Știri
Știri din categoria Apărare

Norvegia își mută parțial garanțiile de securitate spre Franța și va intra sub „umbrelă nucleară” franceză, într-o decizie care schimbă echilibrul operațional al descurajării în nordul Europei, pe fondul îndoielilor tot mai mari privind angajamentul SUA față de securitatea regiunii, potrivit Digi24.
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat pentru agenția norvegiană NTB că țara sa va intra sub protecția nucleară a Franței, informație relatată de Reuters. Miza este una de descurajare: în practică, un atac asupra Norvegiei ar putea declanșa o ripostă nucleară din partea Franței.
Støre s-a deplasat miercuri după-amiază la Paris pentru o întâlnire cu președintele Emmanuel Macron și pentru a semna un nou acord de apărare cu Franța. Acordul prevede aderarea Norvegiei la o inițiativă privind armele nucleare condusă de Franța.
În același timp, premierul norvegian a precizat că, „în timp de pace”, în Norvegia nu vor fi amplasate arme nucleare.
Mișcarea este relevantă deoarece Norvegia a fost mult timp descrisă ca o „națiune atlantistă”, care își vedea securitatea asigurată cel mai bine printr-o aliniere strânsă la Washington. Decizia vine pe fondul îngrijorărilor din Europa privind garanțiile de securitate ale SUA.
Motivarea invocată de Støre ține de deteriorarea mediului de securitate european, inclusiv reînarmarea Rusiei, și de războiul pe scară largă dus împotriva unei alte țări europene.
„Facem acest lucru având în vedere situația politicii de securitate din Europa, inclusiv reînarmarea masivă a Rusiei, inclusiv în domeniul nuclear, precum și faptul că aceasta duce un război pe scară largă împotriva unei alte țări europene.”
Norvegia, membră NATO dar nu și a Uniunii Europene, are o frontieră comună cu Rusia în zona arctică și o populație de 5,6 milioane de locuitori.
În martie, Franța s-a oferit să extindă protecția „umbrelei nucleare” și către alte țări europene. Norvegia devine astfel cea mai recentă țară care beneficiază de protecția nucleară a Franței, după Polonia și Lituania, ambele cu granițe comune cu Rusia.
Digi24 citează date atribuite Federației Oamenilor de Știință Americani: Rusia și SUA ar avea peste 5.000 de focoase nucleare fiecare, China aproximativ 500, Franța 290, iar Marea Britanie 225.
Recomandate

NATO își adaptează planurile de apărare pentru „ Poarta Focșani ”, dar infrastructura rutieră rămâne veriga slabă în scenariul unei mobilizări rapide, potrivit Digi24 . Alianța organizează cel mai amplu exercițiu militar dedicat apărării acestei zone, considerată de analiști militari drept unul dintre cele mai vulnerabile puncte de pe flancul estic. „Poarta Focșani” este descrisă ca un posibil culoar de atac, cu o lățime de aproximativ 85 de kilometri, întins pe teritoriul județelor Vrancea, Galați, Brăila și Buzău. În evaluările citate, dacă zona ar fi capturată, ar putea fi deschis drumul către București și Balcani, ceea ce explică accentul pus pe planificare și exerciții. Exercițiu major și mesaj de descurajare Generalul de brigadă Bogdan Tudorache explică rolul strategic al regiunii pentru mobilitatea trupelor într-un scenariu de conflict: „Poarta Focșani este unul dintre cele mai importante puncte pentru apărarea flancului estic, deoarece poate oferi culoare de mobilitate trupelor care ar ataca teritoriul NATO.” În paralel, un general spaniol din cadrul NATO transmite un mesaj de descurajare, susținând că Alianța are capacitatea de reacție imediată: „Suntem pregătiți să luptăm chiar din această noapte. Avem tot ce ne trebuie pentru a apăra Alianța. Muncim 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. Prin faptul că ne îmbunătățim planurile defensive, le transmitem potențialilor agresori că nu au nicio șansă de succes.” Blocaj operațional: drumurile pentru tehnică grea Dincolo de componenta militară, materialul indică o problemă cu impact direct asupra vitezei de reacție: lipsa infrastructurii capabile să susțină transportul vehiculelor militare grele. Nu ar exista suficiente șosele sau autostrăzi adecvate în zonă, iar acest lucru poate întârzia deplasarea forțelor către linia frontului. În acest context, la finalul exercițiului, Ministerul Apărării Naționale ar urma să trimită către Ministerul Transporturilor o listă cu solicitări urgente, conform informațiilor prezentate. Ce înseamnă pentru capacitatea de reacție Grupul de Luptă de la Cincu este indicat ca prima unitate care ar putea fi trimisă în luptă dacă trupele ruse ar ajunge la „Poarta Focșani”. Totuși, deplasarea din Cincu către zona vizată ar dura „ore întregi”, iar într-un scenariu de atac rapid, apărarea inițială s-ar baza, „aproape exclusiv”, pe Aviație. În termeni operaționali, mesajul exercițiului este dublu: NATO își întărește planurile și prezența de descurajare, dar capacitatea de a muta rapid forțe terestre grele rămâne condiționată de infrastructura de transport. [...]

NATO pregătește o comandă militară suplimentară pe flancul estic , pentru a putea desfășura rapid forțe terestre în Letonia și Estonia în cazul unei agresiuni ruse, potrivit Libertatea . Miza operațională este scurtarea lanțului de comandă și creșterea capacității de mobilizare în regiunea baltică, unde presiunea de securitate a crescut după invazia Rusiei în Ucraina . Decizia ar urma să fie implementată prin redesfășurarea Corpului Germano-Olandez, cu sediul la Münster, pentru apărarea Letoniei și Estoniei, în coordonare cu NATO. Informația este relatată de Reuters, care citează două surse familiarizate cu subiectul. Ce se schimbă în arhitectura de comandă În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice, precum și din nordul Poloniei, sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul la Szczecin . Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune ar permite NATO să mobilizeze „rapid forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material. Nu este clar, deocamdată, când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe vor intra sub comanda noii structuri. Ce capacități lipsesc și cine le acoperă Acordul dintre Germania și Țările de Jos ar fi depășit un ultim obstacol legat de lipsa unor capabilități considerate critice, între care: artilerie cu rază lungă, apărare antiaeriană, ingineri, personal medical. Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste capacități, conform informațiilor din articol. Reacții și context politic Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului de armată este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior. Contextul mai larg, potrivit materialului, este că aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump și al creșterii amenințării ruse. [...]

SUA iau în calcul reducerea sprijinului militar pentru NATO în scenarii de criză , o schimbare cu potențial impact operațional direct asupra planificării apărării colective și a capacității de reacție a Alianței, potrivit Știrile Pro TV , care citează Agerpres . Informația indică faptul că Washingtonul ar viza diminuarea unor „capacități militare” pe care le-ar pune la dispoziția NATO în cazul unei crize, ceea ce ar putea obliga statele europene să acopere mai mult din necesarul de forțe și mijloace în eventuale planuri de apărare și descurajare. De ce contează: presiune pe capacitatea de reacție și pe împărțirea sarcinilor O astfel de repoziționare ar schimba echilibrul practic al contribuțiilor în interiorul NATO, într-un moment în care Alianța își calibrează postura de apărare pe flancul estic. În termeni operaționali, reducerea unor capabilități americane ar putea însemna timpi mai mari de mobilizare sau nevoi suplimentare de resurse din partea aliaților europeni pentru a menține aceleași niveluri de pregătire. Ce se știe despre capabilitățile vizate Materialul menționează intenția de a reduce semnificativ anumite capacități militare în cadrul Alianței, însă, în textul furnizat, detaliile concrete despre exact ce capabilități ar urma să fie diminuate nu apar explicit. Informația rămâne, așadar, la nivel de direcție generală, așa cum este prezentată de sursa citată. Ce urmează Dacă discuțiile se concretizează, efectul imediat ar fi o reevaluare a planurilor NATO pentru situații de criză și o posibilă accelerare a eforturilor europene de a acoperi goluri de capacitate. În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar sau o decizie formală, ci doar semnalul unei intenții aflate în discuție. [...]

NATO pregătește o nouă structură de comandă pentru flancul estic, menită să accelereze mobilizarea a zeci de mii de militari în statele baltice , potrivit Stirile Pro TV . Miza este una operațională: Alianța vrea să poată desfășura rapid forțe în Letonia și Estonia, în scenariul unui război cu Rusia. Germania și Țările de Jos, în coordonare cu NATO, au ajuns la un acord pentru alocarea Corpului Germano-Olandez , cu sediul la Münster (Germania), pentru apărarea Letoniei și Estoniei. Două surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Reuters că acordul a depășit ultimul obstacol, legat de lipsa unor capabilități critice la nivel de corp. Ce se schimbă concret în arhitectura de apărare Elementul central este apariția unui al doilea corp de armată alocat statelor baltice, pe lângă structura existentă. În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice și din nordul Poloniei sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul în Szczecin (Polonia). Alocarea unui al doilea corp ar permite mobilizarea rapidă a unor „forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material, într-o regiune descrisă ca având spațiu strategic limitat și vulnerabilități. Dimensiunea forțelor și capabilitățile lipsă Când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă de obicei trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați. În timp de pace, funcționează de regulă ca o structură de comandă „scheletică”, cu funcții specializate care fac posibilă desfășurarea rapidă la nevoie. Sursele citate indică faptul că problema de fond a fost lipsa trupelor de corp în domenii precum: artileria de lungă distanță; apărarea aeriană; ingineri; personal medical. Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste forțe, conform acelorași surse. Ce nu este încă stabilit Nu este clar când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe ar intra efectiv sub comanda noii structuri de cartier general în cazul unui conflict. Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior. Context: presiune pe europeni și calendarul de risc invocat de NATO Materialul plasează schimbarea în contextul în care aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul criticilor președintelui SUA, Donald Trump , și al anunțului privind retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania. Totodată, oficiali NATO au avertizat de ani de zile asupra unei amenințări crescute din partea Rusiei, despre care susțin că ar putea lansa un atac la scară largă asupra teritoriului aliat încă din 2029. Moscova neagă intențiile agresive și acuză NATO că alimentează tensiunile prin extindere. [...]

SUA pregătesc o reducere a capacităților militare pe care le pun la dispoziția NATO în caz de criză , o schimbare care ar muta o parte mai mare din povara operațională către europeni și canadieni, potrivit Digi24 , care citează Spiegel via Reuters. Planul, relatat de Spiegel, ar fi fost prezentat la sediul NATO din Bruxelles, la finalul săptămânii trecute, de un reprezentant al secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Trei surse familiarizate cu discuțiile au declarat pentru Reuters că administrația Trump intenționa să îi informeze pe aliați încă de săptămâna trecută despre reducerea „fondului” de capabilități americane disponibil alianței în caz de criză. Ce se schimbă, potrivit informațiilor din presă Conform articolului Spiegel, SUA ar urma să reducă mai multe tipuri de capabilități puse la dispoziția NATO: numărul de bombardiere strategice ar urma să fie menținut la jumătate din nivelul anterior; numărul avioanelor de vânătoare americane disponibile pentru NATO ar urma să scadă cu o treime ; Marina SUA ar urma să ofere mai puține distrugătoare ; SUA nu ar mai intenționa să furnizeze NATO niciun submarin ; Europa ar urma să fie nevoită să își asigure propriile drone de recunoaștere , în timp ce SUA ar reduce semnificativ furnizarea de drone înarmate. Spiegel îl citează pe reprezentantul american Alexander Velez-Green ca participant la reuniunea cu ușile închise în care ar fi fost discutate aceste reduceri. De ce contează pentru aliații europeni Miza este una operațională: dacă aceste reduceri se confirmă, planificarea de forțe a NATO ar trebui ajustată, iar statele europene ar fi împinse să acopere mai rapid goluri de capabilități, de la aviație la componenta navală și la drone. O purtătoare de cuvânt a NATO a declarat pentru Spiegel că, în planificarea forțelor, s-a ajuns la o „dependență excesivă” de SUA și că, pe măsură ce Europa și Canada investesc mai mult în apărare, responsabilitățile militare din alianță ar putea fi reorganizate. Context: presiune politică și următorii pași În material sunt menționate tensiuni transatlantice mai vechi, alimentate de criticile președintelui Donald Trump la adresa aliaților europeni pentru nivelul cheltuielilor militare și de discuțiile despre o posibilă retragere a unor militari americani din Germania , precum și de poziționări legate de NATO și de obligațiile de apărare reciprocă. Potrivit Spiegel, SUA ar urma să ofere mai multe detalii la începutul lunii iunie , într-o conferință. Ministerul Apărării din Germania nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters, mai notează Digi24. [...]

NATO pregătește o structură de comandă suplimentară pentru apărarea Țărilor Baltice , o schimbare cu impact operațional direct asupra vitezei de desfășurare a trupelor în Letonia și Estonia, potrivit Biziday , care citează informații Reuters din surse familiarizate cu planurile alianței. În prezent, forțele NATO din Țările Baltice și din nordul Poloniei sunt sub comanda unui cartier general multinațional cu sediul la Szczecin, în Polonia. Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune ar urma să faciliteze trimiterea mai rapidă de trupe și echipamente militare în cazul unui conflict cu Rusia. Ce înseamnă „al doilea corp de armată” în termeni practici Conform explicațiilor Reuters, un corp de armată, când este complet operațional, comandă de regulă trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de militari. În timp de pace, funcționează ca o structură de comandă redusă, cu roluri specializate (de exemplu, artilerie, apărare aeriană și servicii medicale). Potrivit surselor Reuters, Germania și Olanda ar fi ajuns la un acord pentru ca apărarea Letoniei și Estoniei să fie sprijinită de corpul cu sediul în Münster (Germania). Rămâne neclar când ar intra în vigoare decizia și câți militari ar urma să intre sub comanda noii structuri în eventualitatea unui conflict. Contextul de securitate și avertismentele NATO Oficiali NATO au avertizat în repetate rânduri că Rusia ar putea lansa un atac la scară largă pe teritoriul aliaților începând din 2029. Kremlinul a respins această evaluare, acuzând NATO că alimentează tensiunile. Finanțare UE: 1,5 miliarde de euro din coeziune pentru apărare și frontiere Separat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat că Lituania, Letonia și Estonia vor primi 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) din fondurile de coeziune pentru cheltuieli legate de apărare, supravegherea frontierelor și securitate economică, prezentată drept o premieră la nivelul Uniunii Europene. Ea a mai amintit că cele trei state ar urma să primească 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei) din programul SAFE de reînarmare. În plus, șefa Comisiei a indicat posibilitatea unei evaluări comune, împreună cu NATO, a capacităților antidronă și de avertizare timpurie din regiune, pentru identificarea și corectarea eventualelor vulnerabilități. Înaintea acestor discuții, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a cerut Uniunii Europene măsuri concrete, nu doar mesaje de solidaritate. [...]