Șeful ROMARM cere ca fondurile SAFE să finanțeze producție și transfer de tehnologie în România, nu doar asamblare de drone - termen-limită 30 mai pentru contracte individuale

România riscă să irosească banii din SAFE dacă rămâne la asamblare fără transfer de tehnologie , avertizează șeful ROMARM, într-un moment în care statul are termen până pe 30 mai să semneze contracte individuale prin program. Într-un interviu acordat Adevărul , Răzvan Pîrcălăbescu (director general ROMARM și președinte al Organizației Patronale a Industriei de Apărare – OPIA) spune că modelele de cooperare bazate pe „asamblare sub licență” nu reconstruiesc industria și pot lăsa România în afara lanțurilor europene de producție „încă o generație”. Miza economică și operațională este directă: autoritățile își propun ca 60% din producție să fie realizată în România, însă rezultatul depinde de cum sunt structurate contractele și parteneriatele, astfel încât să aducă investiții, competențe și capacități industriale durabile, nu doar livrări de echipamente din import. SAFE: fereastră scurtă pentru contracte și presiune pe conținutul local Potrivit interviului, România este „într-o cursă contracronometru” până la 30 mai, termen-limită pentru a încheia achiziții individuale prin SAFE, fără obligația de a intra în achiziții comune cu alte state membre. Pîrcălăbescu susține că programul este „o oportunitate majoră”, dar avertizează că, dacă fondurile sunt folosite „exclusiv pentru achiziții externe”, impactul intern rămâne limitat. În schimb, corelarea achizițiilor cu dezvoltarea industriei locale ar putea transforma SAFE într-un „accelerator real”. „Simpla asamblare nu dezvoltă industria”: condiția transferului real de tehnologie Șeful ROMARM indică drept problemă recurentă faptul că, în ultimii ani, cooperarea a mers adesea pe formule în care România produce sau asamblează sub licență ori în joint venture (asociere) cu un partener extern, fără ca asta să ducă automat la consolidarea bazei industriale. „Experiența ultimilor ani ne arată că simpla asamblare nu dezvoltă industria.” În viziunea sa, utilitatea licențelor și a joint venture-urilor există doar „dacă sunt construite corect”, adică includ: transfer real de know-how și tehnologie; dezvoltarea de competențe; crearea de capacități industriale „durabile” în România; integrarea companiilor românești ca parteneri, nu doar ca executanți. Parteneriatele invocate: Rheinmetall și coproducția de drone cu Ucraina Pîrcălăbescu indică drept exemplu colaborarea OPIA–Rheinmetall, despre care spune că urmărește integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție și participarea la proiecte relevante din SAFE, inclusiv prin transfer de tehnologie, investiții și crearea de capabilități locale. Separat, el se referă la Memorandumul semnat pe 12 martie de președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, care ar pune bazele coproducției de drone militare ucrainene în România, printr-o investiție de 200 milioane de euro (aprox. 1,0 miliard lei) prin SAFE. Șeful ROMARM afirmă că proiectul „trebuie făcut în România” și indică ROMARM drept soluție de implementare, susținând că este „singura unitate din România” care poate produce complet drone militare, de la integrarea componentelor și muniției până la testare în poligoane autorizate. Ce urmează: negocieri în derulare, dar cerere de transparență și consultare În privința stadiului negocierilor pentru contractele care ar trebui semnate până la 30 mai, Pîrcălăbescu spune că „există un proces în derulare” și că dialogul cu industria „a început să se contureze mai clar” față de perioada anterioară, după ce OPIA reclamase lipsa consultării la elaborarea listei de proiecte SAFE. Mesajul central rămâne însă unul de politică industrială: deciziile luate acum ar urma să aibă efect pe termen lung, iar proiectele ar trebui gândite nu doar ca achiziții, ci ca investiții în capacități de producție și tehnologie în România. Linkuri de context din aceeași publicație: programul SAFE este detaliat într-un material separat al Adevărul . [...]