Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Exercițiu NATO în Estonia - Brigadă...

Exercițiu NATO în Estonia - Brigadă britanică „distrusă” într-un joc de război de ucrainieni

Un elicopter zboară deasupra unei păduri din Estonia, în timpul unui exercițiu militar.

O brigadă britanică a fost „distrusă” într-un exercițiu NATO de o unitate ucraineană care a folosit drone și un sistem de comandă asistat de inteligență artificială, potrivit unor informații publicate la câteva luni după desfășurarea jocului de război. Conform The Telegraph, exercițiul Hedgehog 2025 a avut loc în Estonia și a implicat peste 16.000 de militari din 12 state membre NATO.

Într-unul dintre scenarii, un grup de luptă format din mii de soldați, inclusiv o brigadă britanică și o divizie estoniană, a fost învins de o echipă ucraineană care a jucat rolul inamicului. Un participant a descris rezultatul drept „oribil” pentru NATO, afirmând că unitățile aliate s-au deplasat fără camuflaj adecvat, iar „totul a fost distrus”.

Rolul dronelor și al sistemului Delta

Unitatea ucraineană a utilizat sistemul Delta, o platformă digitală de gestionare a câmpului de luptă, capabilă să colecteze informații în timp real și să analizeze datele cu ajutorul inteligenței artificiale.

Potrivit relatărilor, o echipă de doar 10 ucraineni a reușit să „distrugă” 17 vehicule blindate și să execute 30 de lovituri simulate în jumătate de zi. Două batalioane ar fi fost eliminate într-o singură zi de exercițiu.

Locotenent-colonelul Arbo Probal, responsabil cu programul de sisteme fără pilot al Forțelor de Apărare Estoniene, a explicat că obiectivul exercițiului a fost testarea capacității de adaptare a trupelor într-un mediu dominat de drone și supraveghere constantă.

Exercițiul a evidențiat transformările rapide ale câmpului de luptă modern, unde dronele sunt considerate responsabile pentru aproximativ 70% din pierderile din războiul din Ucraina, potrivit estimărilor citate de presa britanică.

Recomandate

Articole pe același subiect

Militari francezi desfășurând exerciții în cadrul Orion 26 la Saint-Nazaire.
Apărare10 feb. 2026

Franța își antrenează armata pentru un război de mare intensitate în Europa – exercițiul Orion 26, un semnal strategic în contextul conflictului din Ucraina

Peste 10.000 de militari francezi participă la exercițiul Orion 26, destinat pregătirii pentru un scenariu de război de înaltă intensitate în Europa, în contextul tensiunilor persistente cauzate de războiul din Ucraina , informează RFI . Aceste manevre, desfășurate pe parcursul a trei luni în zona Saint-Nazaire și în alte regiuni din Franța, integrează forțele terestre, navale, aeriene, cibernetice și spațiale, în cadrul unui scenariu fictiv dar credibil, inspirat de realitățile geopolitice actuale. Exercițiul se bazează pe un conflict simulat între o țară expansionistă fictivă din Est, numită „Mercury”, și vecinul său „Arnland”, care dorește apropierea de Uniunea Europeană. Franța intervine la cererea Arnlandului și preia conducerea unei coaliții multinaționale, „Orion”, formată din 24 de state participante. Scopul principal este apărarea teritoriului și stabilizarea regiunii. Scenariul reflectă tot mai mult realitatea războiului din Ucraina și poziția Franței în susținerea Kievului. Etapele-cheie ale exercițiului Orion 26: Faza 1 – planificare și coordonare interministerială (ianuarie – februarie); Faza 2 – operațiuni amfibii și aeropurtate în zona Saint-Nazaire (8 februarie – începutul lui martie); Faza 3 – desfășurare sub comanda NATO (aprilie); Componentă continuă – gestionarea unei crize interne simulate în Franța, în paralel cu sprijinirea aliaților în tranzit. În teren, exercițiul mobilizează 350 de vehicule, 400 de drone și aproximativ 20 de avioane Rafale, alături de două sisteme de apărare antiaeriană. Flota navală este reprezentată de grupul de lovire centrat pe portavionul „Charles de Gaulle”. De asemenea, componenta cibernetică și spațială este activ integrată în scenariu, reflectând noile paradigme de război multidomeniu. Viceamiralul Xavier de Véricourt, coordonator al exercițiului, a subliniat într-un interviu pentru RFI că „Orion 26 are multiple obiective: menținerea performanței operaționale, validarea reformelor din structura de comandă, consolidarea interoperabilității cu aliații și integrarea inovației tehnologice în luptă”. El a mai precizat că trecerea forțelor de la comandă națională la comandă NATO este una dintre componentele esențiale ale exercițiului. Țările participante provin de pe patru continente: Europa : Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și alte 10 state; America : inclusiv SUA și Canada; Asia : Japonia și alte două țări; Orientul Mijlociu : două state partenere neprecizate. Aceasta este a doua ediție majoră a exercițiului Orion, după ce în 2023, Franța a desfășurat cel mai amplu antrenament militar din ultimele decenii, cu 12.000 de militari. Orion 26 vine într-un moment în care Ministerul francez al Forțelor Armate își întărește capacitățile de reacție și apărare terestră și maritimă, în paralel cu creșterea livrărilor de informații și asistență militară pentru Ucraina. Francezii consideră că exerciții de acest tip transmit un mesaj clar: capacitatea și determinarea de a reacționa rapid și eficient în fața oricărei agresiuni asupra teritoriului european. În același timp, testarea interoperabilității cu partenerii NATO este esențială pentru scenariile de răspuns real, într-un climat internațional tot mai instabil. [...]

Mark Rutte discută despre responsabilitatea Europei în apărare la München.
Apărare13 feb. 2026

Mark Rutte, mesaj ferm la München – „Europenii trebuie să-și asume mai multă responsabilitate pentru apărare”

Mark Rutte avertizează că Europa trebuie să-și asume un rol mult mai activ în propria apărare, într-un moment în care presiunile din partea SUA cresc, iar războiul din Ucraina rămâne în centrul agendei de securitate , potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis la sosirea la Conferința de Securitate de la München, unde tema reechilibrării puterii în NATO domină discuțiile. Secretarul general al NATO a anticipat că șeful diplomației americane, Marco Rubio, va insista pentru o alianță „mai condusă de europeni”, iar acest lucru nu ar trebui privit ca o retragere a SUA, ci ca o consolidare a parteneriatului. „Europenii ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Și vestea bună este că o fac. Există cheltuieli suplimentare pentru apărare”, a declarat Rutte. În contextul războiului din Ucraina, liderul NATO a respins percepția potrivit căreia Rusia ar avea un avantaj decisiv pe câmpul de luptă. „Rușii nu câștigă acest război, așa cum cred unii. Așa-numitul urs rusesc nu există. Ceea ce vedem în Ucraina este, practic, viteza stângace a unui melc”, a afirmat el, subliniind că ofensiva Moscovei avansează lent și cu „pierderi uluitoare”. Rutte a anunțat și că vor fi alocate fonduri suplimentare pentru sprijinirea Kievului: „O veste bună: vor veni mai mulți bani pentru a sprijini Ucraina în efortul de război.” Mesajul său vine într-un moment sensibil pentru NATO , în care Statele Unite cer de mai mult timp statelor europene să își crească bugetele de apărare și să preia mai multă responsabilitate strategică. În același timp, Rutte a ținut să sublinieze că o Europă mai implicată nu înseamnă o Americă mai puțin angajată: „Este și așteptarea mea că acest lucru va ajuta Statele Unite să se ancoreze și mai mult în NATO.” Conferința de la München are loc pe fondul dezbaterilor privind viitorul arhitecturii de securitate europene, în contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor persistente cu Rusia. Declarațiile lui Rutte reflectă o schimbare de ton în interiorul alianței, unde accentul cade tot mai mult pe autonomia și capacitatea militară a Europei. [...]

Ambasadorul ucrainean la NATO discută despre sprijinul financiar pentru arme.
Apărare12 feb. 2026

Cine susține financiar achizițiile de arme pentru Kiev - Șase state NATO acoperă grosul costurilor

În contextul livrării de arme americane către Ucraina, prin mecanismul Prioritised Ukraine Requirements List (PURL) , ambasadorul ucrainean la NATO, Alona Hetmanchuk , a indicat statele care suportă cea mai mare parte a costurilor, relatează digi24.ro . Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, înaintea unei reuniuni ministeriale NATO la care a fost invitată și Ucraina , și arată o distribuție inegală a contribuțiilor financiare între membrii alianței. Potrivit oficialului ucrainean, Norvegia este principalul contributor la PURL. Pe locul al doilea se află Olanda , urmată de Germania . Foarte aproape în clasament sunt Canada, Suedia și Danemarca . Aceste șase state formează, practic, nucleul finanțării pentru achiziția de sisteme esențiale, inclusiv sisteme de apărare aeriană necesare Kievului într-un moment în care infrastructura civilă și pozițiile militare sunt supuse atacurilor constante. Hetmanchuk a recunoscut că mai multe dintre aceste țări și-au exprimat rezerve legate de împărțirea echitabilă a poverii financiare. Diferențele dintre contribuții rămân un subiect sensibil, în condițiile în care unele guverne acoperă o parte considerabil mai mare din costuri. Totuși, ele și-au reafirmat disponibilitatea de a continua sprijinul pentru Ucraina , argumentând că o reducere a finanțării ar afecta direct populația civilă și forțele armate ucrainene. În prezent, 25 de state participă la mecanismul PURL . Dintre acestea, 23 sunt membre NATO , iar două sunt partenere apropiate: Australia și Noua Zeelandă . Conform datelor prezentate, aproximativ 80% din armele furnizate Ucrainei ajung acum prin canalele Alianței, după o revizuire amplă a rolului NATO în coordonarea sprijinului militar. Oficialii anticipează că noi state s-ar putea alătura chiar în această săptămână programului de achiziții, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra contributorilor principali și ar echilibra mecanismul de finanțare. Tema distribuirii costurilor rămâne însă pe agenda discuțiilor dintre aliați, în paralel cu extinderea sprijinului pentru Kiev . [...]

Trupe militare în exercițiu, pregătindu-se pentru mobilitate rapidă.
Apărare09 feb. 2026

Trupe fără frontiere: un Schengen militar baltic prinde contur printr-un acord regional strategic

Estonia, Letonia și Lituania au semnat un acord pentru crearea unei zone de mobilitate militară comună, considerat primul pas concret către un „Schengen militar” în interiorul Uniunii Europene , informează Monitorul Apărării și Securității . Documentul a fost semnat la Tallinn de miniștrii apărării Hanno Pevkur (Estonia), Andris Sprūds (Letonia) și Robertas Kaunas (Lituania) și vizează facilitarea circulației trupelor și echipamentelor militare între cele trei state în timp de pace. Prin acest acord, țările baltice își propun să elimine barierele birocratice care îngreunează în prezent mobilitatea militară. În mod concret, tancurile lituaniene vor putea ajunge fără întârzieri la Riga, artileria estoniană va putea sprijini Vilnius, iar forțele letone vor putea consolida apărarea Tallinnului – fără necesitatea completării unor documente suplimentare sau solicitări prealabile. Acordul se extinde asupra tuturor dimensiunilor operaționale: terestru, aerian, maritim și cibernetic . Miniștrii semnatari au subliniat faptul că acordul vizează exclusiv perioada de pace, fiind menit să reducă timpul de reacție în caz de criză. În prezent, procedurile de traversare a frontierelor între state NATO pot dura chiar și „luni”, a remarcat ministrul estonian al apărării. În același sens, Comisia Europeană avertiza în 2025 că unele țări solicită un preaviz de până la 45 de zile pentru mișcările de trupe, ceea ce afectează grav capacitatea de reacție a alianței în situații de urgență. Scopul zonei baltice de mobilitate militară: Reducerea birocrației pentru deplasarea trupelor în timp de pace; Creșterea capacității de reacție la crize militare; Integrarea mai eficientă în arhitectura de apărare NATO și UE ; Model de bună practică pentru alte state membre interesate de un Schengen militar la scară extinsă. Acest acord vine pe fondul unei preocupări tot mai mari în Europa de Est privind securitatea regională, în special în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Deși este o inițiativă regională, modelul baltic ar putea reprezenta un precedent important pentru crearea unui cadru european integrat de mobilitate militară , în spiritul interoperabilității și solidarității în cadrul NATO și UE. Categoria: Externe, etichete: Variante de titlu: Statele baltice fac primul pas către Schengenul militar – acord pentru mobilitate fără birocrație Estonia, Letonia și Lituania creează o zonă comună de mobilitate militară – model pentru Europa Acord baltic pentru mișcări rapide ale trupelor – birocrația dispare din apărarea regională „Tancuri fără hârtii”: statele baltice elimină granițele administrative în cooperarea militară [...]

Ursula von der Leyen susține apărarea europeană la Conferința de Securitate de la München.
Apărare14 feb. 2026

Mesaj ferm de la München - UE pregătește o „trezire europeană” în domeniul militar

Ursula von der Leyen transmite Washingtonului că Europa își asumă apărarea colectivă , afirmând că investițiile europene în domeniul militar ar putea depăși până în 2028 nivelul cheltuielilor făcute de Statele Unite anul trecut. Potrivit Euronews , declarația a fost făcută la Conferința de Securitate de la München, în contextul dezbaterilor privind rolul Europei în cadrul NATO și relația cu Washingtonul. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre o „trezire europeană” și a subliniat că apărarea reciprocă nu este opțională, ci o obligație prevăzută în Tratatul Uniunii Europene, la articolul 42 alineatul 7. „Unul pentru toți și toți pentru unul” – a rezumat ea principiul solidarității europene. Von der Leyen a arătat că Uniunea trebuie să dezvolte o „coloană vertebrală europeană” în domenii strategice precum spațiul, informațiile și capabilitățile de atac, insistând că „niciun tabu nu trebuie să rămână necontestat” . Mesajul a fost interpretat ca un răspuns direct la presiunile venite din SUA privind asumarea unui rol mai mare al Europei în propria securitate. Oficialul european a pledat și pentru accelerarea procesului decizional în materie de apărare, inclusiv prin utilizarea votului cu majoritate calificată în locul unanimității, fără a modifica tratatele existente. Declarațiile vin într-un moment în care există speculații privind o eventuală retragere parțială a SUA din anumite mecanisme NATO și pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina și de relația cu Rusia. Bruxellesul încearcă astfel să transmită un semnal de coeziune și responsabilitate strategică. [...]

Transport de echipamente militare pentru sprijinul Ucrainei.
Apărare14 feb. 2026

Patru state europene alocă 500 de milioane de dolari pentru arme SUA destinate Ucrainei – Accent pe apărarea antiaeriană

Țările de Jos, Marea Britanie, Norvegia și Suedia au alocat 500 de milioane de dolari pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei , potrivit European Pravda , care citează Ministerul Apărării din Țările de Jos. Fondurile, echivalentul a aproximativ 420 de milioane de euro, sunt direcționate prin inițiativa PURL și vizează consolidarea apărării aeriene și a capacităților militare ale Kievului. Ce include pachetul de sprijin Contribuția financiară va fi folosită pentru cumpărarea de echipamente esențiale din Statele Unite, printre care: rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot; proiectile de artilerie; muniție pentru avioanele de luptă F-16; piese de schimb și componente tehnice. Anunțul a fost făcut după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO , desfășurată la Bruxelles . Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans , a declarat că, în pofida eforturilor diplomatice, atacurile rusești continuă zilnic, inclusiv asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care temperaturile din Ucraina coboară până la minus 20 de grade Celsius. Oficialul a subliniat că sprijinul pentru apărarea aeriană rămâne o prioritate. Alte măsuri anunțate Țările de Jos au confirmat anterior că vor furniza Ucrainei simulatoare pentru instruirea piloților pe avioane F-16, parte a efortului mai amplu de integrare a acestor aeronave în forțele aeriene ucrainene. În aceeași zi, 12 februarie, Marea Britanie a anunțat că se alătură inițiativei PURL și va contribui inițial cu 205 milioane de dolari pentru achiziții de armament american. Inițiativa are ca scop accelerarea livrărilor de echipamente critice, în special sisteme de apărare antiaeriană. Sprijinul financiar anunțat de cele patru state marchează o nouă etapă în coordonarea europeană pentru susținerea Ucrainei, într-un context în care necesarul de muniții și sisteme defensive rămâne ridicat pe fondul continuării conflictului cu Rusia . [...]