Știri
Știri din categoria Apărare
Incidentul din Strâmtoarea Hormuz ridică miza pentru supravegherea navală fără echipaj, după ce Iranul a susținut că a capturat o dronă submarină americană, iar Pentagonul a confirmat doar că un vehicul subacvatic fără pilot a avut o defecțiune, potrivit The Jerusalem Post.
Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au „capturat” un submarin fără echipaj la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și au publicat o imagine cu vehiculul, indicând că ar fi fost dus într-o locație nedezvăluită din Iran. Teheranul a prezentat episodul ca pe o demonstrație a capacităților sale de contracarare a tehnologiilor americane în unul dintre cele mai sensibile puncte maritime pentru comerțul global cu energie.
Presa de stat iraniană a identificat vehiculul ca fiind un Dive-LD, un „vehicul subacvatic autonom” (AUV – dronă care operează sub apă fără echipaj) produs de compania americană Anduril, cu sediul în California. Potrivit companiei, platforma poate fi folosită pentru:
În replică, un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că o dronă subacvatică americană „a avut o defecțiune în urmă cu mai bine de o zi” și că aceasta „supraveghea apele regionale” în sprijinul operațiunilor în curs. Oficialul american a adăugat că drona era „un model mai vechi”, care „nu a colectat date sensibile” și nu avea la bord echipamente sonar sau radar clasificate.
Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmațiile Iranului, iar Pentagonul nu a abordat explicit în declarație susținerea privind „capturarea”. Anduril nu a răspuns solicitării de comentarii.
Episodul vine într-un moment în care armata SUA investește masiv în sisteme navale fără echipaj – subacvatice și de suprafață – pentru a reduce costurile de monitorizare pe arii maritime foarte mari și pentru a limita riscurile pentru personal.
Conform site-ului Anduril, Dive-LD poate opera până la 10 zile fără întoarcere la bază și este proiectat să coboare până la 6.000 de metri adâncime. Publicația americană DefenseScoop a relatat în 2024 că un astfel de sistem ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei).
În plan operațional, incidentul evidențiază o tensiune structurală a „războiului cu drone” pe mare: platformele fără echipaj sunt mai ieftine și mai ușor de desfășurat decât navele cu echipaj, dar pot deveni și mai expuse capturării sau exploatării propagandistice atunci când apar defecțiuni sau pierderi de control în zone disputate.
Recomandate
Zeci de avioane ale Forțelor Aeriene Israeliene au simulat un profil de atac spre Iran , într-o misiune de antrenament care ar fi ajuns „până la granița cu Iranul”, pe un traseu ce ar fi traversat spațiul aerian al Siriei și Irakului, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material Axios bazat pe oficiali americani și israelieni. Potrivit relatării, în formație au fost incluse avioane de vânătoare și aeronave de realimentare în zbor, iar aparatele s-ar fi întors spre Israel după ce au ajuns în apropierea frontierei iraniene. Publicația notează că ruta ar fi fost „consistentă” cu cea folosită în lovituri asupra Iranului. Semnal de descurajare și „proiecție de putere” Unele surse citate de Axios au descris misiunea ca nefiind neobișnuită și ca având rol de descurajare a Iranului. În același timp, oficiali americani au spus că Israelul ar fi știut că sistemele de apărare aeriană ale Iranului vor detecta avioanele, ceea ce întărește interpretarea de mesaj strategic, nu doar de exercițiu de rutină. Israelul ar fi notificat în prealabil SUA cu privire la operațiune și ar fi descris exercițiul drept o „proiecție de putere”, cu scopul de a descuraja Iranul să atace Israelul înaintea alegerilor pentru Knesset din 27 octombrie, mai scrie The Jerusalem Post . Confirmări paralele în presa americană Într-un material separat, jurnalistul Fox News Trey Yingst a relatat marți că avioane de vânătoare israeliene au desfășurat exerciții în care au zburat deasupra Siriei și Irakului, potrivit aceleiași surse. The Jerusalem Post precizează că informațiile sunt în curs de actualizare. [...]
Anduril ia în calcul producția în Europa a rachetelor interceptoare Steelfin , o mișcare care ar putea accelera livrările într-o piață europeană presată de deficitul de muniții și de extinderea rapidă a apărării antiaeriene, potrivit news.ro . Compania americană de apărare analizează inclusiv o colaborare cu industria militară din Polonia pentru dezvoltarea și fabricarea sistemului Steelfin, în contextul în care statele europene caută să-și crească capacitățile de apărare antiaeriană. Informația este transmisă de Reuters, citată de publicație. De ce contează: producția locală, între viteză și cost Brian Moran, vicepreședinte Anduril pentru Europa, spune că firma este interesată să lucreze cu autorități și companii poloneze pentru a dezvolta și produce Steelfin, dar avertizează că localizarea producției vine cu costuri și potențiale întârzieri. „Suveranitatea are un cost. Localizarea producţiei presupune cheltuieli şi costuri legate de timp şi de calendarul livrărilor.” În același timp, Moran indică faptul că autonomia industrială nu înseamnă doar fabricare, ci și siguranța aprovizionării, capacitatea de întreținere, precum și control asupra actualizărilor software și modificărilor viitoare ale sistemelor. Ce este Steelfin și care este calendarul Steelfin este o nouă rachetă interceptoare prezentată recent de Anduril, iar compania o poziționează ca o alternativă „mai accesibilă financiar”, care ar putea completa sistemele existente de apărare antiaeriană, precum Patriot . Potrivit informațiilor din articol, Steelfin ar urma să înceapă testele de zbor în 2027. Polonia, posibil hub: discuții și pentru Barracuda-500 Anduril poartă deja negocieri pentru fabricarea în Polonia a rachetelor sale de croazieră Barracuda-500, în colaborare cu grupul de stat polonez de armament PGZ. Moran afirmă că discuțiile implică și divizia WZL-2 a PGZ, Ministerul polonez al Apărării și alte instituții guvernamentale. Contextul mai larg este presiunea pe stocurile de interceptoare și întârzierile de livrare, pe fondul războaielor din Ucraina și din regiunea Golfului, care au determinat guvernele să caute soluții pentru accelerarea producției. [...]
Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]
Reorganizarea comenzii ucrainene în Donbas devine critică înainte de iarnă , pe fondul presiunii ruse asupra ultimelor orașe fortificate din Donețk și al riscului ca limitarea accesului la Starlink să afecteze coordonarea dronelor, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Kyiv Independent. Miza operațională este apărarea așa-numitei „centuri de fortărețe” din Donețk – patru orașe industriale aliniate nord–sud (Sloviansk, Kramatorsk, Drujkivka și Kosteantînivka) – în condițiile în care Rusia își menține obiectivul de a cuceri restul regiunii. În 2026, deși câștigurile teritoriale nete ale Rusiei ar fi stagnat, luptele de uzură din est rămân intense, iar ambele părți încearcă să obțină un avantaj înainte de venirea iernii. Schimbare de comandă: două forțe operaționale pentru apărarea Donbasului Pe fondul dificultăților de coordonare în unele structuri (în special în Corpurile 11 și 19, descrise ca având un amestec de brigăzi epuizate și cu experiență insuficientă), Kievul a decis în august să împartă apărarea Donbasului între două noi forțe operaționale, construite în jurul comandanților Andrii Bilețkîi și Denys Prokopenko, sub conducerea noului comandant-șef Mykhailo Drapatyi. Conform materialului, reorganizarea presupune: Forța operațională „Azov ”, care ar urma să se extindă spre vest și să preia un sector eliberat recent de Corpul 7 de Asalt Aerian; Forța operațională „Centru”, în care Bilețkîi a preluat comanda Corpurilor 11 și 19 și, implicit, cea mai mare parte a centurii fortificate. Presiune pe două puncte: Kosteantînivka și Dobropillea În Kosteantînivka, Rusia ar fi pătruns în oraș în mai–iunie și ar fi cucerit o mare parte, folosind un tipar de „infiltrare în masă”, susținut de drone, artilerie și bombe planante. În prezent, situația din teren este descrisă ca greu de evaluat „cu precizie”, cu poziții care se suprapun în zone rezidențiale și industriale, iar trupele ucrainene rezistă în centrul orașului și la periferia estică. Pe flancul sud-vestic, în zona orașului minier Dobropillea, analiza indică una dintre cele mai intense ofensive rusești. Potrivit lui Prokopenko, Rusia ar avea un avantaj numeric de șase la unu în zonă și ar fi desfășurat aproximativ o treime din unitatea sa de elită de drone „Rubicon”, estimată la circa 400 de echipe. Ministerul rus al Apărării a susținut în octombrie că Dobropillea a fost cucerit integral, însă Kievul a respins afirmația; totodată, apariția unor înregistrări cu steaguri rusești în oraș este prezentată ca nefiind, singură, dovadă clară de control teritorial. Factor extern cu impact direct: riscul restricționării Starlink Un element cu potențial de a schimba capacitatea operațională a Ucrainei este viitorul accesului la Starlink, sistemul de comunicații prin satelit controlat de compania lui Elon Musk. Materialul notează că deciziile privind utilizarea acestuia pot fi influențate de relația dintre conducerea companiei și administrația președintelui american Donald Trump. În scenariul unei restricționări suplimentare, coordonarea operațiunilor cu drone ar putea fi afectată semnificativ, ceea ce ar îngreuna detectarea și neutralizarea la timp a unităților ruse aflate în înaintare – exact într-o perioadă în care, potrivit analizei, toamna și condițiile meteo (ceață, ploaie) pot oferi ultimele ferestre favorabile pentru infiltrări înainte de iarnă. În următoarele luni, evoluția frontului din Donbas este prezentată ca depinzând nu doar de modul în care Ucraina își consolidează noua arhitectură de comandă, ci și de resursele și planurile Rusiei, inclusiv perspectiva unei mobilizări forțate despre care unii comandanți ucraineni susțin că ar fi început deja, fără anunț oficial. [...]
Lipsa de comunicare a Ministerului Apărării despre regulile de angajare împotriva dronelor rusești riscă să alimenteze neîncrederea publică și speculațiile , într-un moment în care România se află pe flancul estic al NATO și se confruntă direct cu incidente la graniță, potrivit HotNews . România și Polonia sunt descrise ca fiind „pe cel mai expus flanc al NATO” și au aceeași problemă: drone rusești lansate spre Ucraina care ajung să treacă granița, „din greșeală sau intenționat”. În acest context, polonezii au introdus recent o regulă pe care românii o consideră riscantă, însă Armata Română „nu vrea să vorbească despre ea”, conform articolului. Publicația plasează această tăcere într-un tipar mai larg de comunicare publică limitată privind războiul: „aproape totul” ar fi fost trecut la secret, de la nivelul ajutoarelor și măsurile luate până la amenințări. În opinia autorului, acest deficit de transparență a contribuit la apariția unor „teorii ale conspirației” în spațiul public. În prezent, aceeași problemă de comunicare ar viza una dintre amenințările „cele mai prezente în mentalul colectiv al românilor”: dronele care ajung în proximitatea sau pe teritoriul României. Articolul sugerează că, în lipsa unor explicații oficiale despre reguli și proceduri, autoritățile lasă un vid informațional într-un subiect cu impact direct asupra percepției de securitate. [...]
Danemarca își extinde capacitatea de lovire la distanță prin achiziția primelor rachete de precizie cu rază lungă de acțiune, o decizie care ridică miza operațională pe flancul nordic al NATO și a atras o reacție dură din partea Moscovei, potrivit Agerpres . Ministrul danez al apărării, Jeppe Bruus , a spus că noile sisteme vor crește capacitățile armatei și vor permite lovituri „în spatele liniilor inamice” în cazul unui atac. Oficialul a invocat deteriorarea mediului de securitate și nevoia de consolidare a puterii de luptă. Ce cumpără Danemarca și la ce vor fi folosite Danemarca a convenit achiziționarea a două tipuri de rachete: rachete „Anthem”, produse în Germania de compania americană de apărare Covenant; rachete JSM (Joint Strike Missile) pentru avioanele de luptă F-35, fabricate de compania norvegiană Kongsberg. Bruus a refuzat să precizeze numărul de rachete comandate și valoarea contractului. Reacția Rusiei: avertisment privind „consecințe dezastruoase” Ambasada Rusiei la Copenhaga a transmis, într-o declarație scrisă, că politica Danemarcei în domeniul rachetelor urmărește o confruntare cu Moscova și a avertizat asupra unor „consecințe dezastruoase inevitabile”. „Copenhaga este captivată de iluzii periculoase, crezând că achiziționarea de armament ofensiv de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune, menit să constituie o amenințare militară la adresa unei puteri nucleare, va contribui la consolidarea securității și apărării Danemarcei”, a precizat ambasada. Context: schimbare de direcție după ani de reduceri bugetare Danemarca anunțase încă de anul trecut intenția de a cumpăra armament ofensiv cu rază lungă de acțiune, pentru a contracara amenințarea militară rusă la adresa Europei, demers care a generat atunci o reacție dură din partea Moscovei. În același context, premierul Mette Frederiksen a cerut armatei „să cumpere, cumpere, cumpere” armament nou, după ani de reduceri bugetare, pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. [...]
