Știri
Știri din categoria Apărare
Fostul oficial al Pentagonului Seth Cropsey susține că SUA ar trebui să trimită trupe în Iran, potrivit Antena 3 CNN, care rezumă o analiză publicată de acesta în Wall Street Journal. În text, Cropsey argumentează că președintele Donald Trump „nu are altă variantă decât să invadeze terestru Iranul”, în contextul unui conflict care, în opinia autorului, a depășit așteptările inițiale ale administrației americane.
Miza imediată indicată este Strâmtoarea Hormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Cropsey afirmă că Trump ar trebui să acționeze pentru „a deschide Strâmtoarea Hormuz” și pentru a demonstra credibilitatea puterii americane, avertizând că o oprire a campaniei ar avea consecințe strategice mai largi. În același timp, articolul notează că prețurile petrolului au crescut brusc, iar prelungirea războiului ar putea afecta producția de petrol a statelor din Golf.
„Singura modalitate de a realiza acest lucru cu o șansă rezonabilă de succes este de a trimite soldați pe teren.”
În analiza citată, Cropsey trece în revistă relația conflictuală dintre SUA și Republica Islamică Iran după 1979 și susține că influența Teheranului a distorsionat securitatea în Orientul Mijlociu, regiune pe care o leagă de interese energetice și de rutele strategice dintre Europa și Asia. El invocă și un precedent istoric, criza Suezului din 1956, pentru a argumenta că retragerea sub presiune poate eroda credibilitatea unei puteri și poate încuraja adversarii.
Pe plan operațional, Cropsey susține că desfășurarea „a câteva mii” de forțe de operațiuni speciale în sudul Iranului ar putea fi suficientă pentru redeschiderea strâmtorii „după câteva săptămâni de lupte”, dar anticipează victime și necesitatea sprijinirii lor cu trupe regulate. În text sunt menționați și comandanți americani despre care autorul spune că ar înțelege capabilitățile forțelor speciale și avantajele loviturilor de precizie.
Materialul publicat de Antena 3 CNN include și o prezentare a autorului: Seth Cropsey este președintele Yorktown Institute și a ocupat funcții în Departamentul Apărării al SUA în administrațiile Reagan și George H.W. Bush, inclusiv în zona operațiunilor speciale și a conflictelor de intensitate redusă.
Recomandate
Administrația SUA își înăsprește controlul asupra cercetării biologice finanțate în străinătate , după ce șefa comunității americane de informații a făcut publice documente care ar indica existența unei rețele de 120 de laboratoare biologice în peste 30 de țări, inclusiv în Ucraina, potrivit HotNews . Demersul este prezentat ca unul neobișnuit: directoarea Serviciului Național de Informații al SUA (DNI), Tulsi Gabbard , a publicat dovezi care, potrivit biroului său, ar demonstra o finanțare „îndelungată” a guvernului american pentru laboratoare unde se desfășoară cercetări pe agenți patogeni, inclusiv unii considerați periculoși. Informațiile sunt relatate de Radio Free Europe/Radio Liberty . De ce contează: risc operațional și de securitate în zone de conflict Biroul DNI susține că rețeaua include „laboratoare din Ucraina” care ar putea fi expuse riscului de „compromitere” din cauza războiului cu Rusia. În comunicat este invocat și un exemplu: comunitatea de informații ar fi avertizat anterior că un laborator biologic finanțat de SUA din Ucraina „găzduia probabil agenți patogeni periculoși” și rămânea vulnerabil la amenințări precum atacuri, confiscări sau distrugeri din partea Rusiei. În plan practic, miza este dublă: pe de o parte, protecția fizică și controlul materialelor biologice în proximitatea unui teatru de război; pe de altă parte, modul în care SUA își calibrează finanțările și supravegherea acestor programe în afara granițelor. Context: programul post-Război Rece și disputa „gain-of-function” Finanțările sunt plasate în contextul unui program numit „ Reducerea cooperativă a amenințărilor ”, prin care SUA au sprijinit protejarea unor programe de cercetare din perioada Războiului Rece asociate dezvoltării de tehnologii de război biologic și chimic. Unele facilități rămase ar fi fost în Kiev, Tbilisi și în alte locații din fosta Uniune Sovietică. În paralel, administrația Trump a analizat dosare legate de aceste laboratoare și a interzis finanțarea federală pentru cercetări de tip „gain-of-function” (modificarea organismelor pentru a le îmbunătăți funcțiile biologice) în anumite țări, precum China, invocând lipsa unei supravegheri adecvate. Componenta politică și de comunicare: acuzații, dezinformare și reacții Pe fondul deteriorării relațiilor dintre Rusia și Occident, Moscova a acuzat tot mai des SUA că ar finanța laboratoare pentru dezvoltarea de potențiale arme biologice. Washingtonul este semnatar al Convenției privind armele biologice din 1975, iar acuzațiile au alimentat, în timp, teorii conspiraționiste pe care guvernul american a încercat să le respingă. În 2023, Departamentul de Stat al SUA a acuzat Rusia că a intensificat „dezinformarea” privind armele biologice pentru a distrage atenția de la invazia Ucrainei, a reduce sprijinul internațional pentru Kiev și a-și justifica războiul. Ce urmează: stoparea finanțării federale pentru „gain-of-function” Potrivit declarațiilor citate, administrația Trump, revenită la Casa Albă în 2025, a adoptat o linie mai dură privind agenții patogeni biologici și a susținut că unele laboratoare finanțate de Washington au lucrat cu „agenți patogeni periculoși și extrem de contagioși”, activități care nu pot rămâne „fără restricții”. În mai 2025, Donald Trump a semnat un decret prezidențial pentru a pune capăt finanțării federale a cercetărilor de tip „gain-of-function”. În același timp, șefa DNI afirmă că biroul său va continua să lucreze cu parteneri guvernamentali pentru a identifica unde sunt aceste laboratoare, ce agenți patogeni conțin și pentru a opri cercetările considerate periculoase. [...]
Doborârea dronelor iraniene lângă Strâmtoarea Ormuz menține deschis un coridor-cheie pentru comerțul maritim , într-un moment în care orice incident în zonă poate amplifica riscurile operaționale pentru transportatori și lanțurile de aprovizionare, potrivit news.ro . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că armata americană a doborât „mai multe” drone iraniene de atac de tip „one-way” (drone kamikaze) în apropierea Strâmtorii Ormuz. Ce s-a întâmplat, potrivit CENTCOM Într-un mesaj publicat pe platforma X , CENTCOM susține că Iranul a lansat mai multe drone de atac care ar fi încercat să perturbe traficul comercial maritim în apropierea strâmtorii. Armata americană afirmă că forțele sale „le-au doborât pe toate în ultimele ore”, iar traficul prin strâmtoare „continuă fără întreruperi”. „Coridorul comercial internațional rămâne deschis pentru tranzit”, a transmis CENTCOM. De ce contează pentru transportul comercial Strâmtoarea Ormuz este un punct de trecere strategic pentru navigația comercială, iar tentativa de perturbare a traficului – chiar dacă, în acest caz, nu ar fi produs întreruperi – ridică riscul operațional pentru companiile care depind de rute stabile și previzibile. În informațiile transmise, CENTCOM nu oferă detalii despre numărul exact al dronelor, tipul lor sau eventuale pagube, limitându-se la afirmația că toate au fost doborâte și că tranzitul a rămas neafectat. [...]
Războiul informațional al Rusiei vizează erodarea încrederii în democrații , iar sabotajele și asasinatele sunt, în acest tablou, mai degrabă instrumente de presiune decât miza principală, potrivit unei analize prezentate de Adevărul , care îl citează pe Sean Wisswesser , fost ofițer de rang înalt al CIA. În lectura lui Wisswesser, invazia Ucrainei a fost un „punct de cotitură” care a împins serviciile ruse spre acțiuni mai agresive și mai riscante, cu scopul de a destabiliza Occidentul. Fostul ofițer descrie un amestec de metode clasice și operațiuni „low-cost” (cu cost redus), adaptate după expulzarea masivă a diplomaților și spionilor ruși din capitale europene. De la „capcane” la eliminări: instrumente vechi, efecte noi Una dintre tacticile recurente rămâne compromiterea țintelor prin exploatarea vulnerabilităților personale, inclusiv prin așa-numitele „capcane sexuale” („honeytrap”). Wisswesser spune că astfel de operațiuni urmăresc să creeze pârghii de șantaj, indiferent de profilul victimei, și amintește cazul lui Clayton Lonetree, pușcaș marin american de la Ambasada SUA din Moscova, sedus în anii 1980 și ajuns să furnizeze documente secrete Uniunii Sovietice. Pe lângă compromitere, analiza indică folosirea asasinatelor ca metodă de descurajare, cu exemple precum otrăvirea cu poloniu (Aleksander Litvinenko) sau cu noviciok (Serghei Skripal) în Marea Britanie, dar și o serie de „accidente” invocate în spațiul public, inclusiv prăbușiri de avioane – cazul în care a murit Evgheni Prigojin fiind menționat ca reper. Sabotaj „hibrid” după expulzările din Europa După reducerea rețelelor operative din ambasade, Moscova ar fi compensat prin operațiuni mai improvizate, care evită pragul unui conflict direct cu NATO, dar întrețin o stare de insecuritate. În acest tipar intră vandalismul și atacurile asupra infrastructurii, inclusiv secționarea cablurilor submarine – exemplul menționat fiind conductele dintre Finlanda și Estonia. Pentru astfel de acțiuni, Rusia ar apela, potrivit fostului ofițer CIA, la intermediari „consumabili”: infractori de drept comun sau tineri recrutați prin aplicații de mesagerie criptată și plătiți în criptomonede. Logica ar fi obținerea unor „victorii” ieftine, cu negare plauzibilă și cost politic redus. Miza principală: încrederea publică în instituții Deși descrie un arsenal larg, Wisswesser indică drept risc major războiul informațional, pe care îl consideră mai periculos decât sabotajul sau asasinatul, tocmai prin efectul sistemic asupra societăților democratice. El plasează „semnalele” cele mai vizibile în jurul alegerilor prezidențiale americane din 2016 și susține că o strategie similară ar fi fost folosită și în perioada referendumului pentru Brexit . „Adevărata țintă nu este un politician sau un partid. Miza este însăși democrația.” În această cheie, impactul nu se măsoară doar în incidente punctuale, ci în degradarea treptată a încrederii în instituții, proces care poate afecta decizia publică și stabilitatea politică pe termen lung, fără a necesita o confruntare militară directă. [...]
Ordinele de evacuare pentru 30 de sate din sudul Libanului ridică riscul unei escaladări militare la granița Israel–Liban , într-un moment în care este vehiculată ideea unui acord de pace „iminent” în Orientul Mijlociu, potrivit Economica . Mesajele au fost transmise pe X de purtătorul de cuvânt al armatei israeliene pentru limba arabă, colonelul Avichay Adraee, în două postări succesive, a doua vizând localități situate la nord de râul Zahrani. Justificarea invocată pentru evacuări este legată de atacuri atribuite Hezbollah . În aceeași zi, armata israeliană a anunțat că teritoriul Israelului a fost vizat de drone lansate din Liban, fără victime. Armata a precizat că, „în urma alertelor recente privind infiltrarea unui aparat de zbor inamic”, au fost identificate „două impacturi” pe teritoriul statului Israel. Presiune politică pentru represalii Ulterior, doi miniștri israelieni de extremă dreapta, membri ai cabinetului de securitate, au cerut atacuri de represalii asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, o zonă considerată bastion al Hezbollah, cunoscută sub numele de Dahiyeh. „Pentru fiecare dronă, o rachetă; pentru fiecare încălcare, foc; pentru fiecare dronă, Dahiyeh trebuie să tremure”, a scris pe X ministrul securității naționale, Itamar ben Gvir . De ce contează Evacuările, combinate cu raportările privind atacuri cu drone și cu apelurile publice la lovituri în Beirut, indică o creștere a tensiunii operaționale pe frontiera de nord a Israelului. În lipsa altor detalii în material despre calendarul sau amploarea măsurilor, rămâne neclar cât de rapid s-ar putea traduce aceste semnale în acțiuni militare extinse. [...]
Posibila producție în Germania a rachetei de croazieră ucrainene „Flamingo” ar putea accelera livrările către Kiev și ar aduce industriei germane acces la un program folosit deja în luptă , potrivit Focus . Publicația relatează că Diehl Defence discută cu compania ucraineană Fire Point despre intrarea în producția acestui tip de armament, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu dificultăți de fabricație, iar Germania caută opțiuni europene pentru capabilități cu rază lungă. În noaptea de marți spre miercuri, un „Flamingo” ar fi lovit o fabrică din Rusia care produce componente pentru drone și rachete, la circa 900 km de granița ucraineană, în Ceboksary. Arma, prezentată în 2025 cu interes mediatic ridicat, este folosită tot mai des, deși producția ar întâmpina probleme, notează publicația. Discuții Diehl–Fire Point: ce ar câștiga fiecare parte Conform unui articol din Financial Times, citat de Focus, Diehl Defence speră să intre în producția „Flamingo” și poartă discuții cu Fire Point. Directorul Diehl, Helmut Rauch, a vorbit despre aceste contacte la salonul aeronautic ILA de la Berlin și a sugerat că proiectul ar putea deveni realitate. Colaborarea ar însemna asocierea unui producător german cu tradiție cu o firmă ucraineană înființată abia la finalul lui 2022. Fire Point a devenit rapid relevantă pentru apărarea Ucrainei, în special prin drone de luptă, însă compania este menționată și în context critic: Focus amintește de controverse legate de activitatea intensă de promovare și de posibile conexiuni cu omul de afaceri Timur Minditsch, despre care se spune că ar fi suspectat de corupție (publicația nu oferă detalii suplimentare în textul citat). Miza operațională: navigația și precizia, puncte unde Germania ar putea interveni Pentru „Flamingo”, experții ar vedea potențial, dar ar identifica drept vulnerabilitate precizia, pe fondul lipsei unor sisteme de navigație de care Ucraina ar avea nevoie. Aici, Diehl ar putea contribui cu tehnologie în zona de ghidaj și control al țintei, potrivit declarațiilor atribuite lui Rauch. În scenariul descris, o versiune îmbunătățită ar putea extinde tipul de ținte vizate: nu doar obiective mari, precum platforme industriale, rafinării sau depozite de petrol, ci și ținte mai punctuale. Context german: nevoia de capabilități cu rază lungă și alternative europene Focus mai notează că și Germania ar avea interes pentru un astfel de armament, în condițiile în care livrările promise de rachete americane Tomahawk ar fi incerte „cel puțin” sub administrația președintelui SUA Donald Trump. În acest context, atenția s-ar muta către soluții proprii sau europene. Publicația amintește că nu ar fi prima cooperare germano-ucraineană în industria de apărare: în Bavaria, compania Quantum Systems produce drone pentru forțele armate ucrainene. [...]
NATO testează reacția pe Coridorul Suwalki , un punct-cheie pentru legătura cu statele baltice , printr-un exercițiu comun al Lituaniei, Poloniei și Franței, programat între 16 și 26 iunie, potrivit Adevărul . Miza operațională este verificarea cooperării și a capacității de răspuns rapid într-un sector considerat vulnerabil pe flancul estic al Alianței. Exercițiile, denumite „Gallant Boar 2026” („Mistrețul Curajos 2026”), au ca obiectiv principal testarea modului în care cele trei armate ar acționa coordonat în cazul apariției unei amenințări la adresa acestui segment de frontieră. Organizatorii indică drept priorități coordonarea operațională, schimbul de informații și reacția comună într-un scenariu de criză. Ce testează concret armatele participante În cadrul manevrelor, Polonia va evalua capabilitățile unor sisteme moderne de armament, inclusiv: obuzierele sud-coreene K9; noile vehicule de luptă ale infanteriei Borsuk, descrise ca elemente-cheie ale programului de modernizare a forțelor terestre. Lituania participă cu militari din Batalionul de Dragoni „Marele Duce al Lituaniei Butigeidis”, prezentat ca una dintre unitățile de elită ale armatei lituaniene. Participarea Franței este indicată ca semn al interesului în creștere al unor state vest-europene pentru consolidarea securității pe flancul estic al NATO, pe fondul tensiunilor persistente cu Rusia. De ce contează Coridorul Suwalki pentru planificarea NATO Coridorul Suwalki este o fâșie de teritoriu de aproximativ 100 de kilometri la granița dintre Polonia și Lituania, care separă Belarusul (aliat apropiat al Moscovei) de regiunea rusă Kaliningrad, puternic militarizată, la Marea Baltică. Potrivit experților militari citați în articol, o eventuală blocare a coridorului ar putea izola statele baltice de restul teritoriului NATO, motiv pentru care apărarea zonei are un rol central în planificarea militară a Alianței. Context regional: exerciții NATO și mișcări ale Rusiei „Gallant Boar 2026” are loc într-un moment de activitate militară intensă în regiune. La începutul lunii iunie au început exercițiile NATO BALTOPS în Marea Baltică, iar Rusia a anunțat, la rândul ei, exerciții militare în apropierea regiunii Kaliningrad. În acest cadru, exercițiul din zona Coridorului Suwalki urmărește să transmită un semnal privind capacitatea de reacție și solidaritatea NATO în fața unei posibile amenințări la adresa securității regionale. [...]
