Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia ar avea un deficit de efective pe front, pe fondul pierderilor care depășesc recrutările, iar această presiune operațională ar împinge Moscova spre o nouă mobilizare după alegeri, potrivit Adevărul, care citează declarații ale șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko.
Ivașcenko susține că autoritățile ruse ar pregăti mobilizarea a „cel puțin 800.000” de militari „imediat după alegeri”, informație atribuită de publicație site-ului Dialog.UA. Oficialul ucrainean spune că are îndoieli privind capacitatea Rusiei de a mobiliza rapid un asemenea număr.
În același context, Ivașcenko afirmă că moralul trupelor ruse este „foarte scăzut” și leagă acest lucru de nivelul pierderilor. El a avansat și o estimare extremă privind supraviețuirea recruților nou-trimiși pe front:
„Speranța medie de viață a unui recrut rus după sosirea pe câmpul de luptă este de 20-30 de minute.”
Potrivit lui Ivașcenko, Rusia ar completa trupele cu aproximativ 1.000–1.200 de oameni pe zi, însă pierderile ar depăși acest nivel. Ca exemple, el indică două zile consecutive cu pierderi de 1.410, respectiv 1.551 de militari, menționând că în a doua zi „835 au fost uciși în luptă”.
„Moralul inamicului este foarte scăzut, pentru că nimeni nu vrea să lupte.”
Adevărul notează că, la finalul lunii august, mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru presa din Marea Britanie că Rusia ar înregistra pierderi mai mari decât capacitatea actuală de recrutare. Publicația face trimitere la o analiză din The Guardian, potrivit căreia, deși Moscova ar atrage în continuare aproximativ 1.000 de recruți pe zi, ritmul nu ar mai compensa militarii uciși sau răniți în ultimele două luni, iar diferența ar fi ajuns la circa 6.000 de oameni lunar.
Informațiile din articol se bazează pe declarații ale părții ucrainene și pe relatări atribuite unor oficiali occidentali citați de presa britanică; datele nu sunt însoțite de verificări independente în materialul citat.
Recomandate
O cooperare militară Rusia–Iran ridică miza pentru apărarea navală americană în Golf , după ce Moscova ar fi ajutat în secret Teheranul să dezvolte rachete de croazieră supersonice, potrivit unei investigații citate de news.ro . Informația este relevantă prin potențialul de a schimba echilibrul operațional în Orientul Mijlociu, unde SUA și aliații lor operează sisteme avansate de apărare aeriană și antirachetă. Programul secret, cu numele de cod C430L, ar fi început în 2023 și ar fi continuat inclusiv pe durata războiului americano-israelian împotriva Iranului, conform investigației Financial Times. Publicația britanică își bazează concluziile pe corespondențe rusești scurse în presă, date de călătorie ale unor experți implicați și analiza brevetelor militare. Ce tehnologie ar fi fost transferată și de ce contează Ținta principală a programului C430L ar fi dezvoltarea de către Iran a unui sistem de propulsie cu motor ramjet (statorreactor) – un tip de motor care permite unei rachete de croazieră să mențină zborul la viteze de câteva ori mai mari decât viteza sunetului. Experți în rachete și în domeniul militar, citați în investigație, spun că tehnologia este „aproape cu certitudine” destinată rachetelor de croazieră antinavă și de atac terestru. Rachetele de croazieră supersonice combină viteza cu zborul la altitudine joasă, ceea ce reduce timpul de reacție al apărării aeriene și antirachetă pentru detectare și interceptare. În contextul Golfului Persic, acest avantaj operațional ar putea crește presiunea asupra grupărilor navale americane și asupra infrastructurii militare din regiune. Stadiul programului și limitele informațiilor disponibile Iranul ar fi construit și testat în zbor sistemul de propulsie ramjet, însă, potrivit investigației citate, nu există dovezi că o rachetă de croazieră supersonică dezvoltată cu ajutorul Rusiei ar fi fost deja desfășurată. Un expert citat, Fabian Hinz (Conflict Armament Research), descrie cazul drept un transfer de tehnologie militară „extrem de sensibilă” strategic, pe care Iranul ar fi încercat să o obțină de mult timp. Jim Lamson, fost analist CIA specializat în Iran și în prezent la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, afirmă că un astfel de progres ar putea oferi Teheranului un sistem de arme „calitativ nou”, capabil să amenințe navele Marinei SUA. Context: relația militară tot mai strânsă Moscova–Teheran Investigația plasează programul C430L în cadrul unei cooperări militare mai ample între Rusia și Iran. Teheranul a furnizat Moscovei drone de atac „Shahed”, folosite pe scară largă în războiul Rusiei din Ucraina, și ar fi ajutat la stabilirea producției acestora pe teritoriul Rusiei. Separat, Ucraina și oficiali occidentali au acuzat Rusia că ar fi oferit Iranului asistență pe câmpul de luptă în timpul războiului cu SUA și Israel, inclusiv imagini din satelit, sprijin cu drone și componente de armament, potrivit aceleiași surse. [...]
Armata SUA își accelerează integrarea dronelor în unități , folosind lecțiile operaționale ale Ucrainei în exercițiile „Saber Junction” din Bavaria, unde participă și militari ucraineni ca instructori și consilieri, potrivit Stirile Pro TV . Exercițiile anuale americane, desfășurate în ultimele săptămâni la poalele munților din Bavaria (Germania), sunt concepute pentru a prezenta și testa tactici și echipamente preluate din experiența ucraineană, unde utilizarea inovatoare a dronelor a devenit un element central al luptei împotriva forțelor ruse, la mai bine de patru ani și jumătate de la începutul conflictului. Generalul de brigadă Terry Tillis, care conduce unitatea de instruire a Armatei SUA cu sediul în Germania, a spus că este vorba despre 1.900 de drone și că acestea reflectă „cele mai recente învățăminte” extrase din eforturile ucrainene în război. Ce se schimbă operațional: de la „sprijin” la structură de luptă cu drone Deși Armata SUA a făcut progrese în a pune dronele la dispoziția soldaților, conducerea nu a oferit un răspuns clar despre cum își va adapta tacticile pentru un conflict în care dronele sunt omniprezente, arată materialul. Un oficial al Armatei, citat sub condiția anonimatului, a indicat că există consens privind necesitatea integrării dronelor, dar că liderii trebuie să decidă cum să structureze forțele terestre pentru „războiul cu drone”, nu doar să folosească dronele ca extensie a sarcinilor existente. Același oficial a precizat că unitățile integrează drone de atac „cu sens unic” până la nivelul companiei, însă adaptarea ar necesita mai mult decât simpla adăugare de drone într-un batalion de infanterie. Rolul Ucrainei în exerciții: instruire, război electronic și lecții din front În cadrul exercițiului din acest an, aproximativ o duzină de militari ucraineni au venit în Germania și oferă informații despre războiul electronic , războiul cu drone și lecțiile învățate din operațiunile de luptă în curs, potrivit Armatei SUA. Tillis a mai declarat că unii soldați ai Brigăzii 173 Aeropurtate au fost trimiși în Ucraina la începutul anului pentru a învăța tehnici de luptă cu drone de ultimă generație. În timpul exercițiilor, ucrainenii sunt integrați alături de militarii americani pentru a-i sfătui, asista și ajuta să folosească tehnologia. Un indicator al rolului dronelor în scenariile de instruire: aproximativ 50% dintre confruntările Brigăzii 173 Aeropurtate cu trupele inamice în timpul exercițiului au început cu „contactul cu dronele”, potrivit lui Anthony Miller, directorul tehnologic al Armatei SUA. Context: presiune de adaptare și schimbări la vârful Armatei SUA Materialul notează că efortul de învățare și integrare a devenit mai urgent pe fondul încercărilor SUA de a contracara atacurile cu drone iraniene într-un conflict care durează de mai bine de șase luni (fără alte detalii în text despre acest teatru de operații). În paralel, colaborarea are loc într-un moment de schimbări la vârful Armatei SUA: secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a demis în aprilie pe generalul Randy George și l-a înlocuit cu generalul Christopher LaNeve, iar secretarul Armatei, Dan Driscoll, a părăsit funcția la începutul acestei luni. Potrivit sursei, atât George, cât și Driscoll au susținut adaptarea rapidă la tehnologia dronelor. Trump l-a numit pe Adam Telle ca secretar interimar al Armatei. [...]
O dronă care a intrat în proximitatea graniței de nord-est a României a declanșat alertarea populației și ridicarea de avioane F-16 , într-un episod care arată presiunea operațională pusă pe sistemul de supraveghere și reacție rapidă, potrivit G4Media . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că aparatul s-a prăbușit, fără victime. MApN a transmis că, sâmbătă, 12 septembrie, Centrele de Operații Aeriene ale Ucrainei și Republicii Moldova au informat România că o dronă a traversat spațiile aeriene ale celor două state, îndreptându-se către zona de nord-est a României. În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației. Alertarea populației și semnalarea dronei prin 112 Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Botoșani. A fost transmis un mesaj RO-Alert la ora 16:20. În același interval, prin Serviciul Unic de Urgență 112 a fost semnalată prezența unei drone deasupra localității Știubieni, județul Botoșani. Mesajul RO-Alert citat de publicație a cerut populației să se adăpostească și să evite expunerea la ferestre și pereți exteriori. Unde s-a prăbușit drona și ce au găsit echipele din teren În urma recunoașterilor efectuate de forțe ale Ministerului Afacerilor Interne, a fost identificat un „obiect zburător prăbușit” în zona localității Botoșenița Mare, județul Suceava, într-un lan de porumb, conform MApN. Potrivit informării, impactul a provocat un incendiu de mici dimensiuni și a rezultat o cavitate cu diametrul de aproximativ 1 metru și adâncimea de 30 cm. MApN precizează că nu au fost înregistrate victime. O echipă pirotehnică a SRI se deplasează la fața locului pentru evaluarea situației. Publicația notează că este a doua oară în această săptămână când locuitorii județului Botoșani au primit un RO-Alert care îi îndeamnă să se adăpostească, pe fondul unor posibile incursiuni cu drone. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare ruse, vizând inclusiv o fabrică de componente pentru motoare de avion , într-o serie de atacuri care urmăresc să reducă capacitatea de producție și protecție a Rusiei, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Ținta principală menționată este uzina Snizhne Machine-Building Plant din regiunea Donețk ocupată, descrisă ca producător de componente pentru motoare cu turbină cu gaz folosite în aviația militară rusă, inclusiv palete de compresor și turbină. Conform aceleiași surse, instalația ar furniza piese utilizate în aviația militară a Rusiei. În paralel, armata ucraineană afirmă că a lovit două sisteme de apărare antiaeriană Pantsir-S1 în Taganrog (regiunea Rostov), o stație radar în Berezki (regiunea Briansk) și o facilitate din Donețk folosită pentru stocarea, pregătirea și lansarea dronelor de atac. În regiunea Luhansk ocupată, Statul Major mai indică lovirea unui centru de instruire pentru operatori de drone FPV (drone controlate de la distanță, cu transmisie video în timp real) și a unei unități a forțelor cecene Akhmat în Petropavlivka. Autoritățile militare ucrainene nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, precizând că rezultatele sunt încă evaluate. În lectura operațională a Kievului, aceste atacuri fac parte dintr-o campanie mai amplă de lovire a infrastructurii militare ruse și a rețelei industriale care susține războiul. Context: val de atacuri cu drone asupra infrastructurii industriale din Rusia Materialul plasează aceste lovituri într-un val mai larg de atacuri nocturne cu drone asupra unor obiective industriale din Rusia. Sunt menționate, ca relatări separate, un atac raportat asupra unei mari uzine chimice din Perm (însoțit de imagini apărute online), un incendiu raportat la rafinăria Saratov (deținută de Rosneft) și un incendiu la un centru logistic Ozon. În Volgograd, autoritățile regionale ar fi raportat avarii la o facilitate industrială și la o clădire de apartamente, cu două persoane spitalizate, potrivit articolului. Impact economic: presiune pe rafinare și pe lanțuri logistice Kyiv Post notează că Ucraina continuă să vizeze sectorul rusesc de rafinare, iar Bloomberg este citat cu estimarea că dronele ucrainene au lovit rafinării ruse „cel puțin de 70 de ori” de la începutul lui 2026, contribuind la scăderea producției de rafinare și la penurii de benzină. În același context, articolul menționează că „cel puțin 17” regiuni ruse ar fi introdus restricții la vânzările de combustibil, iar Rusia ar apela mai mult la importuri din India, Maroc, Turcia și Belarus pentru a acoperi deficitul. Ministerul rus al Apărării nu publicase un bilanț al dronelor interceptate în acest ultim val, iar Ucraina nu își asumase oficial responsabilitatea pentru atacurile industriale raportate, mai arată sursa. [...]
Comisia Europeană a aprobat o tranșă de 6,1 miliarde euro (aprox. 30,5 miliarde lei) pentru apărarea Ucrainei, permițând achiziția de interceptoare americane PAC-3 pentru sistemele Patriot , într-un moment în care aceste muniții sunt deficitare la nivel global, potrivit Kyiv Post . Decizia deblochează și finanțare pentru drone ucrainene, pe fondul pregătirilor pentru un nou val de atacuri rusești asupra infrastructurii energetice în sezonul rece. Pachetul aprobat pe 11 septembrie este o tranșă din împrumutul de sprijin al UE în valoare de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), instrument gândit să acopere circa două treimi din nevoile de apărare și bugetare ale Ucrainei în 2026 și 2027, livrat în tranșe. De ce contează: UE relaxează regulile de achiziție pentru a accelera livrările critice Elementul operațional-cheie este relaxarea unor cerințe standard de achiziții. În mod obișnuit, armele cumpărate prin acest împrumut trebuie să provină din UE sau Ucraina, iar echipamentele cu peste 35% componente din țări terțe au nevoie de aprobare explicită. Comisia a acordat acum cinci excepții, inclusiv pentru echipamente fabricate în SUA, ceea ce permite Ucrainei să folosească fondurile pentru a cumpăra interceptoare PAC-3. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius , a confirmat decizia la o conferință de presă la Bruxelles, conform unui material Ukrinform citat de publicație. „Astăzi, Comisia a aprobat oficial 6,1 miliarde euro pentru Ucraina pentru apărare antiaeriană, drone și rachete din Împrumutul de Sprijin pentru Ucraina”, a declarat Kubilius. Blocajul real: deficitul global de PAC-3 și calendarul livrărilor Aprobarea finanțării nu înseamnă livrare imediată. Ucraina se confruntă cu o penurie globală de interceptoare Patriot, în timp ce nevoia de întărire a apărării aeriene crește înainte de iarnă. Potrivit estimărilor Comisiei Europene citate de Kyiv Post, Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 2.000 de interceptoare PAC-3 pe an pentru a se apăra de rachetele balistice rusești, în condițiile în care producția globală crește doar treptat. În paralel, aliații analizează soluții de acoperire din stocuri existente, până la intrarea în flux a producției noi. Ce mai include pachetul: excepții pentru dronele ucrainene Trei dintre cele cinci excepții aprobate vizează producători ucraineni de drone, permițând achiziția unor componente din afara UE. Comisia nu a precizat țările de proveniență pentru componentele acoperite de noile excepții, însă publicația notează că o excepție anterioară, aprobată în aprilie, a permis aprovizionarea cu componente din China. Context bugetar: alocările UE pentru apărarea Ucrainei sunt aproape epuizate Odată cu această aprobare, UE ar fi alocat integral cele 28,3 miliarde euro (aprox. 141,5 miliarde lei) prevăzute pentru apărarea Ucrainei în cadrul programului menționat de Kyiv Post. Din această sumă, 8,4 miliarde euro (aprox. 42 miliarde lei) au fost deja plătite, iar încă 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei) sunt în procesare, potrivit lui Kubilius. [...]
Israelul a eliminat în Gaza un lider Hamas acuzat că a coordonat atacuri mortale în Cisiordania , într-o operațiune comună care indică menținerea presiunii operative asupra rețelelor de comandă și coordonare ale grupării, potrivit The Jerusalem Post . Forțele israeliene de securitate au anunțat că l-au ucis pe Farah Hamed , descris drept terorist Hamas responsabil pentru o serie de atacuri letale împotriva civililor israelieni și a militarilor IDF (armata Israelului) și care, ulterior, ar fi ajutat la direcționarea activităților teroriste în Cisiordania. Anunțul a fost făcut joi de IDF, Israel Security Agency (ISA) și Poliția Israelului. Conform acelorași instituții, Hamed a fost ucis miercuri, într-o operațiune comună ISA–IDF–Poliția Israelului, printr-o lovitură în centrul Fâșiei Gaza . Autoritățile israeliene îl prezintă ca membru al aripii militare Hamas și fost „operativ senior” în structura organizației din Cisiordania, menționând și participarea sa la lupte împotriva trupelor IDF în timpul războiului. Atacuri din anii 2000 atribuite lui Farah Hamed Potrivit comunicării comune citate de publicație, Hamed ar fi făcut parte ani la rând din „celula Silwad”, asociată cu mai multe atacuri armate în zona Binyamin, la începutul anilor 2000. Printre atacurile atribuite se numără: un atac armat din noiembrie 2002, lângă intersecția Rimonim, în care a fost ucisă civila israeliană Esther Galia Atiya; un atac armat din iunie 2003, pe drumul Route 60, în care a fost ucis civilul israelian Zvi (Howard) Goldstein; un atac armat din august 2003, pe Alon Road, în Samaria, în care a fost ucis Shalom Har-Melech; atacul armat din octombrie 2003, la Ein Yabrud, în care au fost uciși trei soldați IDF: sergentul Elad Pollak, sergentul Roi Yaakov Solomon și plutonierul Erez Idan. Publicația notează că un alt terorist Hamas implicat în atacul de la Ein Yabrud și în structura Hamas din Cisiordania a fost eliminat de forțele israeliene în Gaza, în 2024. Context: eliberarea în 2011 și reluarea activității în Hamas Potrivit agențiilor de securitate israeliene citate, Hamed a fost arestat la un moment dat și eliberat în 2011 în Fâșia Gaza, ca parte a schimbului de prizonieri pentru Gilad Shalit. După eliberare, ar fi continuat să opereze în aripa militară Hamas și ar fi fost implicat în recrutarea și coordonarea unor operativi pentru atacuri în „Iudeea și Samaria” (termen folosit de autoritățile israeliene pentru Cisiordania). Informațiile despre identitatea, rolul și atacurile atribuite lui Farah Hamed provin din comunicarea comună IDF–ISA–Poliția Israelului, preluată de The Jerusalem Post; articolul nu indică o poziție a Hamas sau o confirmare independentă a acuzațiilor. [...]
