Știri
Știri din categoria Apărare
România riscă să irosească banii din SAFE dacă rămâne la asamblare fără transfer de tehnologie, avertizează șeful ROMARM, într-un moment în care statul are termen până pe 30 mai să semneze contracte individuale prin program. Într-un interviu acordat Adevărul, Răzvan Pîrcălăbescu (director general ROMARM și președinte al Organizației Patronale a Industriei de Apărare – OPIA) spune că modelele de cooperare bazate pe „asamblare sub licență” nu reconstruiesc industria și pot lăsa România în afara lanțurilor europene de producție „încă o generație”.
Miza economică și operațională este directă: autoritățile își propun ca 60% din producție să fie realizată în România, însă rezultatul depinde de cum sunt structurate contractele și parteneriatele, astfel încât să aducă investiții, competențe și capacități industriale durabile, nu doar livrări de echipamente din import.
Potrivit interviului, România este „într-o cursă contracronometru” până la 30 mai, termen-limită pentru a încheia achiziții individuale prin SAFE, fără obligația de a intra în achiziții comune cu alte state membre.
Pîrcălăbescu susține că programul este „o oportunitate majoră”, dar avertizează că, dacă fondurile sunt folosite „exclusiv pentru achiziții externe”, impactul intern rămâne limitat. În schimb, corelarea achizițiilor cu dezvoltarea industriei locale ar putea transforma SAFE într-un „accelerator real”.
Șeful ROMARM indică drept problemă recurentă faptul că, în ultimii ani, cooperarea a mers adesea pe formule în care România produce sau asamblează sub licență ori în joint venture (asociere) cu un partener extern, fără ca asta să ducă automat la consolidarea bazei industriale.
„Experiența ultimilor ani ne arată că simpla asamblare nu dezvoltă industria.”
În viziunea sa, utilitatea licențelor și a joint venture-urilor există doar „dacă sunt construite corect”, adică includ:
Pîrcălăbescu indică drept exemplu colaborarea OPIA–Rheinmetall, despre care spune că urmărește integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție și participarea la proiecte relevante din SAFE, inclusiv prin transfer de tehnologie, investiții și crearea de capabilități locale.
Separat, el se referă la Memorandumul semnat pe 12 martie de președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, care ar pune bazele coproducției de drone militare ucrainene în România, printr-o investiție de 200 milioane de euro (aprox. 1,0 miliard lei) prin SAFE. Șeful ROMARM afirmă că proiectul „trebuie făcut în România” și indică ROMARM drept soluție de implementare, susținând că este „singura unitate din România” care poate produce complet drone militare, de la integrarea componentelor și muniției până la testare în poligoane autorizate.
În privința stadiului negocierilor pentru contractele care ar trebui semnate până la 30 mai, Pîrcălăbescu spune că „există un proces în derulare” și că dialogul cu industria „a început să se contureze mai clar” față de perioada anterioară, după ce OPIA reclamase lipsa consultării la elaborarea listei de proiecte SAFE.
Mesajul central rămâne însă unul de politică industrială: deciziile luate acum ar urma să aibă efect pe termen lung, iar proiectele ar trebui gândite nu doar ca achiziții, ci ca investiții în capacități de producție și tehnologie în România. Linkuri de context din aceeași publicație: programul SAFE este detaliat într-un material separat al Adevărul.
Recomandate
România are termen până la 31 august să parafeze un contract de 2,6 miliarde euro (aprox. 13,3 miliarde lei) pentru aproape 300 de mașini de luptă , dacă vrea să-l deruleze prin programul SAFE al Uniunii Europene, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională și de calendar: fără semnare până la finalul verii, proiectul riscă să iasă din fereastra impusă de mecanismul european. Ce include contractul vizat cu Rheinmetall Armata României intenționează să semneze cu compania germană Rheinmetall un contract de 2,6 miliarde de euro pentru producerea a „aproape 300” de mașini de luptă, în patru variante. Planul de producție descris în material prevede: primele câteva zeci de vehicule asamblate în Germania; ulterior, cele mai multe blindate fabricate la Mediaș. Publicația notează însă că „nu este clar când și dacă” înțelegerea va fi semnată, în pofida termenului-limită impus de SAFE. Producție locală de muniție și instruire Pe lângă vehicule, articolul indică și componente industriale conexe: muniția de calibru mediu (pentru blindate și apărare antiaeriană) ar urma să fie produsă de Rheinmetall Munitions România; pulberile de propulsie ar urma să fie fabricate la Uzina de Explozivi Victoria, cu sprijin tehnologic Rheinmetall pentru dezvoltarea unei instalații moderne de propilenă. În paralel, Rheinmetall ar urma să deschidă în România un Centru de Excelență pentru formare profesională, cu simulatoare și programe de instruire, pentru pregătirea tehnicienilor și inginerilor care vor lucra la întreținerea și operarea vehiculelor Lynx și la alte tehnologii de apărare. Context: contractul cu Hanwha merge înainte Separat de discuțiile cu Rheinmetall, contractul semnat anterior cu producătorul sud-coreean Hanwha pentru sisteme de obuziere „merge conform înțelegerii”, mai scrie Libertatea. Compania construiește o fabrică în județul Dâmbovița, iar primul sistem ar urma să fie livrat Armatei Române până la finalul acestui an; potrivit unor surse militare citate, primii soldați români sunt deja la pregătire în Coreea de Sud. [...]
O firmă privată produce la Brașov, împreună cu statul, drone ieftine de tip „kamikaze”, cu miză de producție în serie , într-un parteneriat cu Carfil (Romarm), potrivit HotNews . Proiectul contează prin potențialul de a aduce în țară o capacitate industrială rapid scalabilă pentru muniții „loitering” (drone care lovesc ținta prin impact), într-un context în care războiul din Ucraina a arătat avantajul sistemelor ieftine folosite în număr mare. Dronele au fost prezentate la expoziția militară BSDA din București și seamănă ca design cu Shahed-136 /Geran-2, însă sunt mai mici și, cel puțin în forma actuală, au performanțe inferioare modelelor folosite de Rusia și Iran. Ce se produce și cine sunt partenerii Producția este realizată la Brașov de Advanced Steel Concept , companie condusă de Simán László, în colaborare cu Carfil, companie națională aflată în subordinea Romarm (Ministerul Economiei). Potrivit managerului, Carfil este implicată pe zona de muniție și „tot ce ține de explozibili”, iar „totul se produce la Brașov”. Simán spune că firma sa era activă și în alte domenii de producție, inclusiv fabricarea de corpuri metalice pentru obuze de artilerie, dar a început să se dezvolte și pe segmentul dronelor. Diferențele față de Shahed: dimensiune, rază, încărcătură HotNews notează că o dronă Shahed-136/Geran-2 are anvergura aripilor de 2,5 metri, poate zbura până la 2.500 km și poate transporta o încărcătură explozivă de 50 kg. Dronele expuse la BSDA au o anvergură mai mică, de 1,85 metri, și o încărcătură utilă „mult mai mică”. Un alt punct important: spre deosebire de dronele mari rusești și iraniene „testate în luptă”, dronele produse în România nu au fost folosite pe scară largă în scenarii reale, potrivit aceleiași surse. Producătorul susține însă că nu este vorba despre „o jucărie”. Două variante aeriene: electrică și termică Compania spune că are două tipuri de drone aeriene: Dronă cu motor electric : viteză de 250–260 km/h , rază de până la 100 km „ca o dronă kamikaze”, limitarea fiind bateriile. Producătorul afirmă că, echipată cu o cameră, ar putea fi folosită și ca sistem „contra Shahed”. Dronă cu motor termic : rază de până la 500 km . Despre încărcătură, Simán afirmă că drona poate duce „ 3–6 kg de explozibil”, iar exemplarul expus ar duce 2 kg , despre care susține că ar fi eficienți, inclusiv pentru a distruge o dronă de dimensiuni similare. Cost și capacitate: 3.000–4.000 euro pe unitate și „mii pe lună”, potrivit producătorului Elementul economic central este prețul indicat de producător: 3.000–4.000 de euro (aprox. 15.000–20.000 lei) pe dronă. În comparație, Simán estimează costul unui „Shahed adevărat” la 50.000–60.000 de euro (aprox. 250.000–300.000 lei) . Tot el susține că producția ar putea fi scalată rapid: „Se produce și mult mai repede, putem produce mii de astfel de drone pe lună.” Afirmația privind ritmul de producție este o estimare a companiei, nu un volum confirmat prin contracte sau livrări, în informațiile prezentate. Extindere spre drone marine, încă în testare Pe lângă dronele aeriene, compania dezvoltă și o dronă marină , descrisă ca o ambarcațiune cu „destinație specială”, care ar putea fi folosită pentru supraveghere pe distanțe mari și, la nevoie, transformată în dronă kamikaze. Potrivit producătorului, aceasta a fost testată în poligon și ar urma o testare pe mare. Ce urmează și de ce contează Din informațiile disponibile, proiectul este într-o fază de prezentare și dezvoltare, cu promisiunea unei producții în serie la costuri reduse. Miza pentru România ține de capacitatea industrială locală și de posibilitatea de a produce rapid muniții de tip dronă , într-un domeniu în care raportul cost-efect (dronă ieftină vs. mijloace scumpe de interceptare) a devenit un factor operațional major. Limitarea principală rămâne că sistemele nu au fost încă validate pe scară largă în utilizare reală, conform datelor din material. [...]
NATO pregătește o accelerare a producției de armament în Europa , prin presiuni directe asupra marilor companii din industrie, într-un demers care poate împinge investițiile în noi capacități și poate reconfigura lanțurile de aprovizionare ale sectorului, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Bruxelles cu reprezentanți ai principalelor grupuri europene din domeniul apărării, pentru a le cere să-și crească investițiile și să-și intensifice producția. Miza este ca alianța să poată arăta rezultate concrete la summitul anual NATO de la Ankara , programat în iulie, într-un context în care NATO vrea să-și consolideze capacitățile militare și, totodată, să răspundă așteptărilor președintelui american Donald Trump, relatează Financial Times. Ce li se cere companiilor și unde se pune accentul Înaintea reuniunii, companiile au fost invitate să transmită informații despre investiții majore și despre cât de repede își pot crește capacitatea de producție. Accentul este pus pe segmente considerate critice: apărare aeriană; rachete cu rază lungă de acțiune. Întâlnirea, descrisă ca neobișnuită prin numărul mare de companii reunite, ar urma să includă producători precum Rheinmetall, Safran, Airbus, Saab, MBDA și Leonardo, conform informațiilor citate de Financial Times. Airbus a precizat că nu comentează detaliile întâlnirilor private, Rheinmetall, MBDA și Leonardo au refuzat să comenteze, iar Safran și Saab nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. De ce contează: investiții înainte de comenzi și reducerea dependențelor Un element important al mesajului pe care Rutte ar urma să-l transmită este că NATO vrea investiții rapide, fără ca firmele să aștepte noi comenzi guvernamentale „semnificative”. În paralel, NATO ar încerca să identifice, împreună cu industria, obstacolele care frânează creșterea producției. Tensiunile dintre guverne și industrie rămân parte din ecuație: companiile au acuzat statele că nu semnează suficiente contracte de achiziții publice pe termen lung, în timp ce guvernele susțin că sectorul nu și-a extins suficient de repede capacitățile. Pe lângă extinderea capacităților (fabrici, personal, materii prime), discuțiile ar urma să atingă și reducerea dependenței de componente din China și Taiwan, potrivit uneia dintre sursele citate. Contextul bugetar și „dovada” de la Ankara La summitul NATO de anul trecut de la Haga, statele membre au acceptat propunerea lui Trump de majorare a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB. Potrivit oficialilor citați, concentrarea summitului de la Ankara pe contracte de armament ar fi menită să arate impactul acelei decizii și să facă majorarea cheltuielilor „mai reală”. Financial Times notează și o estimare cu miză economică majoră: dacă aliații europeni din NATO ar atinge ținta de 5% din PIB, cheltuielile anuale de apărare ar crește cumulat cu 1 trilion de dolari în 2035 față de 2024 (aprox. 4,6 trilioane lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). Un oficial NATO a rezumat direcția printr-o declarație citată de publicație: „Secretarul general se întâlnește periodic cu reprezentanți ai industriei și ai instituțiilor financiare din întreaga alianță pentru a încuraja creșterea producției, inovarea și investițiile, în vederea satisfacerii nevoilor noastre în materie de capacități.” Unde sunt vulnerabilitățile: rachetele cu rază lungă și dependența de SUA Deși Europa a încercat să reducă penuria de muniție, accesul la rachete cu rază lungă de acțiune este prezentat drept una dintre problemele principale. În acest context, Berlinul încearcă să achiziționeze rachete de croazieră americane Tomahawk pentru a-și consolida apărarea împotriva Rusiei, iar în paralel Europa presează companiile locale să accelereze dezvoltarea unor alternative. Materialul menționează și anunțul Pentagonului de la începutul lunii mai privind planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania, pe fondul unei dispute între Trump și cancelarul Friedrich Merz legate de războiul din Iran, precum și consumul de muniție esențială de către SUA. Aceste evoluții sunt descrise ca „semnale de alarmă” pentru europeni privind urgența extinderii capacităților industriale. În plan operațional, NATO ar urmări acorduri-cadru în domenii în care armatele europene depind puternic de SUA: apărare aeriană, rachete cu rază lungă și capabilități de informații și supraveghere (inclusiv sateliți). [...]
România ar urma să obțină finanțare prin SAFE pentru producția de drone pe plan local, cu documentele programate la semnare până la 31 mai , potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a legat acest calendar de o componentă distinctă de discuțiile mai largi cu Ucraina privind contracararea dronelor. Șeful statului a spus că sunt „două chestiuni care se suprapun dar nu sunt identice”: includerea în programul SAFE a unei componente de producție de drone în România, respectiv un cadru general România–Ucraina pentru „fenomenul mai larg al dronelor, inclusiv antidrone”. Ce se semnează până la 31 mai În varianta descrisă de președinte, componenta de producție de drone în România ar urma să fie finanțată prin SAFE, iar documentele să fie semnate până la 31 mai. „Prima este includerea în programul SAFE a unei componente de producţie de drone în România şi aici va exista finanţare prin SAFE şi lucrurile vor fi semnate, ca toate celelalte, până la 31 mai.” Ce rămâne în lucru: cadrul tehnic România–Ucraina pe drone și antidrone Separat de finanțarea prin SAFE, Nicușor Dan a indicat că discuția privind un cadru general cu Ucraina pentru drone și sisteme antidrone este la început și se află într-un „proces tehnic în curs”, cu un orizont de finalizare de una până la trei luni. „Pe de altă parte, este un cadru general, pe care discuţia abia a început, pentru fenomenul mai larg al dronelor, inclusiv antidrone.” Președintele a adăugat că parteneriatul început „la nivel strategic” în martie ar urma să fie concretizat tehnic în una–trei luni și ar permite „o colaborare mult mai flexibilă pe tot spectrul dronelor”. [...]
Programul SAFE va direcționa 60% din fonduri către producție în România, dar nu va salva toate fabricile de armament , a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o intervenție la Antena 3, potrivit news.ro . Mesajul indică o schimbare de accent în politica de înzestrare: mai multă comandă internă și transfer de licență, dar cu limite privind capacitatea de redresare a întregii industrii. Ce se schimbă operațional: comenzi noi pentru câteva unități Miruță a susținut că, deși „în fabricile de armament din România au crescut copaci” din cauza utilizării ineficiente a banilor de înzestrare în trecut, prin SAFE vor fi salvate mai multe unități, menționând explicit: Uzina Mecanică București (unitate de stat) – „are contract nou”; Fabrica de arme Cugir – „era pe moarte, are contract nou”; Uzina Mecanică de la Sadu – „era pe moarte (…) are contract nou”. În același timp, ministrul a avertizat că programul nu va putea „salva toate fabricile”, fără a detalia care unități ar rămâne în afara sprijinului. Miza economică: 60% din bani rămân în țară și apare transferul de licență Ministrul interimar a precizat că 60% din suma derulată prin programele SAFE pentru înzestrarea Armatei va fi utilizată pentru produse realizate în România, iar ulterior statul ar urma să beneficieze și de „transfer de licență” pentru produsele respective (adică dreptul de a produce local, pe baza unei licențe, anumite echipamente). Această structură sugerează o încercare de a lega achizițiile militare de capacități industriale interne, însă declarațiile lui Miruță indică și că impactul va fi selectiv, nu generalizat la nivelul întregului sector. Cine a inițiat propunerea pentru contractele Rheinmetall, potrivit ministrului Întrebat cine din Guvern a propus către CSAT ca firma Rheinmetall să beneficieze de contracte de 5,6 miliarde de euro, Miruță a spus că „hârtia a plecat de la Cancelaria primului-ministru”. Chestionat despre semnarea documentului, el a afirmat că sunt implicate mai multe instituții, enumerând: Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne. Context: Mangalia, exemplu de eșec invocat de Miruță În intervenția sa, Miruță a adus în discuție și Șantierul Naval Mangalia , despre care a afirmat că „a fost dus în zid de politicul din România”, fără a lega direct cazul de mecanismele SAFE sau de contractele menționate. [...]
Franța își extinde sprijinul militar pentru Ucraina printr-o cooperare tehnică și operațională pe apărarea anti-rachetă balistică , un pas care ar putea schimba calitatea protecției aeriene ucrainene în fața intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice, potrivit Kyiv Post . În urma unei convorbiri telefonice la nivel prezidențial între Volodîmîr Zelenski și Emmanuel Macron, partea franceză și-a exprimat disponibilitatea de a „lucra pe capabilități anti-balistice”, în contextul în care Ucraina își descrie arhitectura de apărare aeriană ca fiind puternic solicitată după valuri de atacuri cu rachete și drone. De ce contează: trecerea de la apărare „standard” la interceptarea rachetelor balistice Miza principală este apărarea împotriva rachetelor balistice – ținte mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră sau dronele, din cauza vitezei și profilului de zbor. Zelenski a prezentat discuția cu Macron drept un „pas important” pentru întărirea apărării colective, legând direct decizia de atacurile asupra orașelor ucrainene. „Franța este gata să lucreze la capabilități anti-balistice. Aceasta este o decizie puternică și un pas important. Am discutat, de asemenea, despre creșterea capacității noastre de a respinge atacurile rusești chiar acum”, a scris Zelenski, citat de publicație. Context operațional: atacuri cu rachete balistice și drone, raportate în date prezentate la ONU Articolul menționează că, înaintea unei sesiuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , date diplomatice ucrainene ar fi indicat că, într-un interval scurt la începutul lunii, forțele ruse au lansat aproximativ 16 rachete balistice avansate și 600 de drone de atac către zone rezidențiale și industriale, cu peste 40 de civili uciși. Potrivit aceleiași surse, aceste atacuri ar fi reușit să treacă de „plasele” de apărare pe rază scurtă. Ce ar putea însemna cooperarea: sisteme de interceptare și dezvoltare comună Kyiv Post notează că angajamentul pe direcția „anti-balistică” poate semnala disponibilitatea Parisului de a furniza sau co-dezvolta platforme avansate de interceptare, fiind menționat ca exemplu sistemul SAMP/T (un sistem european de apărare antiaeriană). Publicația nu oferă însă detalii despre un calendar, volume, finanțare sau un acord contractual. Dimensiunea politică: coordonare europeană și presiuni pe arhitectura transatlantică Dincolo de componenta militară, discuția Zelenski–Macron a inclus și coordonarea pe agenda de integrare europeană a Ucrainei, Zelenski susținând deschiderea simultană a tuturor celor șase „clustere” (grupuri tematice) de negociere cu UE, iar Macron reiterând sprijinul Franței pentru acest calendar. Publicația plasează mișcarea Franței într-un context mai larg de consolidare a capacităților europene, pe fondul tensiunilor privind rolul SUA în securitatea continentului. În acest cadru, este amintită și semnarea recentă de către Macron, la Gdansk, a unui pact de apărare și informații aerospațiale cu premierul Poloniei, Donald Tusk , care ar include teme precum comunicații militare prin satelit și perspectiva desfășurării în Polonia a unor aeronave franceze cu capacitate nucleară. Ce urmează Din informațiile disponibile, cooperarea franco-ucraineană pe apărarea anti-rachetă balistică este, deocamdată, un angajament politic și operațional la nivel înalt, fără detalii publice despre livrări, termene sau tipuri de capabilități care vor fi implementate efectiv. Următorul indicator relevant va fi dacă discuțiile se traduc în decizii concrete privind sisteme de interceptare, instruire și integrare în rețeaua de apărare aeriană a Ucrainei. [...]
