Știri
Știri din categoria Apărare
Germania va integra experiența militarilor ucraineni în instruirea propriei armate, după semnarea unui acord între miniștrii apărării din cele două țări, potrivit Die Zeit. Instructori ucraineni urmează să participe la pregătirea Bundeswehr, în special în cadrul școlilor militare.
Un purtător de cuvânt al armatei germane a precizat că obiectivul este valorificarea experienței acumulate de forțele ucrainene pe câmpul de luptă, în aproape patru ani de război. Printre competențele vizate se numără utilizarea avansată a dronelor și integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control în unitățile combatante.
Decizia vine pe fondul schimbărilor majore produse de conflictul din Ucraina în modul de desfășurare a operațiunilor militare. În cadrul unui exercițiu NATO desfășurat anul trecut în statele baltice, o echipă de aproximativ zece militari ucraineni ar fi reușit să neutralizeze rapid mai multe vehicule blindate și alte ținte, inclusiv „două batalioane într-o singură zi”, folosind tactici bazate pe drone.
Alianța Nord-Atlantică nu a comentat detaliile exercițiului, însă o purtătoare de cuvânt a subliniat că scenariile pot fi concepute astfel încât să ofere un avantaj părții considerate „adversar”.
Prin acest acord, Berlinul urmărește să își adapteze doctrina și metodele de pregătire la realitățile războiului modern, în special în domeniul tehnologiilor fără pilot și al războiului electronic, unde Ucraina a acumulat experiență directă în confruntarea cu armata rusă.
Recomandate
Ucraina își mută o parte din luptă pe platforme fără pilot , după ce armata a ocupat o poziție a trupelor ruse într-o operațiune „complet robotizată”, fără participarea directă a vreunui militar ucrainean la lupte, potrivit TVR Info . Președintele Volodimir Zelenski a prezentat sistemele folosite și a legat mesajul de cooperarea militară cu Germania, unde a anunțat acorduri de 4 miliarde de euro. Operațiune „fără infanterie”: ce spune Zelenski că s-a întâmplat pe front Zelenski a afirmat că o poziție inamică a fost cucerită „exclusiv cu ajutorul unor platforme fără pilot: sisteme terestre și drone”. În relatarea sa, mai mulți soldați ruși s-ar fi predat fără intervenția directă a infanteriștilor ucraineni. Tot el a susținut că echipamentele robotizate terestre au îndeplinit deja peste 22.000 de misiuni pe front în doar trei luni. La ce sunt folosite sistemele robotizate terestre Potrivit materialului, aceste sisteme sunt prezentate ca având rolul de a reduce expunerea soldaților pe câmpul de luptă și pot fi utilizate pentru: transport de muniție; evacuarea răniților; amplasarea de mine explozive; colectarea de informații; deschiderea focului asupra inamicului. Componenta economică: acorduri de apărare de 4 miliarde de euro și producție de drone În timpul unei vizite la Berlin, Zelenski s-a întâlnit cu cancelarul Friedrich Merz și membri ai guvernului german, iar Germania și Ucraina au încheiat acorduri de cooperare în domeniul apărării în valoare de 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Merz a spus că „nicio industrie de apărare nu este mai inovatoare decât cea a Ucrainei” și a transmis că Germania va pune în aplicare „din prima zi” noul parteneriat strategic. Pachetul include și un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a declarat că ar putea deveni una dintre cele mai mari inițiative de acest fel din Europa. Context: atacuri asupra civililor și lovituri asupra infrastructurii TVR Info mai notează că atacurile Rusiei continuă să facă victime în rândul civililor: cel puțin cinci persoane au fost ucise și 27 rănite într-un atac cu rachete asupra orașului Dnipro. De asemenea, a fost lovit portul Izmail din regiunea Odesa, unde ar fi fost distruse cel puțin șase case, precum și autoturisme și mijloace de transport în comun. În paralel, armata ucraineană a anunțat că a atacat peste noapte depozite de drone și muniții în regiunile Donețk și Zaporojie controlate de Rusia. Analiști și oficiali occidentali citați în material susțin că Ucraina ar fi avut în ultimele luni mai multe succese pe câmpul de luptă decât Rusia și ar fi perturbat ofensiva de primăvară a Kremlinului. [...]
Ucraina și Germania au convenit un pachet de apărare de 4 miliarde de euro , potrivit Kyiv Post , care include finanțare pentru rachete Patriot, livrarea de lansatoare IRIS-T, investiții în capabilități de lovire la distanță și producție comună de drone. Acordul a fost anunțat de ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, care a spus că înțelegerea a fost atinsă marți, 14 aprilie, în urma discuțiilor cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius. Fedorov a descris cooperarea drept „win-win”, în sensul unui câștig reciproc pentru Ucraina și securitatea Europei. Componenta de apărare antiaeriană are o pondere importantă în pachet. Germania va finanța un contract pentru „câteva sute” de rachete Patriot, destinate protejării orașelor ucrainene și a infrastructurii critice, a spus Fedorov, fără să indice un număr exact sau un calendar de livrare. Kyiv Post notează că disponibilitatea rachetelor Patriot, de fabricație americană, a fost pusă sub presiune în ultimii ani, pe fondul cererii susținute din partea Ucrainei, situație agravată de războiul SUA–Israel cu Iranul. Pe lângă Patriot, pachetul include livrarea a 36 de lansatoare IRIS-T, pentru întărirea apărării aeriene „stratificate” a Ucrainei (adică un sistem pe mai multe niveluri, cu mijloace diferite pentru ținte și altitudini diferite). În contextul războiului, Patriot este folosit de regulă împotriva rachetelor rusești rapide și cu valoare ridicată, în timp ce IRIS-T acoperă amenințări aeriene la altitudini joase și medii, la distanțe medii. O altă linie de finanțare vizează lovirea la distanță: acordul prevede investiții de 300 milioane euro în capabilitățile ucrainene de atac pe rază lungă, pentru a permite extinderea producției interne de armament. Publicația precizează că nu este sigur dacă anunțul este legat de inițiative mai vechi, după ce cancelarul german Friedrich Merz sugerase în noiembrie 2025 planuri de construire a unor arme cu bătaie lungă în Ucraina. În zona dronelor, cele două țări vor lansa producție comună de drone de lovire cu rază medie, în cadrul inițiativei „Build with Ukraine”, folosind inteligență artificială (AI, adică sisteme software care pot sprijini identificarea și urmărirea țintelor sau navigația). La început, sunt așteptate 5.000 de drone pentru armata ucraineană, potrivit lui Fedorov. Elementele principale ale pachetului, așa cum sunt prezentate de partea ucraineană, includ: finanțarea de către Germania a unui contract pentru câteva sute de rachete Patriot (fără termen de livrare comunicat); livrarea a 36 de lansatoare IRIS-T; investiții de 300 milioane euro în capabilități de lovire la distanță și producție internă; producție comună de drone de lovire cu rază medie, cu un obiectiv inițial de 5.000 de unități. Acordul a fost anunțat în ziua în care președintele Volodîmîr Zelenski a ajuns la Berlin pentru discuții cu Merz, în cadrul consultărilor interguvernamentale menite să aprofundeze cooperarea bilaterală. Întâlnirea are loc pe fondul blocării negocierilor de pace inițiate de SUA, în condițiile în care Kievul respinge propuneri care ar implica cedări teritoriale. În paralel, Merz a spus că Berlinul va lucra cu Kievul pe tema cetățenilor ucraineni care au cerut azil în Germania și va facilita întoarcerea lor acasă. La conferința de presă comună cu Zelenski, cancelarul german a declarat: „Vom lucra îndeaproape [cu Ucraina] pe chestiuni legate de cetățenii ucraineni care au solicitat azil în țara noastră și vom facilita întoarcerea lor acasă”, a spus el. Pentru industrie și pentru arhitectura de securitate europeană, pachetul semnalează două direcții: pe termen scurt, accent pe apărare antiaeriană (Patriot și IRIS-T) într-un context de presiune pe stocuri, iar pe termen mediu, mutarea unei părți din efortul de producție și dezvoltare către Ucraina, inclusiv prin proiecte comune de drone și investiții în capabilități de lovire la distanță. [...]
MApN spune că exercițiul Orion 26 a testat capacitatea de reacție coordonată cu NATO , într-un mesaj care pune accent pe interoperabilitate – adică pe faptul că forțele din mai multe țări pot lua decizii și acționa împreună, după aceleași proceduri. Informațiile apar în Antena 3 , care citează comunicarea Ministerului Apărării Naționale . Potrivit MApN, militarii români au participat, alături de aliați, la exercițiul multinațional Orion 26, descris drept „cea mai amplă simulare a unui conflict major în Europa”. Mesajul ministerului susține că forțele participante „au acționat ca un singur corp”, iar România ar fi pregătită să răspundă „coordonat oricărei provocări”. Ce a urmărit exercițiul, din perspectiva MApN În comunicarea citată, ministerul indică trei componente ale interoperabilității pe care Orion 26 le-ar fi pus în practică: decizii rapide și sincronizate între națiunile participante; acțiune „multi-domeniu”, cu cooperare pe uscat, în aer și în spațiul cibernetic; utilizarea standardelor NATO, prin proceduri identice. Context operațional: misiune navală în Marea Neagră Separat de exercițiul Orion 26, MApN a anunțat că vânătorul de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” și-a încheiat participarea la a IX-a activare a grupării MCM Black Sea , după misiuni de supraveghere și recunoaștere pentru siguranța navigației în Marea Neagră, în perioada 22 martie – 4 aprilie. Ministerul leagă această participare de „angajamentul României pentru securitatea maritimă în regiune” și de consolidarea cooperării cu aliații și partenerii. [...]
Ucraina susține că a realizat, în timpul războiului, două lansări la altitudini apropiate de spațiu, o capacitate care ar putea deschide opțiuni noi pentru apărarea antirachetă și pentru lansări din aer potrivit Adevărul , care citează declarațiile unui parlamentar ucrainean. Informațiile nu sunt însoțite de detalii tehnice și nu sunt confirmate independent. Declarațiile îi aparțin lui Fedir Venislavski , membru al comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și informații, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Acesta afirmă că lansările au avut loc „în timpul îndeplinirii misiunilor de luptă”, nu ca experimente. Ce spune oficialul despre lansări și parametri În timpul celei de-a doua lansări, „purtătorul de rachete” ar fi ajuns la o altitudine de 204 kilometri, nivel asociat zborurilor suborbitale. Venislavski a descris situația drept „fără precedent” pentru o țară aflată într-un război de amploare. Tot el a susținut că Ucraina dispune de sisteme capabile să lovească ținte la distanțe de până la 500 km, la viteze hipersonice, folosite în operațiuni speciale, fără a oferi detalii operaționale sau tehnice. Lansarea din aer și ideea de „cosmodrom aerian” O altă operațiune menționată este lansarea unui purtător de rachete dintr-o aeronavă de transport, de la o altitudine de 8.000 de metri. Oficialul afirmă că un astfel de purtător ar putea fi folosit și pentru plasarea pe orbită a unor echipamente sau nave spațiale. Venislavski susține că ar fi o premieră pentru Europa și doar a doua situație de acest tip la nivel global, după experimente realizate de Statele Unite în anii 1970. În acest context, el a avansat posibilitatea dezvoltării unui sistem de tip „cosmodrom aerian”, utilizabil atât civil, cât și militar, cu argumentul că lansările din aer pot reduce consumul de energie în faza inițială a zborului. De ce contează: potențial militar, dar cu multe necunoscute Miza principală este componenta de apărare: un astfel de sistem ar putea avea aplicații antirachetă, inclusiv împotriva unor sisteme rusești precum Oreșnik , însă în material nu sunt oferite detalii concrete despre capabilitățile reale sau despre modul în care ar funcționa o asemenea interceptare. În lipsa confirmărilor independente și a datelor tehnice, amploarea și impactul acestor capacități rămân dificil de evaluat, chiar dacă direcția indicată sugerează o accelerare a inovației militare ucrainene într-un domeniu în care spațiul devine tot mai relevant pentru competiția tehnologică și militară. [...]
Germania a livrat Ucrainei 15.000 de drone interceptoare Strilla, iar miza nu este doar întărirea apărării aeriene, ci și accelerarea producției militare în fabrici ucrainene finanțate din exterior , potrivit BGR . Proiectul este un parteneriat între producătorul ucrainean WIY Drones și compania germană Quantum Systems, cu finanțare guvernamentală germană pentru producție locală și livrare rapidă către Garda Națională a Ucrainei. De ce contează: producție la scară, cost redus și livrare rapidă Modelul descris de publicație indică o schimbare operațională importantă: dronele nu sunt doar donate, ci sunt produse în Ucraina, în ritm industrial, cu bani europeni. Un reprezentant WIY, citat într-un interviu pentru Ukrainska Pravda, susține că firma poate produce 100 de drone Strilla pe zi. Costul menționat pentru ianuarie 2026 este de aproximativ 2.300 de dolari (aprox. 10.600 lei) per interceptor, ceea ce susține logica „consumabilelor” ieftine într-un război în care atacurile cu drone sunt frecvente. Cum funcționează Strilla și ce rol are în apărarea aeriană Strilla (denumită după cuvântul ucrainean pentru „săgeată”) este o dronă interceptoare de tip quadcopter cu propulsie asistată de rachetă, proiectată pentru a doborî drone de atac și aparate de recunoaștere, inclusiv Shahed-136/131, fabricate în Iran și folosite de Rusia. Conform descrierii WIY, citate de BGR, Strilla este un „interceptor de apărare aeriană de tip rachetă”, cu lansare rapidă, viteză mare de apropiere și ghidaj precis. Specificațiile prezentate în articol includ: viteză de aproape 220 mile/oră (aprox. 354 km/h); rază de acțiune de 17 mile (aprox. 27 km); timp de zbor de 10 minute; altitudine maximă de 16.000 feet (aprox. 4.877 m). Publicația notează că, în martie 2026, apărarea ucraineană s-a confruntat cu peste 200 de atacuri cu drone pe zi, iar în martie 2025 Ucraina a susținut că a interceptat peste 90% dintre dronele rusești. Rezistență la bruiaj și țintire automată, într-un mediu saturat de război electronic Un element central este rezistența la bruiaj (interferențe electronice). Potrivit reprezentanților WIY, Strilla folosește un sistem de comunicații numit SineLink, care permite funcționarea țintirii și navigației fără GPS — relevant într-un teatru de operațiuni în care bruiajul este larg răspândit. Pentru achiziția automată a țintei, Strilla combină software-ul WIY cu un sistem radar de la firma israeliană de apărare RADA și cu un sistem digital de navigație și planificare numit SkyMap. Operatorii pot comuta în zbor între camere de zi și camere cu termoviziune, pentru monitorizare și reacție în condiții variabile. Drona are și o încărcătură de luptă de 700 de grame, cu un sistem de siguranță pe trei niveluri pentru detonare, iar dacă o misiune este anulată, aparatul se poate întoarce la poziția de lansare. Efect de rețea: Ucraina ca hub de producție și parteneriate europene BGR plasează livrarea Strilla într-un context mai larg: sectorul ucrainean de drone devine tot mai capabil să producă „la scară” drone avansate, iar state NATO urmăresc să investească și să învețe din acest ecosistem. Articolul menționează și o a doua colaborare anunțată de președintele Volodîmîr Zelenski cu Quantum Systems, pentru o dronă de atac cu inteligență artificială (Linza 3.0), realizată împreună cu Frontline Robotics. În paralel, Comisia Europeană a adoptat un pachet de cheltuieli de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) pentru creșterea producției de apărare, din care 260 milioane euro (aprox. 1,3 miliarde lei) ar urma să fie folosiți pentru refacerea bazei industriale militare a Ucrainei și 325 milioane euro (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru proiecte colaborative între UE, Ucraina și Norvegia. Pentru cititorii din România, semnalul principal este operațional și industrial: finanțarea europeană începe să se traducă în capacitate de producție militară pe teritoriul Ucrainei, cu cicluri scurte de achiziție și costuri unitare relativ reduse — un model care poate influența și viitoarele programe regionale de producție și achiziții în domeniul apărării. [...]
Franța încearcă să deblocheze transferul de avioane de luptă către Ucraina oferind Greciei Rafale F4 la „preț avantajos”. Potrivit Focus , Paris pune presiune pe Atena să cedeze o parte din cele 24 de Mirage 2000-5 către Kiev, iar „momeala” ar fi un pachet de Rafale suplimentare, mai ieftine decât în mod obișnuit. Miza operațională: Mirage 2000-5 pentru Ucraina, Rafale pentru Grecia Publicația greacă I Kathimeriní relatează că Franța leagă explicit cele două componente: Grecia ar urma să trimită Mirage 2000-5 în Ucraina, iar în schimb să primească Rafale F4 în condiții financiare „avantajoase”. Portalul militar francez Zone Militaire notează că obiectivul Parisului este ca Atena să-și scoată treptat din uz flota de Mirage și să alimenteze Ucraina cu avioane de care are nevoie „urgent”. Pentru Ucraina, Mirage 2000-5 sunt relevante deoarece deja operează astfel de aparate provenite din stocuri franceze. Conform Zone Militaire, cinci avioane ale forțelor aeriene franceze au fost adaptate, trei au fost livrate, iar unul ar fi căzut în iulie 2025. Aceleași aparate ar fi fost folosite inițial la interceptarea dronelor și rachetelor rusești, cu o rată de succes de 98%, iar ulterior și la atacuri la sol, cu muniția de precizie franceză AASM „Hammer”. La rândul său, portalul ucrainean de business și știri UBN susține că un număr mai mare de Mirage ar putea întări apărarea aeriană a Ucrainei și ar reduce presiunea pe sistemele sol-aer, mai costisitoare. De ce ezită Atena: riscul de slăbire în fața Turciei și calendarul mentenanței Grecia nu a acceptat, cel puțin deocamdată. Focus arată că la Atena crește presiunea, însă principala reținere este legată de echilibrul militar cu Turcia: guvernul se teme că cedarea unor avioane de luptă ar diminua capacitatea de descurajare. În plus, contractul de mentenanță pentru Mirage 2000-5 expiră în 2027, iar o prelungire este incertă. În acest context, Zone Militaire indică faptul că forțele aeriene elene vor să-și concentreze flota pe Rafale, F-35A și F-16 „Viper”. Context diplomatic: vizita lui Macron la Atena și strategia Franței UBN plasează oferta într-o strategie mai largă a președintelui Emmanuel Macron: Franța ar urmări să devină un partener aeronautic central pentru Ucraina și, simultan, să accelereze modernizarea armatelor aliate pentru consolidarea apărării europene. I Kathimeriní mai notează că Parisul și-a intensificat eforturile diplomatice înaintea vizitei de stat a lui Macron la Atena, programată pentru 24–25 aprilie, iar Ucraina speră într-un progres până atunci. Dacă Grecia va accepta pachetul propus rămâne, însă, deschis. [...]
