Știri
Știri din categoria Apărare

România ar urma să obțină finanțare prin SAFE pentru producția de drone pe plan local, cu documentele programate la semnare până la 31 mai, potrivit news.ro. Președintele Nicușor Dan a legat acest calendar de o componentă distinctă de discuțiile mai largi cu Ucraina privind contracararea dronelor.
Șeful statului a spus că sunt „două chestiuni care se suprapun dar nu sunt identice”: includerea în programul SAFE a unei componente de producție de drone în România, respectiv un cadru general România–Ucraina pentru „fenomenul mai larg al dronelor, inclusiv antidrone”.
În varianta descrisă de președinte, componenta de producție de drone în România ar urma să fie finanțată prin SAFE, iar documentele să fie semnate până la 31 mai.
„Prima este includerea în programul SAFE a unei componente de producţie de drone în România şi aici va exista finanţare prin SAFE şi lucrurile vor fi semnate, ca toate celelalte, până la 31 mai.”
Separat de finanțarea prin SAFE, Nicușor Dan a indicat că discuția privind un cadru general cu Ucraina pentru drone și sisteme antidrone este la început și se află într-un „proces tehnic în curs”, cu un orizont de finalizare de una până la trei luni.
„Pe de altă parte, este un cadru general, pe care discuţia abia a început, pentru fenomenul mai larg al dronelor, inclusiv antidrone.”
Președintele a adăugat că parteneriatul început „la nivel strategic” în martie ar urma să fie concretizat tehnic în una–trei luni și ar permite „o colaborare mult mai flexibilă pe tot spectrul dronelor”.
Recomandate

Vizita președintelui Nicușor Dan la BSDA consolidează semnalul politic pentru accelerarea programelor de înzestrare și a parteneriatelor industriale , într-un moment în care expoziția reunește la București sute de companii interesate de proiecte în România, potrivit Agerpres . Evenimentul Black Sea Defense and Aerospace (BSDA) a început miercuri, pe platforma Romaero Băneasa, și este prezentat drept principalul târg din regiunea Mării Negre dedicat industriei de apărare și securitate. Administrația Prezidențială a informat că președintele vizitează expoziția vineri, iar ediția din acest an este patronată de șeful statului. De ce contează: interes industrial și competiție pentru proiecte în România Organizatorii indică o participare extinsă: peste 550 de companii din 36 de țări, cu așteptări de peste 30.000 de vizitatori și peste 350 de oficiali români și străini de nivel înalt, pe durata celor trei zile. Primele două zile sunt dedicate exclusiv vizitatorilor oficiali, militari și de afaceri, iar în a treia zi accesul în expoziția exterioară este permis și publicului larg. În paralel, participarea este deschisă și companiilor românești și autorităților locale, pe bază de înregistrare prealabilă, cu obiectivul declarat de a încuraja parteneriate și proiecte de investiții în România. Comunicatul citat de Agerpres menționează și un interes mai mare al companiilor pentru acces la proiecte din industria de apărare și colaborări cu integratori internaționali prezenți la BSDA. Cine expune: furnizori pentru programele Armatei României și industria locală La expoziție sunt prezente companii care furnizează deja tehnică sau vizează programe de înzestrare ale Armatei României, între care Lockheed Martin (F-35), Raytheon (Patriot), Hanwha Aerospace (K9), Otokar (Cobra), Leonardo (C-27J Spartan), Rafael (Spyder) și ASFAT (corveta Akhisar), alături de General Dynamics, L3Harris, Elbit Systems, Thales, Damen, Rheinmetall, Hyundai Rotem, MBDA și Airbus, precum și producători de armament precum Beretta, SIG Sauer, FN Herstal, Glock și Colt. Cea mai mare reprezentare este a SUA (50 de companii), urmată de Germania (37), Coreea de Sud (27), Turcia și Franța (câte 21). Industria românească este reprezentată de companii precum Romarm, Aerostar, Pro Optica, BlueSpace Technology și MARCTEL, dar și de producători din sectoare cu aplicații duale (civil și militar). Componenta operațională: tehnică militară expusă și demonstrații Pe lângă ofertele companiilor, BSDA include o expoziție de tehnică din dotarea Armatei României, inclusiv a Forțelor pentru Operații Speciale, precum și participarea Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului Afacerilor Interne și Armatei SUA. Sunt anunțate și conferințe tematice, dedicate celor cinci domenii operaționale militare. Agerpres notează că Forțele Terestre expun, între altele, PIRANHA V, 84M echipate cu rachete Spike, complexul antiaerian Gepard, drone Bayraktar, VAMTAC S3, vehicule blindate ușoare Cobra 2, o instalație de lansare HIMARS și radare. Forțele Aeriene expun elicoptere IAR 330 PUMA SOCAT și LRM, o aeronavă F-16, un radar mobil TPS 79 R, autospeciale EOD și CBRN, precum și un sistem Patriot; sunt anunțate și survoluri cu F-16 ale Armatei României și Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit. Organizare și instituții implicate BSDA este organizat de TNT Productions România, în parteneriat cu mai multe instituții, între care Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX, Ministerul Justiției, SRI și STS, cu sprijinul Ambasadei SUA la București. [...]

Fire Point, unul dintre cei mai mari producători ucraineni de armament, își extinde capacitățile către spațiu printr-un program de sateliți menit să reducă dependența Ucrainei de furnizori americani și occidentali de tehnologie, potrivit Kyiv Post . Compania spune că a lansat deja doi sateliți în acest an și pregătește trimiterea a „zeci” pe orbită în 2027. Miza este una operațională și strategică: sateliții ar urma să susțină nevoi de apărare precum comunicațiile, coordonarea și „conștientizarea” situației pe câmpul de luptă, în contextul extinderii operațiunilor ucrainene cu drone și rachete. Denys Shtilierman , cofondator și proiectant-șef al Fire Point, nu a oferit specificații tehnice despre sateliți, dar a prezentat programul ca parte a construirii unor sisteme strategice interne. De ce contează: lecția din 2025 despre dependența de informații Articolul plasează inițiativa în contextul vulnerabilităților Ucrainei față de deciziile partenerilor occidentali. Dependența de accesul la informații a devenit „deosebit de evidentă” în martie 2025, când administrația Trump a pus pe pauză ajutorul militar, sprijinul de informații și livrări de arme către Ucraina, după disputa din Biroul Oval dintre președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski din 28 februarie. Emisarul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că măsura ar fi urmărit să pună presiune asupra Ucrainei pentru negocieri, iar pauza a afectat în special informațiile necesare pentru lovituri pe teritoriul Rusiei, potrivit materialului. Cum se leagă sateliții de portofoliul Fire Point Fire Point, înființată după invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, a crescut rapid și produce drone cu rază lungă și rachete de croazieră folosite în lovituri în adâncimea teritoriului rus, notează publicația. Compania afirmă că împinge acum către un „ecosistem” integrat, în care sateliții se conectează cu: drone și rachete; sisteme autonome de țintire; o rețea unificată pentru operațiuni pe câmpul de luptă. Separat, Fire Point spune că lucrează la un proiect de „scut paneuropean de apărare aeriană”, cu obiectivul de a reduce dependența de sisteme străine individuale și de a crea o rețea europeană mai integrată de securitate. Interes european și extindere internă, pe fondul unor investigații Shtilierman afirmă că guverne și companii europene de apărare sunt tot mai interesate de sistemele ucrainene, invocând costuri mai mici și experiența de luptă comparativ cu alternativele occidentale. În paralel, compania s-a extins în Ucraina, crescând producția și descentralizând facilitățile pentru a reduce vulnerabilitatea la lovituri rusești și pentru a mări producția de sisteme fără pilot folosite pe linia frontului. Materialul menționează și că Fire Point se confruntă cu „verificări” legate de corupție și investigații interne în țară, fără a detalia acuzațiile sau stadiul acestora. [...]

România intră în linie dreaptă pentru semnarea împrumutului SAFE de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei), cu miză directă pe costul finanțării apărării și pe calendarul investițiilor , după ce programul a fost finalizat, iar contractul de împrumut cu UE ar urma să poată fi semnat până la finalul lunii, potrivit Antena 3 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că, odată cu semnarea contractului de împrumut și a contractelor individuale, proiectele de investiții ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului, iar programul ar putea fi închis până în 2030. SAFE este descris ca o „acțiune pentru securitatea Europei”. De ce contează: finanțare mai ieftină pentru cheltuieli care nu scad Bolojan a argumentat că decizia are două componente majore: bugetară și de apărare. Pe partea bugetară, el a indicat că România are angajamente ca bugetele de apărare să nu coboare în anii următori sub 2,3–2,5% din PIB, în contextul războiului din Ucraina și al obligațiilor din NATO. În acest cadru, premierul interimar a susținut că, având în vedere deficitele, finanțarea prin credit devine inevitabilă, iar alternativa SAFE ar fi preferabilă împrumuturilor din piață. Condițiile împrumutului SAFE și dimensiunea cheltuielilor de înarmare Conform declarațiilor citate, acordul de împrumut SAFE este de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei) și a fost „des contestat” în spațiul public. Bolojan a prezentat și parametrii principali ai finanțării: dobândă „la jumătate” (comparativ cu piața, fără alte detalii în material); perioadă de grație de 10 ani; perioadă de rambursare de 40 de ani. El a mai spus că, din bugetul de apărare, componenta de înarmare ar reprezenta 1% din PIB, „aproximativ 4 mld. euro pe an” (aprox. 20 miliarde lei), motiv pentru care România ar avea de ales între credite din piață și accesarea SAFE. Ce investiții sunt menționate: și infrastructură cu utilizare civilă și militară Pe lângă componenta gestionată de Ministerul Apărării, Bolojan a indicat că o parte „importantă” a programului vizează infrastructura civilă și militară, inclusiv: capetele de autostradă spre Republica Moldova: Pașcani–Iași–Ungheni; capătul de autostradă spre Ucraina: Pașcani–Suceava–Siret. În privința guvernanței programului, el a afirmat că arhitectura a fost decisă în primăvara lui 2025, la o ședință CSAT , iar coordonarea ar fi fost stabilită la nivelul cancelariei prim-ministrului, urmând și modificări legislative pentru aplicare. Ce urmează Dacă semnarea contractului de împrumut cu UE și a contractelor individuale are loc până la finalul lunii, așa cum a indicat premierul interimar, următorul reper operațional este pornirea proiectelor în a doua jumătate a anului. Materialul nu oferă detalii despre lista completă a contractelor sau despre calendarul exact pe proiecte. [...]

Exercițiul NATO din jurul insulei Gotland a scos la iveală un decalaj operațional în războiul cu drone , după ce piloți ucraineni au „învins” forțele suedeze în scenariul de luptă, potrivit Bild . Miza pentru aliați nu este rezultatul simbolic al unui joc de război, ci lecția practică: experiența de front a Ucrainei pare să ofere un avantaj imediat într-un domeniu care devine central în apărarea modernă. În scenariul exercițiului, Suedia era amenințată de o țară nenumită, iar insula Gotland – poziție strategică în Marea Baltică – intra în vizor, pe fondul unor efecte precum pene de curent și penurie de alimente. Ucrainenii au jucat rolul agresorului, iar, conform evaluării militare ucrainene citate de publicație, forțele suedeze ar fi fost „moarte” într-o situație reală. Un detaliu cu relevanță operațională este că exercițiul ar fi fost întrerupt de mai multe ori, pentru ca partea suedeză să se reorganizeze și să își ajusteze apărarea. Concluzia transmisă de militarii ucraineni este că există potențial, dar și „un mare deficit” la capitolele drone, tactică și contramăsuri. „Învățare accelerată” pe drone: mesajul conducerii militare suedeze Comandantul suprem al forțelor armate suedeze, Michael Claesson, avertizează că armatele occidentale trebuie să învețe „rapid” cum funcționează atacurile cu drone și apărarea anti-dronă, iar cea mai scurtă cale este să asculte de ucraineni, potrivit relatării. Un militar ucrainean citat în articol descrie diferența de mentalitate și proceduri de luptă: ucrainenii sunt nevoiți adesea să zboare „orb” împotriva rușilor, adică fără sprijinul dronelor de recunoaștere – o situație pe care, în evaluarea sa, trupele occidentale o pot înțelege greu fără să o vadă direct. „Trebuie să vezi cu ochii tăi.” Context: nu ar fi primul semnal de alarmă pentru NATO Materialul plasează episodul din Suedia într-o serie mai largă de exerciții în care ucrainenii ar fi avut un avantaj net pe componenta de drone. Ca exemplu, publicația amintește un exercițiu din Estonia, unde zece militari ucraineni ar fi „scos din joc” două batalioane aliate în jumătate de zi, inclusiv prin „distrugerea” a 17 vehicule blindate. Tot ca precedent, este menționată o aplicație navală NATO în care ucrainenii ar fi reușit, într-un scenariu, să „scufunde” o fregată aliată. De ce contează Dincolo de retorica de tip „victorie/înfrângere” într-un exercițiu, mesajul practic este că integrarea dronelor în tactică și dezvoltarea apărării anti-dronă devin un test de pregătire cu efect direct asupra modului în care armatele NATO își planifică instruirea, dotarea și procedurile. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă aceste concluzii se vor traduce în schimbări accelerate de antrenament și doctrină în statele aliate, inclusiv prin preluarea sistematică a lecțiilor din Ucraina. [...]

Traian Băsescu susține că România ar trebui să reia producția de tancuri în țară , argumentând că, în condițiile în care dronele pot lovi indiferent de proveniența echipamentului, diferența dintre un tanc occidental și unul produs local devine mai puțin relevantă din perspectiva supraviețuirii pe câmpul de luptă, potrivit news.ro . Fostul președinte a vorbit miercuri seară, la TVR Info, despre nevoia de înarmare în Europa și despre investiții în „echipamente de ultimă generație”, inclusiv prin utilizarea sateliților pentru informații. În acest context, el a făcut referire la discuțiile despre Programul SAFE și la opțiunile de achiziție de tancuri Abrams sau tancuri germane, pe care le consideră compatibile cu o soluție de producție internă. Producție locală cu tehnologie cumpărată sau împrumutată Băsescu afirmă că România „a făcut tancuri” și poate continua să le producă, dacă își completează lipsurile tehnologice prin cumpărarea sau împrumutarea tehnologiei necesare. El a indicat ca posibile locuri de producție Mizil și București, unde funcționa anterior Uzina Mecanică. „În faţa unei drone, ori e un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale.” Unghiul său este unul operațional: adaptarea rapidă la evoluțiile tehnologice din război, în care dronele schimbă raportul cost-eficiență al platformelor grele. „Gândire elastică” și accent pe drone Fostul președinte a mai spus că este nevoie de „o gândire foarte elastică” pentru a urmări evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor. Întrebat dacă vede această abordare la actualul guvern, Băsescu a răspuns că nu, „dar probabil că se va întâmpla la un moment dat”, menționând totuși că ministrul Apărării a vorbit despre un program de construire de drone în România. „Văd că ministrul Apărării ne vorbeşte de program de a se construi drone în România, foarte bine. Vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puţin timp.” Limitarea strategică indicată: arsenalul nuclear al Europei În aceeași intervenție, Băsescu a indicat drept problemă majoră dezechilibrul la nivel de descurajare nucleară, afirmând că Europa nu are un arsenal nuclear comparabil cu cel al Federației Ruse. [...]

România împinge în NATO un proiect de protecție anti-dronă , pe fondul incidentelor repetate cu aparate care ajung să treacă granița și să pătrundă în spațiul aerian național, potrivit Euronews . Președintele Nicușor Dan spune că a discutat subiectul cu Mark Rutte , secretarul general al NATO, în marja summitului B9 , indicând că proiectul „Santinela Estului” „progresează” și este gândit pentru protecția cetățenilor. La finalul reuniunii B9 de la București, șeful statului a legat explicit nevoia de consolidare a apărării de amenințările Rusiei pe Flancul Estic și de preocuparea publică generată de dronele care „se întâmplă să ajungă să treacă granița”. „Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care se întâmplă să ajungă să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu domnul secretar general. Există în interiorul NATO proiectul Santinela estului care progresează exact pentru protecția cetățenilor români care sunt afectați sau potențial afectați.” Ce înseamnă „Santinela Estului” în logica de apărare Din declarațiile citate, proiectul este prezentat ca o inițiativă „în interiorul NATO”, cu obiectiv operațional: protejarea populației în contextul pătrunderii dronelor în spațiul aerian al României. În material nu sunt oferite detalii tehnice despre capabilități, calendar sau finanțare, dincolo de faptul că inițiativa „progresează”. În același context, Nicușor Dan a reamintit că liderii B9 au semnat o declarație în care se menționează „explicit că Rusia este o amenințare pentru țările noastre”. B9, pregătire pentru summitul NATO de la Ankara și presiunea pe bugete Președintele a încadrat summitul B9 ca etapă de pregătire pentru summitul NATO care, potrivit declarațiilor sale, are loc anul acesta la Ankara, sub tema „oferind mai mult pentru securitatea transatlantică”. În această cheie, a indicat că aliații cresc cheltuielile pentru apărare și că discuția se mută de la nivelul angajamentelor la transformarea banilor în capabilități. „În linii mari, deciziile pe care ni le-am asumat au fost respectarea angajamentelor de suplimentare a cheltuielilor militare, transformarea acestor bani în capabilități care să facă o alianță mai bine pregătită pentru amenințări și echilibrarea în interiorul Alianței a contribuțiilor între țările europene și SUA.” Pentru România, Nicușor Dan a spus că nivelul cheltuielilor militare este de 2,5% din PIB, iar 40% din această alocare merge către echipamente noi—un indicator relevant pentru ritmul de modernizare, în condițiile în care astfel de proiecte (precum „Santinela Estului”) depind de capabilități efective, nu doar de bugete. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este summitul NATO de la Ankara, pentru care B9 funcționează ca reuniune de aliniere politică. În lipsa unor detalii suplimentare în material, rămâne neclar ce componente concrete include „Santinela Estului” și în ce termen ar putea produce efecte măsurabile în protecția spațiului aerian și a populației. [...]