Știri
Știri din categoria Apărare
Franța își extinde sprijinul militar pentru Ucraina printr-o cooperare tehnică și operațională pe apărarea anti-rachetă balistică, un pas care ar putea schimba calitatea protecției aeriene ucrainene în fața intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice, potrivit Kyiv Post.
În urma unei convorbiri telefonice la nivel prezidențial între Volodîmîr Zelenski și Emmanuel Macron, partea franceză și-a exprimat disponibilitatea de a „lucra pe capabilități anti-balistice”, în contextul în care Ucraina își descrie arhitectura de apărare aeriană ca fiind puternic solicitată după valuri de atacuri cu rachete și drone.
Miza principală este apărarea împotriva rachetelor balistice – ținte mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră sau dronele, din cauza vitezei și profilului de zbor. Zelenski a prezentat discuția cu Macron drept un „pas important” pentru întărirea apărării colective, legând direct decizia de atacurile asupra orașelor ucrainene.
„Franța este gata să lucreze la capabilități anti-balistice. Aceasta este o decizie puternică și un pas important. Am discutat, de asemenea, despre creșterea capacității noastre de a respinge atacurile rusești chiar acum”, a scris Zelenski, citat de publicație.
Articolul menționează că, înaintea unei sesiuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, date diplomatice ucrainene ar fi indicat că, într-un interval scurt la începutul lunii, forțele ruse au lansat aproximativ 16 rachete balistice avansate și 600 de drone de atac către zone rezidențiale și industriale, cu peste 40 de civili uciși. Potrivit aceleiași surse, aceste atacuri ar fi reușit să treacă de „plasele” de apărare pe rază scurtă.
Kyiv Post notează că angajamentul pe direcția „anti-balistică” poate semnala disponibilitatea Parisului de a furniza sau co-dezvolta platforme avansate de interceptare, fiind menționat ca exemplu sistemul SAMP/T (un sistem european de apărare antiaeriană). Publicația nu oferă însă detalii despre un calendar, volume, finanțare sau un acord contractual.
Dincolo de componenta militară, discuția Zelenski–Macron a inclus și coordonarea pe agenda de integrare europeană a Ucrainei, Zelenski susținând deschiderea simultană a tuturor celor șase „clustere” (grupuri tematice) de negociere cu UE, iar Macron reiterând sprijinul Franței pentru acest calendar.
Publicația plasează mișcarea Franței într-un context mai larg de consolidare a capacităților europene, pe fondul tensiunilor privind rolul SUA în securitatea continentului. În acest cadru, este amintită și semnarea recentă de către Macron, la Gdansk, a unui pact de apărare și informații aerospațiale cu premierul Poloniei, Donald Tusk, care ar include teme precum comunicații militare prin satelit și perspectiva desfășurării în Polonia a unor aeronave franceze cu capacitate nucleară.
Din informațiile disponibile, cooperarea franco-ucraineană pe apărarea anti-rachetă balistică este, deocamdată, un angajament politic și operațional la nivel înalt, fără detalii publice despre livrări, termene sau tipuri de capabilități care vor fi implementate efectiv. Următorul indicator relevant va fi dacă discuțiile se traduc în decizii concrete privind sisteme de interceptare, instruire și integrare în rețeaua de apărare aeriană a Ucrainei.
Recomandate
Planul lui Donald Trump de a permite producția sub licență a armelor americane în Europa și Ucraina poate debloca rapid capacități industriale pentru apărarea aeriană a Kievului , într-un moment în care stocurile SUA sunt sub presiune, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut miercuri, 17 iunie, la summitul G7 de la Evian (Franța) , pe fondul nevoii urgente a Ucrainei de rachete interceptoare. Trump a spus că va analiza solicitarea ca firmele americane din industria apărării să producă arme „sub licență” pe teritoriul european și în Ucraina, după ce a fost întrebat despre aceste planuri în cadrul unei conferințe de presă. Miza este una operațională: Ucraina are nevoie „critică” de interceptori pentru a opri rachetele balistice rusești, iar aceste sisteme pot fi produse, deocamdată, doar de SUA. În același timp, stocurile americane sunt descrise ca fiind sub presiune după livrările anterioare. Informația este relatată de Bloomberg , citat de publicație. Ce presupune producția „sub licență” și de ce contează Acordurile de licențiere ar permite companiilor europene sau ucrainene să fabrice arme americane local, sub supervizarea producătorului original. SUA au mai acordat astfel de licențe — exemplul menționat este producția de rachete Patriot sub licență în Germania — însă, în mod tradițional, Washingtonul păstrează un control strict asupra acestor aranjamente, invocând preocupări legate de proprietatea intelectuală. Pentru Europa și Ucraina, un astfel de mecanism ar putea însemna creșterea producției fără a depinde exclusiv de liniile de fabricație din SUA, într-un context în care cererea depășește capacitatea disponibilă. Reacția europeană la G7 și pașii următori Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că discuțiile vizează licențe „cuprinzătoare” pentru producători europeni și ucraineni și a argumentat că toate țările se confruntă cu o capacitate de producție insuficientă, iar licențierea ar putea acoperi o parte din deficit. În același cadru, reuniunea de la Evian este prezentată ca un succes pentru Ucraina: Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump, iar aliații — inclusiv SUA — au semnat o declarație comună. Trump și-a exprimat și disponibilitatea de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, însă articolul nu oferă detalii despre calendarul sau forma concretă a eventualelor licențe de producție. [...]
Statele Unite și țările europene din G7 vor să mute o parte din producția de armament în Ucraina , prin acordarea de licențe care să permită fabricarea locală de rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare antiaeriană, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de livrările externe într-un moment în care Kievul reclamă o penurie de mijloace antiaeriene, iar stocurile aliaților sunt sub presiune. Informația a fost transmisă de o sursă diplomatică prezentă la summitul G7 de la Évian , citată de publicația franceză Le Parisien . Aceeași sursă a indicat că producția „sub licență” ar viza atât apărarea antiaeriană, cât și „capacități de lovire în adâncime”, adică rachete cu rază lungă. Ce au convenit liderii G7 Într-o declarație comună, șefii de stat și de guvern ai G7 au convenit să crească sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin: sporirea furnizării de capacități de apărare aeriană; livrarea de sisteme și interceptori suplimentari; furnizarea de „capacități de lungă distanță”; disponibilitatea de a acorda Ucrainei licențe pentru a-și mări producția militară. Cum ar funcționa mecanismul de licențiere Cancelarul german Friedrich Merz a spus că firmele americane ar putea acorda licențe, în acest scop, producătorilor europeni. El a argumentat că nivelul actual de producție este insuficient și că deficitul poate fi compensat prin licențiere către companii care au capacități industriale, inclusiv europene și ucrainene. Context: presiune pe stocuri și cerere ridicată pentru Patriot Ucraina cere în mod repetat mai multe mijloace antiaeriene, inclusiv rachete Patriot americane, care ar urma să fie finanțate de aliații europeni. Totuși, aprovizionarea rămâne dificilă, iar stocurile se reduc, pe fondul altor priorități de securitate. Sursa diplomatică citată a indicat și o estimare de consum în timpul atacurilor masive ale Rusiei: „În mare, la fiecare atac masiv al Rusiei, ucrainenii trebuie să lanseze aproximativ douăzeci de rachete din sistemul Patriot.” În același timp, articolul notează că există stocuri în Orientul Mijlociu și „fără îndoială” în Statele Unite, ceea ce complică alocarea rapidă către Ucraina. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, volume de producție sau companii implicate, iar formularea rămâne la nivel de intenție politică și disponibilitate de licențiere. Dacă mecanismul va fi pus în practică, el ar putea accelera reînnoirea stocurilor și ar scurta lanțurile logistice pentru Ucraina, într-un moment în care G7 afirmă că vrea să crească presiunea asupra Rusiei și să întărească apărarea aeriană a Kievului. [...]
Ucraina are un interceptor testat aerodinamic, dar „scutul” anti-balistic depinde încă de integrarea cu radare și comandă-control – proiectul Fire Point a trecut de etapa de testare a zborului, însă nu poate fi folosit în luptă fără componente critice de detecție, ghidaj și comunicații, potrivit Kyiv Post . Dezvoltatorul descrie inițiativa ca pe o arhitectură completă de apărare, nu ca pe „o singură armă”. Denys Shtilerman, proiectant-șef și co-proprietar al Fire Point, a transmis pe X că elementul de rachetă este „gata” din perspectiva aerodinamicii și poate executa manevrele necesare interceptării rachetelor balistice, dar, singur, nu reprezintă un sistem operațional de apărare antiaeriană. „O rachetă e o rachetă – e gata. Din punct de vedere aerodinamic, execută complet toate comenzile de control, rigid și agresiv – exact cum e nevoie pentru a intercepta balistice. Am reușit asta.” Ce lipsește pentru utilizare în luptă Shtilerman spune că, pentru ca „scutul anti-balistic” să devină capabil de interceptare în condiții reale, sunt necesare încă patru componente, aflate în lucru împreună cu parteneri europeni: un cap de căutare (seeker) dezvoltat de un partener european; integrarea cu sisteme de comandă și control (C2 – rețeaua care coordonează detectarea și angajarea țintelor); o legătură de date securizată, rezistentă la război electronic, pentru desemnarea țintei și corecții în zbor; sisteme radar integrate pentru detecție și urmărire. Miza, potrivit dezvoltatorului, este construirea unei rețele coordonate care să poată detecta, urmări și intercepta amenințări balistice „în timp real”, adică un sistem stratificat, nu doar o rachetă performantă. Context: FREYJA și presiunea pe stocurile de interceptori Materialul plasează proiectul în contextul deficitului persistent de interceptori străini pentru apărarea aeriană a Ucrainei și al intensității atacurilor rusești cu rachete și drone. Kyiv Post notează că subiectul întăririi apărării aeriene a fost discutat și la summitul G7 din Franța, unde aliații occidentali au promis sprijin suplimentar, inclusiv sisteme de apărare aeriană și arme cu rază lungă. Fire Point a prezentat recent detalii despre FREYJA, un proiect comun ucraineano-european de apărare antirachetă. Conform dezvoltatorului, interceptorul FP-7.X ar putea atinge viteze de până la 2.000 metri pe secundă (aprox. 7.200 km/h) și ar urmări ținte cu ghidaj în infraroșu. Compania a anunțat că a testat cu succes o rachetă care ar putea deveni „coloana vertebrală” a viitorului sistem FREYJA și a publicat imagini cu un zbor de test, descris de CTO Iryna Terekh ca fiind un zbor manevrat complet controlat. Pentru cititorii din zona de apărare și industrie, concluzia operațională este că progresul rachetei nu se traduce automat în capabilitate de luptă: calendarul de implementare depinde de ritmul integrării cu producători europeni de radare și sisteme de comandă-control, iar fără aceste verigi „scutul” rămâne incomplet. [...]
Întârzierea MGCS împinge Franța spre un „tanc interimar”, cu efecte directe asupra industriei și planificării capacităților , potrivit TWZ . KNDS a prezentat la Eurosatory conceptul CAPINT, propus ca înlocuitor temporar pentru Leclerc, pe fondul amânării programului franco-german Main Ground Combat System (MGCS), care ar urma să intre în serviciu abia la mijlocul anilor 2040. CAPINT a fost dezvăluit la salonul Eurosatory, lângă Paris, într-un moment în care Franța admite că are nevoie de un succesor pentru Leclerc înainte ca MGCS să fie disponibil. În paralel, Germania lucrează la Leopard 3 (Leopard 2AX), estimat să ofere un vehicul gata de intrare în serviciu la începutul anilor 2030. De ce contează: „golul de capabilitate” și riscul de fragmentare a programelor europene MGCS, lansat în 2017, este descris ca un „sistem de sisteme”, care ar include nu doar tancul principal, ci și alte vehicule cu și fără echipaj (pentru război electronic, apărare antiaeriană, lansare de drone sau muniții rătăcitoare și, potențial, arme cu energie dirijată). Însă proiectul este deja întârziat cu aproximativ un deceniu, iar asta creează un „gol de capabilitate” pentru ambele țări. În cazul Franței, tancurile Leclerc ar urma să fie scoase din serviciu în 2038, ceea ce comprimă calendarul: un succesor MGCS la mijlocul anilor 2040 ar veni prea târziu pentru nevoile operaționale. Ce propune KNDS: CAPINT, combinație de turelă franceză și șasiu Leopard 2 Soluția KNDS pentru programul „intermediar” este CAPINT (CAPacité INTérmédiaire). Configurația descrisă de publicație: turelă franceză fără echipaj și tun principal pe un șasiu german de Leopard 2, platformă aflată deja în producție pentru mai mulți clienți; tun lis de 120 mm ASCALON (KNDS France), cu plan de adaptare ulterioară pentru un calibru de 140 mm; echipaj de trei persoane într-o „citadelă blindată” în partea frontală, protejată de blindaj compozit pasiv, plus sisteme reactive și active de protecție; un sistem activ de protecție dezvoltat de KNDS, distribuit pe turelă și șasiu pentru acoperire mai bună. Un element cu impact logistic este compatibilitatea tunului de 120 mm ASCALON cu muniția standard NATO de 120 mm, ceea ce ar permite utilizarea stocurilor existente de muniție. Calendarul indicat și implicațiile industriale KNDS afirmă că poate finaliza un demonstrator CAPINT „încă din 2030”. Dacă Franța alege soluția, primele exemplare de serie ar putea fi livrate în 2035, cu desfășurare în prima linie în 2037. Publicația notează și o posibilă consecință industrială: dacă această soluție este selectată, „un nou Leopard 2” ar urma să fie configurat în Franța pentru a gestiona cererea, ceea ce sugerează o componentă de producție/integrare locală. Efect de antrenare: tehnologii MGCS „aduse mai devreme” și vehicule fără echipaj CAPINT ar urma să preia o parte din sistemele avansate gândite pentru MGCS, inclusiv: integrare de inteligență artificială (IA), protecție pasivă/reactivă/activă, capabilități anti-dronă, angajare a țintelor dincolo de linia vizuală. În plus, conceptul include vehicule terestre fără echipaj (UGV) de tip „aripi robotice”: una sau două variante, suficient de rapide pentru a ține pasul cu tancul și proiectate să rămână „accesibile” ca preț, inclusiv prin niveluri diferite de protecție pasivă. Riscul pentru MGCS: tancurile „de tranziție” pot deveni soluția permanentă TWZ avertizează că impulsul pentru CAPINT și pentru Leopard 3/Leopard 2AX poate pune MGCS „sub amenințare”. În material este citat directorul general KNDS, Jean‑Paul Alary, care a spus la Eurosatory: „Deja lucrăm pentru a crea ceea ce va fi lupta de mâine. Poate că lupta de mâine, ambiția MGCS, va veni puțin mai devreme decât proiectul în sine.” În același timp, publicația menționează că, potrivit Reuters, un purtător de cuvânt al guvernului german a ridicat semne de întrebare privind viitorul MGCS, indicând o orientare spre tehnologii „independente de platformă” și spunând că nu este clar dacă un tanc comun va mai fi construit. În practică, dacă soluțiile interimare se dovedesc suficient de capabile, decizia Franței și/sau Germaniei de a se retrage din MGCS ar putea deveni mai ușoară, mai ales într-un peisaj european deja fragmentat, în care există și programul MARTE (cercetare și dezvoltare pentru cerințe post-2040, la care participă circa o duzină de state europene, fără Franța). [...]
Polonia condiționează transferul MiG-29 către Ucraina de un acord de schimb de tehnologie pentru drone , ceea ce poate amâna livrarea unor aeronave considerate importante pentru capacitatea aeriană a Kievului, potrivit Mediafax . Ministrul polonez Cezary Tomczyk a declarat că avioanele de vânătoare MiG-29 „vor zbura la Kiev” doar după semnarea unui acord privind transferul tehnologiei dronelor din Ucraina către Polonia. Varșovia vrea să folosească experiența armatei ucrainene în acest domeniu, iar negocierile sunt în desfășurare. Potrivit informațiilor citate de presa din Varșovia, primele date despre transferul altor MiG-29 poloneze către Ucraina au apărut la sfârșitul lui 2025, însă aeronavele „se află încă în Polonia”, iar în acest moment nu este cunoscut când ar putea ajunge la Kiev. Ce cere Varșovia, concret Condiția enunțată de Tomczyk este legată de un acord de cooperare tehnologică pe segmentul dronelor, înainte ca Polonia să trimită avioanele: semnarea unui acord de transfer de tehnologie pentru drone din Ucraina către Polonia; finalizarea negocierilor aflate în curs, înainte de livrarea echipamentului. Într-un interviu pentru Radio ZET, Tomczyk a spus: „Dialogul dintre Polonia și Ucraina este în desfășurare. Polonezii au spus clar: pe măsură ce ne construim propriile capabilități de drone, am dori să putem folosi și acele capabilități ucrainene. Desigur, vom transfera echipamentul către Ucraina dacă această chestiune se va finaliza. Nimic nu s-a schimbat în această chestiune; problema nu a fost finalizată.” De ce contează pentru efortul de război al Ucrainei În material se arată că MiG-29 este unul dintre cele mai importante avioane ale Ucrainei în războiul cu Rusia. Aeronava, proiectată în anii 1970, este descrisă ca având manevrabilitate ridicată și fiind folosită atât în lupta aeriană, cât și în misiuni de atac la sol, în funcție de echipare. Mediafax notează că MiG-29 a primit sprijin occidental, iar în ultimele luni a devenit o țintă vizată în mod regulat. În acest context, condiționarea livrării de către Polonia introduce un element de incertitudine privind calendarul întăririi flotei ucrainene cu aceste aeronave. [...]
Renault intră în producția de drone militare, cu o țintă de 1.000 de unități pe lună din 2027 , într-un parteneriat cu Thales care urmărește dezvoltarea și fabricarea „pe scară largă” a dronei Toutatis, pe fondul accelerării programelor de apărare din Franța și Europa, potrivit Profit . Acordul vizează „dezvoltarea și producția în comun” a dronei, iar cele două companii își propun să construiască „o filieră suverană de drone, agilă și competitivă”, care să răspundă „provocărilor economiei de război”. Conform informațiilor publicate, producția ar putea începe în 2027, cu o capacitate de 1.000 de drone pe lună în primul an. Ce înseamnă operațional: conversia competențelor auto în producție de apărare Renault își justifică rolul prin capacitatea industrială și standardele din industria auto, pe care le va folosi pentru a „concepe, industrializa și produce la scară largă, în termene reduse și la costuri optimizate”. În același timp, proiectul este prezentat ca o contribuție la „aprovizionarea sigură” a Franței și la nevoile operaționale ale forțelor armate. „ Renault Group aduce proiectului «TOUTATIS» expertiza sa industrială și cele mai bune standarde din industria auto pentru a concepe, industrializa și produce la scară largă, în termene reduse și la costuri optimizate.” — François Provost, CEO Renault Group Ce este drona Toutatis și pentru ce tip de conflict e gândită Toutatis este descrisă ca o dronă cu rază scurtă de acțiune, „concepută pentru conflicte de mare intensitate”. Potrivit informațiilor din articol, sistemul este: comandat de un operator și desfășurabil de pe mai multe platforme (vehicul de luptă, aeronavă sau platformă navală); rezistent la bruiaj electromagnetic; echipat cu focos adaptabil în funcție de misiune; capabil să neutralizeze ținte precum vehicule de luptă, menținând „factorul uman în bucla decizională”; capabil să opereze în cadrul unui „roi” de drone. Context: parteneriatul cu Thales se extinde și la vehicule tactice Cu o zi înainte, cele două companii anunțaseră și SUV-uri militare pentru operațiuni de comandă și control. În plus, la târgul de apărare Eurosatory , Renault Group și Thales au prezentat vehiculul tactic 4TROOP, cu motor hibrid și tracțiune integrală, echipat cu tehnologie de comandă și conectare, comunicații securizate și instrumente de asistare a deciziei bazate pe inteligență artificială. Pentru perioada următoare, miza practică rămâne calendarul de industrializare: dacă planul se confirmă, 2027 ar marca intrarea efectivă a Renault într-o producție de apărare la volum, cu o capacitate lunară comunicată încă din faza de proiect. [...]
