Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Europa riscă să piardă „super-avionul” de...

Europa riscă să piardă „super-avionul” de 100 de miliarde de euro – conflict deschis între Franța și Germania

Tensiuni între Franța și Germania afectează proiectul super-avionului FCAS.

Proiectul FCAS, în valoare de 100 de miliarde de euro, riscă să se prăbușească din cauza tensiunilor dintre Franța și Germania – cooperarea militară europeană e pusă la încercare, într-un moment în care Rusia amenință flancul estic al NATO, potrivit Digi24.

După aproape un deceniu de planuri, negocieri și promisiuni, Sistemul Aerian de Luptă al Viitorului (FCAS), proiectul ambițios pentru un „super-avion” de vânătoare dezvoltat în parteneriat de Franța și Germania, este în pragul colapsului. Disensiunile dintre Dassault Aviation (Franța) și Airbus Defence and Space (Germania), cele două companii principale implicate, au ieșit din nou la suprafață, blocând orice progres real. Divergențele vizează atât conducerea proiectului, cât și cerințele tehnice – francezii vor un avion mai ușor, capabil să transporte arme nucleare, germanii insistă pe autonomie extinsă și capacitate strategică pe distanțe mari.

Cauzele blocajului:

  • Lipsa unui leadership clar: cele două țări nu au reușit să se pună de acord asupra conducerii proiectului, fiecare dorind control majoritar.
  • Obiective tehnice diferite: Franța vizează compatibilitatea cu portavionul Charles de Gaulle, Germania vrea performanță la distanță.
  • Tensiuni politice și industriale: Dassault acuză Airbus că vrea să „fure” know-how-ul francez. Airbus acuză Dassault de refuzul colaborării.

Complicațiile sunt agravate de declarațiile liderilor francezi. Directorul Dassault, Eric Trappier, a întrebat retoric: „De abilitățile cui am eu nevoie, în afară de ale mele, ca să construiesc un avion de vânătoare?” În același ton, ministrul francez al apărării, Catherine Vautrin, a subliniat că „Germania nu are astăzi capacitatea de a construi un avion”. Din partea germană, cel mai mare sindicat din industrie, IG Metall, amenință cu dezvoltarea unui proiect 100% german dacă Franța nu renunță la dorința de control total.

Ce riscă Europa dacă FCAS eșuează:

  • O nouă fractură în cooperarea franco-germană, în centrul UE.
  • Pierderea competitivității în industria apărării, mai ales în contextul global actual dominat de tensiuni militare.
  • Reorientarea Germaniei către proiecte alternative, cum este Programul Global de Luptă Aeriană (GCAP) al Marii Britanii, Japoniei și Italiei – un proiect concurent aflat deja în dezvoltare, cu termen de finalizare 2035, cu 5 ani înainte de FCAS.

În Franța, unde se apropie alegeri prezidențiale, crește riscul ca un viitor lider al extremei drepte, precum Marine Le Pen sau Jordan Bardella, să îngroape complet proiectul, dat fiind că au poziții mai favorabile Rusiei și o viziune naționalistă asupra apărării.

Ce urmează?

Deși președintele Emmanuel Macron susține că proiectul trebuie „să avanseze” și că „nu este mort”, faptele contrazic optimismul oficial. Dassault Aviation s-a mai retras și în trecut dintr-un proiect similar – Eurofighter Typhoon – exact din aceleași motive: refuzul de a accepta o colaborare egală.

Dacă FCAS va eșua definitiv, Europa ar putea pierde nu doar un avion de generația a șasea, ci și șansa de a-și afirma autonomia strategică reală în materie de apărare, într-o lume tot mai polarizată și imprevizibilă.

Tag-uri:industrie apararefcasfrantagermaniacooperare militaratensiuni politiceavion de vanatoare
Claudia GheorgheAutorClaudia Gheorghe
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Avion de luptă Rafale pregătit pentru zbor în India.
Apărare13 feb. 2026

India cumpără 114 avioane Rafale din Franța – cel mai mare contract de export pentru avionul francez

India va cumpăra aproximativ 114 avioane de luptă Rafale din Franța , într-un acord care ar putea deveni cel mai mare contract de export pentru acest model și echivalentul întregii flote Rafale aflate în prezent în dotarea aviației franceze. Informația este relatată de Antena 3 CNN , care citează AFP și Agerpres. Decizia Ministerului indian al Apărării a fost aprobată joi, cu doar câteva zile înaintea vizitei oficiale a președintelui francez Emmanuel Macron în India, programată între 17 și 19 februarie 2026. Achiziția a fost descrisă de președinția franceză drept un „jalon foarte important” către un contract istoric. Potrivit surselor apropiate Palatului Élysée și Ministerului Apărării de la New Delhi, este vorba despre 114 aparate Rafale produse de Dassault Aviation . O parte semnificativă a aeronavelor ar urma să fie fabricate în India, în cadrul programului „Make in India” promovat de premierul Narendra Modi, guvernul indian insistând asupra unui transfer amplu de tehnologie. Un program de înarmare de 39 de miliarde de dolari Presa internațională notează că aprobarea face parte dintr-un pachet mai amplu de achiziții militare, estimat la aproximativ 39 de miliarde de dolari. În paralel, India a anunțat la începutul lunii februarie o creștere cu 15% a bugetului apărării, care va ajunge la circa 85 de miliarde de dolari. Contractul pentru Rafale consolidează relația strategică dintre Paris și New Delhi și întărește poziția Franței, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, pe piața globală a exporturilor de armament. [...]

Militari francezi desfășurând exerciții în cadrul Orion 26 la Saint-Nazaire.
Apărare10 feb. 2026

Franța își antrenează armata pentru un război de mare intensitate în Europa – exercițiul Orion 26, un semnal strategic în contextul conflictului din Ucraina

Peste 10.000 de militari francezi participă la exercițiul Orion 26, destinat pregătirii pentru un scenariu de război de înaltă intensitate în Europa, în contextul tensiunilor persistente cauzate de războiul din Ucraina , informează RFI . Aceste manevre, desfășurate pe parcursul a trei luni în zona Saint-Nazaire și în alte regiuni din Franța, integrează forțele terestre, navale, aeriene, cibernetice și spațiale, în cadrul unui scenariu fictiv dar credibil, inspirat de realitățile geopolitice actuale. Exercițiul se bazează pe un conflict simulat între o țară expansionistă fictivă din Est, numită „Mercury”, și vecinul său „Arnland”, care dorește apropierea de Uniunea Europeană. Franța intervine la cererea Arnlandului și preia conducerea unei coaliții multinaționale, „Orion”, formată din 24 de state participante. Scopul principal este apărarea teritoriului și stabilizarea regiunii. Scenariul reflectă tot mai mult realitatea războiului din Ucraina și poziția Franței în susținerea Kievului. Etapele-cheie ale exercițiului Orion 26: Faza 1 – planificare și coordonare interministerială (ianuarie – februarie); Faza 2 – operațiuni amfibii și aeropurtate în zona Saint-Nazaire (8 februarie – începutul lui martie); Faza 3 – desfășurare sub comanda NATO (aprilie); Componentă continuă – gestionarea unei crize interne simulate în Franța, în paralel cu sprijinirea aliaților în tranzit. În teren, exercițiul mobilizează 350 de vehicule, 400 de drone și aproximativ 20 de avioane Rafale, alături de două sisteme de apărare antiaeriană. Flota navală este reprezentată de grupul de lovire centrat pe portavionul „Charles de Gaulle”. De asemenea, componenta cibernetică și spațială este activ integrată în scenariu, reflectând noile paradigme de război multidomeniu. Viceamiralul Xavier de Véricourt, coordonator al exercițiului, a subliniat într-un interviu pentru RFI că „Orion 26 are multiple obiective: menținerea performanței operaționale, validarea reformelor din structura de comandă, consolidarea interoperabilității cu aliații și integrarea inovației tehnologice în luptă”. El a mai precizat că trecerea forțelor de la comandă națională la comandă NATO este una dintre componentele esențiale ale exercițiului. Țările participante provin de pe patru continente: Europa : Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și alte 10 state; America : inclusiv SUA și Canada; Asia : Japonia și alte două țări; Orientul Mijlociu : două state partenere neprecizate. Aceasta este a doua ediție majoră a exercițiului Orion, după ce în 2023, Franța a desfășurat cel mai amplu antrenament militar din ultimele decenii, cu 12.000 de militari. Orion 26 vine într-un moment în care Ministerul francez al Forțelor Armate își întărește capacitățile de reacție și apărare terestră și maritimă, în paralel cu creșterea livrărilor de informații și asistență militară pentru Ucraina. Francezii consideră că exerciții de acest tip transmit un mesaj clar: capacitatea și determinarea de a reacționa rapid și eficient în fața oricărei agresiuni asupra teritoriului european. În același timp, testarea interoperabilității cu partenerii NATO este esențială pentru scenariile de răspuns real, într-un climat internațional tot mai instabil. [...]

Drone de atac moderne în pregătire pentru misiuni militare în Germania.
Apărare10 feb. 2026

Drone de atac pentru Bundeswehr – Germania comandă muniții rătăcitoare de 536 de milioane de euro

Germania va comanda drone de atac în valoare de 536 de milioane de euro, într-un nou pas major al programului de reînarmare declanșat după invazia Rusiei în Ucraina , potrivit Reuters . Guvernul de la Berlin intenționează să achiziționeze „muniții rătăcitoare”, cunoscute drept drone de atac, de la două companii germane de tip start-up, Helsing și Stark Defence , într-un demers care marchează o schimbare clară de strategie în politica de apărare a Germaniei. Contractele, evaluate la 536 de milioane de euro, fac parte dintr-un acord-cadru mult mai amplu, estimat la 4,3 miliarde de euro, destinat modernizării rapide a capabilităților militare. Documentele consultate de Reuters arată că aceste contracte urmează să fie aprobate formal de comisia de buget a Bundestagului, pas considerat mai degrabă o formalitate, după ce informația a fost relatată inițial de revista Spiegel . Acordurile vor avea o durată de șapte ani, iar primele livrări sunt programate pentru începutul anului 2027. Dronele comandate sunt de tip drone, capabile să survoleze o zonă de luptă pentru perioade extinse înainte de a lovi o țintă precis identificată. Acest tip de armament a devenit esențial în conflictele recente, inclusiv în războiul din Ucraina, unde a demonstrat eficiență ridicată atât împotriva vehiculelor blindate, cât și a infrastructurii militare. Germania urmărește astfel să reducă decalajele operaționale față de alte armate NATO care au integrat deja pe scară largă astfel de sisteme. Inițial, dronele vor fi destinate sprijinirii Brigăzii 45 Blindate a Bundeswehrului, dislocată în Lituania, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Prezența permanentă a trupelor germane în regiune este una dintre consecințele directe ale deteriorării mediului de securitate european, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile germane consideră că dotarea unităților avansate cu tehnologie modernă este esențială pentru descurajare și apărare colectivă. Elemente-cheie ale achiziției anunțate: valoarea contractelor: 536 milioane de euro; companii furnizoare: Helsing și Stark Defence (Germania); tip echipament: drone de atac de tip muniție rătăcitoare; durată contracte: 7 ani; primele livrări: începutul anului 2027; unitate beneficiară inițial: Brigada 45 Blindată, Lituania. Decizia reflectă orientarea tot mai accentuată a Germaniei către industria internă de apărare, inclusiv către companii emergente, într-un context în care Berlinul încearcă să accelereze reînarmarea și să își asume un rol mai activ în securitatea europeană. După ani de subfinanțare a armatei, guvernul federal tratează acum investițiile militare drept o prioritate strategică, cu impact direct asupra poziției Germaniei în NATO și asupra echilibrului de securitate din Europa Centrală și de Est. [...]

Zelenski și Macron semnează un acord militar important pentru Ucraina.
Apărare09 feb. 2026

Zelenski și Macron semnează un parteneriat militar major – 100 de avioane Rafale pentru Ucraina

Ucraina va achiziționa 100 de avioane de vânătoare Rafale din Franța, în cadrul unui acord major semnat de președintele Volodimir Zelenski și omologul său francez, Emmanuel Macron , menit să întărească apărarea aeriană a țării în fața intensificării atacurilor rusești , informează CBS News . Acordul, încheiat luni pe o bază militară de lângă Paris, prevede livrarea treptată a avioanelor de generație Rafale F4 până în anul 2035. Pe lângă avioanele de luptă, Ucraina va beneficia și de sisteme SAMP/T de apărare antiaeriană, radare de înaltă performanță, rachete aer-aer și bombe ghidate. În plus, părțile vor colabora în dezvoltarea și producția de drone de interceptare și tehnologii critice ce vor fi integrate în sistemele ucrainene. Zelenski a declarat că acest parteneriat reprezintă „ un moment istoric ” pentru relațiile dintre Franța și Ucraina și că „ va construi una dintre cele mai puternice apărări aeriene din lume ”. Pe fondul atacurilor continue cu rachete și drone lansate de Rusia – inclusiv 100 de lovituri aeriene doar în ultimele 24 de ore în regiunile Harkov și Odesa – Ucraina intensifică eforturile de a-și moderniza aviația militară și infrastructura de apărare. Detalii cheie ale acordului: 100 de avioane Rafale F4 livrate până în 2035 Colaborare industrială bilaterală în domeniul apărării Sisteme avansate antiaeriene : SAMP/T, radare, muniții inteligente Producție comună de drone de interceptare și componente tehnologice În paralel cu semnarea acordului, cei doi lideri au vizitat cartierul general al unei viitoare forțe multinaționale pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei. Acest centru de comandă, aflat la Mont Valérian, va coordona operațiunile tactice și strategice în perioada de după război, fiind susținut de o coaliție de 34 de țări, printre care Marea Britanie și Franța. Zelenski urmează să se deplaseze în Spania pentru discuții suplimentare privind sprijinul internațional, în timp ce Kremlinul nu a emis încă o reacție oficială la acordul franco-ucrainean. [...]

Președintele Zelenski discutând despre producția de drone în Germania.
Apărare08 feb. 2026

Ucraina va deschide 10 centre de export de arme în Europa în 2026 - schimbare de politică pe timp de război

Ucraina va începe, la mijlocul lui februarie, producția de drone în Germania , într-o linie de fabricație „pe deplin operațională”, potrivit The Kyiv Independent , care citează un anunț al președintelui Volodîmîr Zelenski din 8 februarie 2026. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram , că va primi „prima dronă” rezultată din această producție și că tehnologiile folosite sunt ucrainene. El a adăugat că în Regatul Unit funcționează deja linii similare, prezentând extinderea producției în state partenere ca parte a unui efort mai larg de internaționalizare a industriei ucrainene de apărare. Mutarea contează din două motive: pe de o parte, Germania devine o platformă industrială pentru tehnologii ucrainene într-un domeniu care a devenit central pe front, iar pe de altă parte, Kievul încearcă să își scaleze capacitatea de producție dincolo de constrângerile interne. În același mesaj, Zelenski a susținut că securitatea Europei „se construiește pe tehnologie și drone” și că proiectele în derulare se vor baza „în mare măsură” pe tehnologii și specialiști ucraineni. Anunțul despre producția de drone în Germania vine în contextul unei schimbări de politică pe timp de război: Ucraina intenționează să deschidă în 2026 zece centre de export de armament în Europa, inclusiv în țările baltice și în state din nordul continentului. Exportul de tehnologii de apărare și deschiderea de linii de producție în țări partenere sunt prezentate ca instrumente pentru a extinde producția, în condițiile în care capacitatea de producție de drone ar depăși nivelul de finanțare disponibil. În plan intern, Zelenski a indicat anterior că Ministerul Apărării trebuie să lanseze un mecanism de „export controlat” al armelor ucrainene, începând din noiembrie 2025, prin care echipamentele aflate în surplus ar urma să fie vândute, iar profiturile direcționate către achiziții urgente. Președintele a plasat această strategie pe fondul expansiunii accelerate a sectorului de apărare după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, perioadă în care, potrivit publicației, au apărut peste 200 de companii de drone în Ucraina. [...]

Ministrul Apărării german pregătindu-se pentru o demonstrație militară.
Apărare03 feb. 2026

Germania trimite 40.000 de chestionare către tinerii de 18 ani; Bundeswehr începe selecția pentru serviciul militar din 2026

Germania a început evaluarea tinerilor pentru noul serviciu militar voluntar, trimițând 40.000 de chestionare către cei care au împlinit 18 ani , în cadrul unei campanii lansate în ianuarie 2026 pentru consolidarea forțelor armate. Potrivit Știrile ProTV , măsura face parte dintr-un nou program legislativ adoptat la finalul anului trecut de coaliția cancelarului Friedrich Merz , ce prevede o evaluare sistematică a tinerilor germani născuți începând cu anul 2008. Scopul acestei etape este identificarea tinerilor apți și dispuși să se alăture Bundeswehr-ului într-un format de serviciu militar voluntar. Chestionarele trimise sunt obligatorii conform legii și marchează prima fază a procesului de selecție. Ministrul Apărării, Boris Pistorius , a confirmat deja primirea unui număr considerabil de formulare completate, exprimând încrederea că sistemul funcționează și că poate produce rezultate rapide. Ce prevede legea noului serviciu militar? Legea presupune ca: Tinerii germani să fie incluși automat în procesul de evaluare la împlinirea vârstei de 18 ani. Chestionarele să ajute la măsurarea capacității fizice, motivației și disponibilității pentru serviciul militar. Inițial, participarea în armată va fi voluntară, însă în cazul unui deficit major de recruți, Bundestagul ar putea impune un serviciu obligatoriu. Germania are ambiția de a-și crește numărul militarilor activi de la aproximativ 180.000 la 260.000, plus cei circa 200.000 de rezerviști. În 2025, Bundeswehr-ul a recrutat deja peste 25.000 de soldați noi, cea mai mare cifră din ultimii 12 ani, marcând o creștere cu 23% față de anul anterior. Astfel, autoritățile speră să mențină acest ritm și în 2026, vizând încă cel puțin 20.000 de noi înrolări. Această reformă vine pe fondul tensiunilor tot mai mari din Europa, în contextul războiului din Ucraina și al cerințelor NATO privind întărirea apărării colective. Germania, ca principal motor economic al Uniunii Europene, își asumă astfel un rol mai activ și mai structurat în reconstrucția capacității sale de apărare. Deși inițiativa stârnește dezbateri privind drepturile individuale și natura voluntariatului în armată, autoritățile insistă că actualul context internațional cere o reconfigurare pragmatică a politicii de apărare. Urmează o etapă de analiză a datelor obținute, după care vor fi stabilite criteriile finale de selecție. [...]