milioane lei), ceea ce face ca orice reducere de preț să aibă impact direct asupra bugetelor de apărare și asupra ritmului de refacere a stocurilor. De ce contează: presiune pe bugete și pe stocuri, pe fondul cererii în creștere Cererea pentru sistemele Patriot a crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar stocurile de rachete s-au redus. În paralel, armatele caută interceptoare mai ieftine pentru a contracara dronele și rachetele cu cost redus, unde folosirea unor interceptoare scumpe poate deveni dificil de susținut financiar și operațional. Producție cu parteneri din SUA și Europa Lockheed Martin spune că intenționează să dezvolte și să producă noua rachetă împreună cu parteneri industriali din Statele Unite și Europa. Anunțul a fost făcut în prima zi a Salonului Aeronautic de la Farnborough, eveniment organizat o dată la doi ani pentru industria aerospațială și de apărare. Tim Cahill, președintele diviziei de rachete a companiei, a argumentat nevoia de soluții eficiente din punct de vedere al costurilor: „Militarii americani și aliați au nevoie de o soluție testată în luptă și eficientă din punct de vedere al costurilor.” Context: competiție mai dură pe segmentul „cost per interceptare” Potrivit Financial Times, decizia reflectă eforturile marilor producători de a răspunde cererii pentru sisteme mai accesibile și concurenței venite din partea unor companii tehnologice mai mici și mai agile. În acest cadru, o rachetă Patriot mai ieftină ar putea deveni un element-cheie în strategia de apărare antidronă, prin reducerea costului per interceptare și prin posibilitatea de a achiziționa volume mai mari. [...]
MApN a pus în alertă capabilități navale și aeriene după explozia produsă la bordul navei comerciale LPG „Gas Lisbon”, incident care a determinat și emiterea unei avertizări de navigație pentru evitarea zonei, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării Naționale anunță că este pregătit să sprijine instituțiile implicate în gestionarea incidentului produs în dimineața de 21 iulie, la bordul navei „Gas Lisbon”, aflată în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României . Nava, sub pavilion liberian, a fost „lovită în timpul nopții” la aproximativ 20 de mile marine de țărm. „Ministerul Apărării Naționale este pregătit să sprijine instituțiile cu atribuții în gestionarea incidentului produs, în dimineața zilei de 21 iulie, la bordul navei comerciale GAS LISBON, sub pavilion liberian, aflată în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României.” Ce resurse a pregătit MApN Reprezentanții ministerului spun că au fost pregătite pentru intervenție: un elicopter IAR-330 Puma Naval; două nave militare ale Forțelor Navale Române. „Astfel, MApN are pregătite un elicopter IAR-330 Puma Naval, precum și două nave militare ale Forțelor Navale Române. La nevoie, aceste forțe vor fi suplimentate.” Avertizare pentru navigatori și situația de la bord Direcția Hidrografică Maritimă din cadrul MApN a transmis o avertizare de navigație, astfel încât navele să evite zona în care s-a produs incidentul. „Gas Lisbon”, tanc petrolier de tip LPG, se afla la aproximativ 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe, venind din portul Alexandria (Egipt) și având ca destinație portul Reni (Ucraina). La bord erau peste 3.790 de tone de propan și un echipaj format din 17 persoane. MApN precizează că nava a suferit avarii majore, însă toate persoanele aflate la bord au fost salvate, iar răniții au fost transportați în Portul Sulina pentru a fi preluați de echipaje medicale. [...]
