Știri
Știri din categoria Apărare
Proiectul FCAS, în valoare de 100 de miliarde de euro, riscă să se prăbușească din cauza tensiunilor dintre Franța și Germania – cooperarea militară europeană e pusă la încercare, într-un moment în care Rusia amenință flancul estic al NATO, potrivit Digi24.
După aproape un deceniu de planuri, negocieri și promisiuni, Sistemul Aerian de Luptă al Viitorului (FCAS), proiectul ambițios pentru un „super-avion” de vânătoare dezvoltat în parteneriat de Franța și Germania, este în pragul colapsului. Disensiunile dintre Dassault Aviation (Franța) și Airbus Defence and Space (Germania), cele două companii principale implicate, au ieșit din nou la suprafață, blocând orice progres real. Divergențele vizează atât conducerea proiectului, cât și cerințele tehnice – francezii vor un avion mai ușor, capabil să transporte arme nucleare, germanii insistă pe autonomie extinsă și capacitate strategică pe distanțe mari.
Complicațiile sunt agravate de declarațiile liderilor francezi. Directorul Dassault, Eric Trappier, a întrebat retoric: „De abilitățile cui am eu nevoie, în afară de ale mele, ca să construiesc un avion de vânătoare?” În același ton, ministrul francez al apărării, Catherine Vautrin, a subliniat că „Germania nu are astăzi capacitatea de a construi un avion”. Din partea germană, cel mai mare sindicat din industrie, IG Metall, amenință cu dezvoltarea unui proiect 100% german dacă Franța nu renunță la dorința de control total.
În Franța, unde se apropie alegeri prezidențiale, crește riscul ca un viitor lider al extremei drepte, precum Marine Le Pen sau Jordan Bardella, să îngroape complet proiectul, dat fiind că au poziții mai favorabile Rusiei și o viziune naționalistă asupra apărării.
Deși președintele Emmanuel Macron susține că proiectul trebuie „să avanseze” și că „nu este mort”, faptele contrazic optimismul oficial. Dassault Aviation s-a mai retras și în trecut dintr-un proiect similar – Eurofighter Typhoon – exact din aceleași motive: refuzul de a accepta o colaborare egală.
Dacă FCAS va eșua definitiv, Europa ar putea pierde nu doar un avion de generația a șasea, ci și șansa de a-și afirma autonomia strategică reală în materie de apărare, într-o lume tot mai polarizată și imprevizibilă.
Recomandate
România își consolidează rolul în misiunea UE din Bosnia, urmând să preia șefia statului major EUFOR din mai 2026 , într-un moment în care stabilitatea Balcanilor de Vest rămâne un interes strategic direct pentru București, potrivit stirileprotv.ro . Ministrul Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au efectuat vineri o vizită de lucru la Sarajevo și la militarii români dislocați în Camp Butmir, în contextul participării României la operația EUFOR Althea. Delegația a avut o întrevedere oficială cu comandantul EUFOR, general-maior Maurizio Fronda, la care a participat și ambasadorul României la Sarajevo, Anton Păcurețu. Miza: stabilitate regională și influență operațională pentru România Discuțiile au vizat evoluțiile de securitate din Bosnia și Herțegovina și rolul operației EUFOR Althea în menținerea stabilității în Balcanii de Vest. Ministrul Apărării a reiterat că stabilitatea regiunii este un interes strategic pentru România și a indicat o țintă politică: înlocuirea prezenței militare cu o soluție politică ce ar putea accelera integrarea Bosniei și Herțegovinei în Uniunea Europeană. „Sperăm ca prezenţa militară să fie înlocuită de o soluţie politică, pentru accelerarea integrării în Uniunea Europeană a Bosniei şi Herţegovinei”, a afirmat Radu Miruţă. Comandantul EUFOR a evidențiat, la rândul său, profesionalismul militarilor români și contribuția lor la îndeplinirea mandatului misiunii. Ce înseamnă pentru Armată: experiență și interoperabilitate În întâlnirea cu contingentul românesc din Camp Butmir au fost discutate condițiile de desfășurare a misiunii, provocările mediului operațional și sprijinul acordat de structurile naționale. Șeful Statului Major al Apărării a pus accent pe valoarea experienței operaționale din astfel de misiuni, atât pentru interoperabilitatea cu forțele aliate (capacitatea de a opera împreună), cât și pentru dezvoltarea capabilităților Armatei României. Ministrul a transmis că asigurarea condițiilor optime pentru personalul dislocat rămâne o prioritate și a mulțumit militarilor pentru modul în care își îndeplinesc misiunile. Coordonare NATO–UE și semnalul din mai 2026 Delegația română a avut și o întrevedere cu comandantul NATO Headquarters Sarajevo, general de brigadă Matthew A. Valas, cu discuții despre coordonarea eforturilor dintre NATO și Uniunea Europeană pentru stabilitatea din Bosnia și Herțegovina. Vizita s-a încheiat cu depunerea unei coroane de flori la placa comemorativă ridicată în memoria slt.(p.m.) Remus Brînzan, primul militar român căzut la datorie într-o operație internațională, în 1996. Operația EUFOR Althea funcționează din 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU, ca principal instrument al UE pentru menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. România este menționată ca unul dintre principalii contributori, iar preluarea funcției de șef de stat major al EUFOR Althea din mai 2026 este prezentată de MApN drept un semnal al încrederii partenerilor internaționali și al profilului României de furnizor de securitate în regiune. [...]
Xi Jinping le-a cerut comandanților chinezi să renunțe la „aerele de superioritate” , potrivit agerpres.ro , pe fondul unei perioade marcate de demiteri și anchete disciplinare în vârful conducerii militare a Chinei. Informația este transmisă de AGERPRES pe baza unei relatări EFE, după ce Xi a făcut declarațiile la ceremonia de deschidere a unei sesiuni de instruire pentru ofițerii superiori, organizată miercuri la Universitatea Națională de Apărare din Beijing. Xi Jinping conduce și Comisia Militară Centrală (CMC), organismul care coordonează Armata Populară de Eliberare (PLA), adică forțele armate ale Chinei, ceea ce dă greutate politică directă mesajului său către eșalonul de comandă. Discursul, preluat de agenția chineză Xinhua, a pus accent pe disciplină politică și conduită personală, inclusiv pe participarea la activitățile interne ale Partidului Comunist Chinez (PCC) și pe raportarea fără cosmetizări a problemelor. „A fi membru al PCC și al armatei înseamnă a avea o credință fermă în marxism și loialitate față de Partid”, a spus Xi, cerând liderilor militari să „conducă prin exemplu, să participe cu seriozitate la activitățile politice interne ale Partidului și să spună adevărul”. În același registru, Xi a criticat comportamentele motivate de interese personale și corupție, pe care le-a descris drept incompatibile cu „natura și scopul” PCC, insistând că „toți trebuie să fie egali” în fața legii, fără „cazuri speciale” sau excepții în aplicarea ei. Contextul invocat de AGERPRES include „câteva luni” de demiteri și anchete disciplinare care au vizat oficiali militari de rang înalt, între care foștii miniștri ai apărării Li Shangfu și Wei Fenghe, doi foști vicepreședinți ai CMC, Zhang Youxia și He Weidong, precum și responsabili din Forța de Rachete a PLA și din Statul Major Interarme. Mesajul vine și după anunțul din martie privind o creștere de 7% a bugetului de apărare al Chinei pentru 2026, sub ritmul de 7,2% consemnat în fiecare dintre cei trei ani anteriori, un detaliu care indică o atenție sporită la control intern și la eficiența cheltuielilor într-un moment de reașezare la vârf. [...]
Războiul din Iran a accelerat ieșirile din armata SUA , iar semnalele vin din creșterea bruscă a cererilor de consiliere pentru părăsirea serviciului și din dificultăți tot mai mari de retenție, potrivit NPR , care a discutat cu militari și organizații ce oferă asistență juridică și de carieră. În centrul articolului este linia de „ieșire” din sistem: GI Rights Hotline, operată cu sprijinul Center on Conscience and War, unde consilierii spun că au fost contactați de militari care caută opțiuni de separare, inclusiv statutul de „obiector de conștiință” (procedură rară și intruzivă prin care un militar invocă opoziția morală față de război). În martie, organizația a preluat peste 80 de clienți noi — aproape dublu față de câți ia, în medie, într-un an, iar într-o singură zi a avut 12 clienți noi. Deși aceste volume sunt mici raportat la cei peste 1,3 milioane de militari înrolați, NPR notează că ele sunt tratate de foști oficiali și observatori ca indicatori timpurii ai unei probleme mai mari: scăderea moralului și fisuri în capacitatea armatei de a păstra personalul cu experiență. Publicația precizează că nu există date „la zi” care să cuantifice fenomenul la nivelul întregii armate, iar efectele în statisticile oficiale pot apărea cu întârziere, de luni sau chiar ani. Retenția, sub presiune, în pofida revenirii recrutării Contextul complică mesajul: recrutarea a început să-și revină în 2024, iar Pentagonul a transmis în decembrie că toate cele cinci ramuri ale armatei și-au atins țintele de recrutare. Totuși, pentru funcționarea forțelor armate, retenția contează separat, pentru că păstrează „memoria instituțională” și competențele, iar un consilier de carieră din Armată (care a vorbit sub protecția anonimatului) descrie situația în termeni duri: retenția „se prăbușește rapid”, pe fondul schimbărilor de climă și cultură din interior. Potrivit relatărilor culese de NPR, militarii aleg mai des: pensionarea anticipată; neprelungirea contractelor la termen; separarea medicală; ruperea contractelor, în pofida consecințelor. Factorul „Iran” și șocul moral invocat de militari Un element recurent în discuțiile cu cei care cer consiliere este bombardarea unei școli de fete în Iran în prima zi a războiului, incident soldat cu cel puțin 165 de civili uciși, mulți dintre ei copii. NPR menționează că o evaluare preliminară a stabilit că SUA au fost responsabile, potrivit unui oficial american care nu era autorizat să vorbească public, și amintește că școala ar fi fost anterior parte a unei baze navale a Gărzilor Revoluționare și ar fi putut apărea pe liste de ținte învechite. Separat, un membru al Ohio Air National Guard a spus că a apelat linia de asistență imediat după debutul războiului, iar moartea a șase militari americani într-un accident de realimentare în Irak, pe 12 martie (trei din baza sa), i-a accelerat decizia de a căuta ieșirea din sistem, inclusiv prin aplicarea la joburi în afara armatei, deși mai avea peste doi ani de contract. Dispută instituțională: administrația neagă problema În timp ce interlocutorii NPR descriu o deteriorare a moralului, Pentagonul respinge ideea unei crize de retenție. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a transmis prin e-mail că „nu există preocupări privind retenția” în anul fiscal 2026 și că orice sugestie contrară este „complet falsă”. Casa Albă, printr-un mesaj atribuit purtătoarei de cuvânt Anna Kelly, a invocat nivelul ridicat al recrutării și a susținut că președintele Trump a „restabilit” pregătirea și orientarea către „luptători”. În paralel, NPR descrie nemulțumiri legate de folosirea armatei în contexte politizate și de schimbări interne, inclusiv desființarea programelor de diversitate, echitate și incluziune și o restructurare la vârful Pentagonului, asociată cu demiteri de generali și amirali. Ce urmează și de ce contează Din perspectiva operațională, miza este dacă semnalele din „sistemul de ieșire” (consiliere, programe de tranziție, cereri de separare) se vor transforma într-un val măsurabil de plecări care să afecteze unitățile cu personal experimentat. NPR notează că războiul din Iran s-a extins în regiune și a ucis „mai mult de o duzină” de militari americani, ceea ce alimentează incertitudinea în rândul celor care se gândesc la următorul pas și la riscurile unei escaladări. [...]
Șeful Armatei germane avertizează că „viteza datelor” decide războaiele moderne , potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat de general-locotenentul Christian Freuding pentru Euronews. Mesajul central: pe măsură ce senzorii, dronele și sateliții inundă operațiunile cu informații în timp real, câmpul de luptă devine aproape complet transparent. În interviul pentru Euronews , Freuding descrie această evoluție drept un câmp de luptă „aproape de sticlă”, unde mișcările militarilor și ale echipamentelor sunt detectate rapid. În această logică, nu mai este suficientă performanța unei arme, ci contează volumul de informații și rapiditatea cu care sunt analizate și transformate în decizii. „Cine vede mai mult și procesează informația mai rapid poate lua decizii mai repede. Pe scurt: acela câștigă”, a declarat generalul german. Oficialul spune că Bundeswehr tratează această schimbare ca pe un „război centrat pe date”, în care informația devine resursa principală. În consecință, digitalizarea nu mai este prezentată ca o modernizare opțională, ci ca o condiție pentru eficiența operațională, cu date care trebuie să circule rapid de la senzorii din teren până la structurile de comandă. Pentru a gestiona volumele mari de informații, armata germană intenționează să dezvolte sisteme de comandă care să proceseze datele cu ajutorul inteligenței artificiale, accentul fiind pus pe scurtarea timpilor de analiză și transmitere. „Trebuie să fim mai rapizi decât adversarul”, afirmă Freuding, în contextul în care „războiul modern este mai interconectat, mai automatizat și mult mai rapid”. Schimbările din strategia militară a Germaniei au fost accelerate după invazia Rusiei în Ucraina, iar Freuding indică drept element relevant munițiile de tip „loitering” (drone explozive care pot sta în aer deasupra unei zone înainte de a lovi ținta). Bundeswehr a început deja introducerea acestor arme, iar primele sisteme ar putea fi achiziționate în număr mare începând cu 2026, conform declarațiilor sale. În paralel, Germania își consolidează prezența pe flancul estic al NATO, pregătind desfășurarea unei brigăzi de aproximativ 4.800 de militari în Lituania, lângă granița cu Belarus. Freuding avertizează însă că armata germană are încă lacune în domenii precum apărarea antiaeriană, sistemele anti-drone și războiul electronic, după decenii de investiții insuficiente, și insistă că descurajarea depinde de un ansamblu complet de capabilități, de la logistică la sisteme digitale de coordonare. [...]
Ucraina spune că utilaje occidentale ajung în fabricile de rachete din Rusia , potrivit Antena 3 CNN, care citează informații atribuite Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (GUR). Miza este una economică și de securitate: accesul la echipamente industriale avansate poate susține ritmul de producție al industriei militare ruse, în pofida sancțiunilor. Conform Euromaidan Press , GUR afirmă că a identificat 15 întreprinderi din complexul militar-industrial al Rusiei care nu ar fi încă vizate de sancțiuni internaționale. Totodată, autoritățile ucrainene ar fi publicat date despre 66 de unități de echipamente tehnologice străine folosite de aceste companii. Ce tip de echipamente ar fi ajuns în Rusia și de ce contează În material sunt menționate echipamente precum strunguri de înaltă precizie, mașini de frezat și rectificat, sisteme pentru producerea plăcilor cu circuite imprimate, standuri de testare a vibrațiilor și camere de temperatură. Astfel de utilaje sunt folosite în mod obișnuit în industrie, dar pot avea utilizare dublă (civilă și militară), ceea ce complică aplicarea sancțiunilor și controlul exporturilor. Sursa citată indică origini din Germania, Japonia, Taiwan, Austria și Elveția. În esență, acuzația este că aceste tehnologii ar ajuta industria de apărare a Rusiei să își mențină producția și să se adapteze la un război de durată, în ciuda restricțiilor comerciale. Întreprinderi și componente pentru rachete, în vizorul Kievului Potrivit articolului, printre întreprinderile identificate se află producători de componente pentru rachetele de croazieră 9M727 ale sistemului Iskander. Sunt numite uzina Tambov „Electronpribor”, Uzina Electromecanică Volzhsky și SA „Orbita”, despre care se afirmă că ar rămâne în afara sancțiunilor, deși ar avea rol direct în producția de armament. Implicația, din perspectiva Kievului, este că piese și subansamble critice pot continua să fie fabricate cu sprijinul unor echipamente și lanțuri de aprovizionare care nu sunt complet blocate. Pentru mediul de afaceri, cazul indică riscuri de conformitate pentru producători și distribuitori, inclusiv pe piața secundară (revânzări), unde trasabilitatea este mai greu de controlat. Cum ar funcționa ocolirea sancțiunilor și ce măsuri cere Ucraina Textul susține că echipamentele ar intra în Rusia prin state terțe și prin scheme de eludare a sancțiunilor, pe fondul unui control insuficient al utilizatorului final. „Utilizator final” este entitatea care folosește efectiv produsul; dacă verificarea este superficială, bunuri declarate pentru sectorul civil pot ajunge ulterior în aplicații militare. GUR cere consolidarea controlului internațional asupra exportului de tehnologii sensibile și extinderea restricțiilor inclusiv la elemente de suport (piese de schimb, consumabile și programe informatice necesare funcționării utilajelor). În articol este redat și un avertisment al agenției ucrainene: „Este extrem de important să se restricționeze furnizarea către Federația Rusă de piese de schimb, fluide tehnice și software, fără de care nici măcar echipamentele deja instalate nu vor putea funcționa mult timp”, subliniază agenția. În același context sunt menționate drept opțiuni restricții tehnologice, inspecții la locațiile unde sunt utilizate echipamentele și un control mai strict al pieței secundare, ca instrumente pentru limitarea accesului Rusiei la resurse considerate critice. [...]
Mark Rutte spune că NATO servește atât siguranței Europei, cât și intereselor SUA , potrivit Mediafax , după întâlnirea de joi de la Casa Albă cu președintele american Donald Trump, la Washington. Secretarul general al NATO afirmă că înțelege nemulțumirea liderului american legată de sprijinul oferit de aliați în războiul împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă, relatează CNN . Rutte a susținut că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele, însă a admis că situația nu este uniformă în interiorul alianței. „Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”. Șeful NATO a argumentat că o parte importantă a sprijinului european pentru operațiunile SUA și Israelului a venit prin infrastructură și facilități: baze militare, logistică, permisiuni de survol și respectarea angajamentelor asumate. În același timp, el a recunoscut că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul, ceea ce explică tensiunile din discuția despre „împărțirea poverii” între aliați. Rutte a încercat să plaseze dezbaterea într-un cadru mai larg, afirmând că NATO are un rol dublu: protejarea Europei și oferirea unei „platforme de proiecție a puterii” pentru Statele Unite, adică un ansamblu de infrastructură, acces și cooperare care permite desfășurarea rapidă a forței militare americane. El a mai spus că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită sprijinului oferit de aliați, chiar dacă nu în mod unanim. Întrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a descris discuția drept „foarte sinceră și deschisă” și a afirmat că președintele american i-a ascultat argumentele. În acest context, Rutte a invocat și angajamentele privind creșterea cheltuielilor de apărare, menționând „angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5%”, pe care l-a descris drept o schimbare majoră pentru alianță. Pe fond, Rutte a susținut obiectivul strategic al SUA de a reduce capacitatea Iranului „de a exporta haos” și a legat dosarul iranian de securitatea europeană, afirmând că Iranul este „unul dintre principalii susținători ai efortului de război al Rusiei în Ucraina”. Totodată, el a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord, unde negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear. [...]
