Știri
Știri din categoria Apărare
Forța Spațială a SUA a atribuit SpaceX un contract de 2,29 miliarde de dolari pentru „coloana vertebrală” a unei rețele militare de date și țintire în orbită joasă, un pas cu impact operațional direct asupra modului în care armata americană distribuie rapid informații de la senzori la platforme de lovire, potrivit Ars Technica.
Space Systems Command (centrul principal de achiziții al Forței Spațiale) a anunțat marți un acord „firm-fixed-price” (preț fix) în valoare de 2,29 miliarde de dolari pentru contractul Space Data Network (SDN) Backbone, confirmând informații vehiculate de mai mult timp despre intenția Pentagonului de a apela la SpaceX pentru o nouă rețea de comunicații în orbită joasă (LEO). În comunicarea oficială, instituția susține că selecția SpaceX „accelerează livrarea unei rețele de comunicații reziliente și de mare viteză în spațiu”.
Rețeaua SDN Backbone ar urma să se bazeze pe tehnologie dezvoltată inițial pentru constelația Starlink. SpaceX produce deja sateliți proiectați pentru aplicații militare, denumiți Starshield, iar articolul notează că rețeaua din LEO „probabil” va folosi această platformă.
Conform Space Systems Command, proiectul vizează o rețea extinsă de sateliți interconectați optic (legături laser între sateliți), care să furnizeze:
Ars Technica plasează contractul în contextul evoluției Space Development Agency (SDA), un birou al Pentagonului înființat în 2019, care a început în 2023 lansarea de prototipuri pentru o constelație de sateliți de urmărire a rachetelor și de retransmisie de date. Strategia SDA era să procure și să introducă rapid noi generații de sateliți de „transport” de date la fiecare doi ani, folosind contribuții de la mai multe companii din industria spațială americană.
În acest cadru, SDN Backbone este prezentat ca „backbone”-ul (componenta centrală) unei rețele „re-arhitecturate”, după ce inițiative separate ale Pentagonului au stagnat.
Din informațiile disponibile în material, Forța Spațială a confirmat atribuirea contractului și direcția tehnologică (LEO, interconectare optică, bază Starlink/Starshield), însă nu sunt oferite în text detalii despre calendarul de implementare, numărul de sateliți sau etapele de livrare.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește o evaluare și întăriri pe flancul estic, inclusiv în România, pentru a acoperi mai rapid vulnerabilități precum apărarea anti-dronă și avertizarea timpurie, pe fondul semnalelor că SUA vor reduce treptat o parte din capabilitățile militare alocate NATO, potrivit Știrile Pro TV . Inițiativa este legată de incidente repetate cu drone și de perturbări în țările baltice și Finlanda, unde, în ultimele luni, au existat alerte, oameni trimiși în adăposturi, școli închise și transport afectat. În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a cerut sisteme mai bune pentru detectarea și doborârea dronelor, dar și alerte mai rapide. „Nu sunt incidente izolate. Este o strategie deliberată a Rusiei, care încearcă să destabilizeze societățile noastre democratice. Am putea iniția, desigur în deplină coordonare cu NATO, o evaluare cuprinzătoare a sistemelor anti-dronă și de avertizare timpurie existente în regiune, astfel încât să putem identifica împreună lacunele grave și apoi să accelerăm sprijinul acolo unde este cea mai mare nevoie.” Ce ar însemna, practic, pentru flancul estic Miza operațională este ca statele de pe flancul estic, inclusiv România, să poată reacționa mai repede, inclusiv prin: sisteme îmbunătățite de detectare și doborâre a dronelor; protejarea infrastructurii critice; schimb mai rapid de informații între țări, inclusiv cu ajutorul sistemelor Copernicus și Galileo (platforme europene pentru observație și navigație prin satelit). În paralel, Ucraina ar urma să fie implicată mai mult în industria europeană de apărare, potrivit materialului. Contextul NATO: reduceri americane, dar fără detalii de calendar În același timp, la sediul NATO din Bruxelles, șefii apărării din statele membre au fost informați de Statele Unite că vor reduce treptat o parte dintre forțele și echipamentele puse la dispoziția Alianței. Sunt menționate bombardiere strategice, avioane de luptă, drone, submarine și nave de război. „Deocamdată nu se știe cât de mari vor fi reducerile și nici când vor fi aplicate. Statele Unite i-au asigurat însă pe aliați că protecția nucleară oferită de Washington nu va fi afectată. Subiectul ar urma să fie discutat din nou luna viitoare, când NATO va analiza ce trupe și echipamente poate pune fiecare stat membru la dispoziția Alianței.” Un plan NATO pentru desfășurare mai rapidă în statele baltice Pe lângă demersurile Comisiei Europene, Reuters este citată cu informația că NATO ar avea un plan de consolidare a apărării flancului estic printr-o nouă structură care să faciliteze desfășurarea rapidă de forțe în Letonia și Estonia, în eventualitatea unui război cu Rusia. Berlinul și Haga ar fi convenit, în coordonare cu NATO, alocarea Corpului germano-olandez, cu sediul la Münster, pentru cele două state baltice. Când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați. În prezent, forțele NATO din statele baltice și Polonia sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional din Szczecin, Polonia. [...]
Regatul Unit și Polonia își extind cooperarea militară și de informații printr-un tratat de securitate și apărare semnat la Londra de premierii Keir Starmer și Donald Tusk, pe fondul evaluării comune că Rusia reprezintă o „amenințare strategică” pe termen lung, potrivit Agerpres . Acordul are o miză operațională: introduce un cadru formal pentru exerciții comune și schimburi de informații, iar Londra indică drept direcții de consolidare cooperarea în domeniul armamentului, securitatea cibernetică și lupta împotriva criminalității organizate. Varșovia a precizat, la rândul ei, că tratatul prevede în special exerciții comune și schimburi de informații. De ce contează: răspuns la presiunea de securitate și la incertitudinea privind SUA Starmer a legat explicit tratatul de „provocarea” reprezentată de agresiunea rusă, susținând că efectele acesteia depășesc Ucraina și se resimt „dincolo de frontierele sale, asupra propriilor noastre țări”. Donald Tusk a spus că documentul consemnează poziția comună potrivit căreia Rusia este o amenințare strategică pentru Polonia, Regatul Unit și NATO și a adăugat că ambele părți iau „foarte în serios” declarațiile potrivit cărora SUA și-ar putea reduce, într-o formă sau alta, prezența în Europa. Ce include tratatul și cum se leagă de repoziționarea Londrei Cei doi lideri au vizitat baza Royal Air Force de la Norholt (vestul Londrei) și un buncăr muzeu din al Doilea Război Mondial, într-un demers cu încărcătură simbolică, dar tratatul vizează măsuri concrete de cooperare. Regatul Unit a mai semnat tratate similare cu Franța și Germania, prezentate ca semnale ale apropierii de partenerii europeni. În regiune, Polonia semnase în 2025 un tratat cu Franța care include o clauză de apărare și asistență reciprocă, iar un alt tratat este în pregătire cu Germania. Context: accent pe securitatea cibernetică și pe finanțarea apărării Șefa agenției britanice de informații cibernetice GCHQ, Anne Keast-Butler, a avertizat că Rusia atacă „fără odihnă” infrastructuri critice, procese democratice și lanțuri de aprovizionare, iar „marja de manevră” a Regatului Unit și a aliaților pentru a păstra un avans se reduce. În plan bugetar, Polonia – cea mai populată țară de pe flancul estic al NATO – este statul din Alianță care alocă cel mai mult apărării ca pondere în PIB, „peste 4,8%” în acest an. La începutul lunii mai, Varșovia a semnat un acord de împrumut cu Comisia Europeană pentru modernizarea armatei și a industriei de armament, urmând să primească 44 de miliarde de euro (aprox. 220 de miliarde de lei). [...]
Ucraina alocă încă 5 miliarde hrivne (aprox. 550 milioane lei) pentru lovituri la distanță medie, într-un pariu operațional menit să „închidă” logistica Rusiei și să-i reducă ritmul ofensiv , potrivit Kyiv Post . Programul, denumit „Logistical Lockdown”, este lansat de Ministerul Apărării împreună cu Statul Major și vizează extinderea loviturilor în adâncimea dispozitivului rusesc. Miza declarată este „distrugerea sistematică” a capabilităților ruse la adâncime operațională și creșterea presiunii în spatele frontului, astfel încât Rusia să aibă mai puține resurse pentru operațiuni de asalt. Ministrul Apărării, Mykhailo Fedorov , a susținut într-o postare pe Telegram că există deja o corelație între loviturile asupra logisticii și scăderea atacurilor la linia frontului. Cum ar urma să funcționeze „blocajul logistic” În ultimele luni, Ucraina ar fi „cvadruplat” loviturile asupra țintelor logistice ruse, inclusiv: depozite și stocuri; echipamente; puncte de comandă; rute de aprovizionare aflate la adâncime operațională. Ministerul Apărării indică drept factor-cheie extinderea capabilităților de lovire la distanță medie. În același context, instituția menționează și „perturbarea” utilizării Starlink de către forțele ruse, despre care spune că a oferit Ucrainei un avantaj tehnologic suplimentar pe câmpul de luptă. Finanțare: bani direcționați către unități, apoi achiziții centralizate Programul are două etape, cu mecanisme diferite de achiziție: Etapa 1: alocarea suplimentară a 5 miliarde hrivne direct către unități militare, pentru cumpărarea de echipamente moderne de lovire la distanță medie. Fondurile sunt distribuite către brigăzile și unitățile considerate cele mai eficiente, prin sistemul e-Bal, către echipe specializate în lovituri la adâncime operațională. Primele unități au primit deja finanțare, iar achizițiile directe au început. Etapa 2: lansarea de licitații centralizate pentru achiziții la scară mare de sisteme de lovire. Ministerul susține că achizițiile „deschise” ar trebui să accelereze creșterea producției, să stimuleze concurența între producători, să reducă riscurile de corupție și să crească transparența cheltuirii banilor publici. Rezultatele achizițiilor centralizate ar urma să se vadă „pe câmpul de luptă” până la vară. Indicatori de cost pentru ofensiva rusă, invocați de Ucraina În argumentația pentru intensificarea loviturilor în adâncime, ministerul afirmă că „prețul” înaintării ruse a crescut: Rusia ar fi pierdut 67 de soldați pe 1 km² de avans în octombrie, iar în aprilie cifra ar fi urcat la 179 pe 1 km² . Totodată, Rusia ar pierde „peste 35.000” de militari uciși sau grav răniți în fiecare lună, potrivit aceleiași surse. Context: presiune mai mare pe apărarea antiaeriană rusă Separat, articolul notează că Ucraina și-ar fi intensificat loviturile asupra sistemelor ruse de apărare antiaeriană. Der Spiegel, citând date WarSpotting, a raportat distrugerea a 37 de sisteme ruse (apărare antiaeriană, radar și război electronic) între martie și 10 mai, față de 16 în octombrie 2025. Atacurile ar viza tot mai mult sisteme de rază medie în interiorul a 200 km (aprox. 322 km) de linia frontului, inclusiv Tor și Buk și, în unele cazuri, platforme S-300. În paralel, Institute for the Study of War (ISW) leagă intensificarea operațiunilor ucrainene cu drone de încetinirea avansului rusesc de la finalul lui 2025 și de posibile penurii de rachete antiaeriene în unele unități ruse. În esență, „Logistical Lockdown” mută accentul pe o logică de uzură: dacă Ucraina reușește să lovească mai des și mai eficient logistica și apărarea antiaeriană din spatele frontului, Rusia ar putea fi forțată să reducă frecvența și amploarea atacurilor, iar ritmul operațiunilor să depindă tot mai mult de capacitatea de refacere și protecție a infrastructurii militare. [...]
Norvegia își mută parțial garanțiile de securitate spre Franța și va intra sub „umbrelă nucleară” franceză, într-o decizie care schimbă echilibrul operațional al descurajării în nordul Europei, pe fondul îndoielilor tot mai mari privind angajamentul SUA față de securitatea regiunii, potrivit Digi24 . Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat pentru agenția norvegiană NTB că țara sa va intra sub protecția nucleară a Franței, informație relatată de Reuters. Miza este una de descurajare: în practică, un atac asupra Norvegiei ar putea declanșa o ripostă nucleară din partea Franței. Ce se schimbă concret: acord de apărare și aderare la inițiativa franceză Støre s-a deplasat miercuri după-amiază la Paris pentru o întâlnire cu președintele Emmanuel Macron și pentru a semna un nou acord de apărare cu Franța. Acordul prevede aderarea Norvegiei la o inițiativă privind armele nucleare condusă de Franța. În același timp, premierul norvegian a precizat că, „în timp de pace”, în Norvegia nu vor fi amplasate arme nucleare. De ce contează: un semnal de repoziționare în interiorul NATO Mișcarea este relevantă deoarece Norvegia a fost mult timp descrisă ca o „națiune atlantistă”, care își vedea securitatea asigurată cel mai bine printr-o aliniere strânsă la Washington. Decizia vine pe fondul îngrijorărilor din Europa privind garanțiile de securitate ale SUA. Motivarea invocată de Støre ține de deteriorarea mediului de securitate european, inclusiv reînarmarea Rusiei, și de războiul pe scară largă dus împotriva unei alte țări europene. „Facem acest lucru având în vedere situația politicii de securitate din Europa, inclusiv reînarmarea masivă a Rusiei, inclusiv în domeniul nuclear, precum și faptul că aceasta duce un război pe scară largă împotriva unei alte țări europene.” Context regional: Norvegia se alătură Poloniei și Lituaniei Norvegia, membră NATO dar nu și a Uniunii Europene, are o frontieră comună cu Rusia în zona arctică și o populație de 5,6 milioane de locuitori. În martie, Franța s-a oferit să extindă protecția „umbrelei nucleare” și către alte țări europene. Norvegia devine astfel cea mai recentă țară care beneficiază de protecția nucleară a Franței, după Polonia și Lituania, ambele cu granițe comune cu Rusia. Raportul de forțe nucleare, potrivit unei organizații de specialitate Digi24 citează date atribuite Federației Oamenilor de Știință Americani: Rusia și SUA ar avea peste 5.000 de focoase nucleare fiecare, China aproximativ 500, Franța 290, iar Marea Britanie 225. [...]
UE riscă să piardă cursa producției de armament dacă rămâne blocată în sisteme „prea sofisticate” și greu de fabricat în masă , avertizează comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , într-o declarație citată de Biziday . Mesajul are o miză directă pentru securitatea europeană: Rusia și Ucraina reușesc să livreze rapid volume mari de armament „suficient de bun”, în timp ce Europa produce mai scump și mai lent. Kubilius, fost premier al Lituaniei, a spus pentru Financial Times (FT) că guvernele europene ar trebui „să-și pună la dispoziție stocurile” pentru a furniza Ucrainei echipamentele de care are nevoie, într-un moment în care Europa redeschide canale oficiale de negociere cu Rusia. În logica sa, întărirea armatei ucrainene rămâne esențială pentru „pacea prin forță”, adică o pace obținută printr-un raport de putere favorabil Ucrainei. Producție: „haute couture” vs. „suficient de bun” Comisarul atrage atenția că Europa rămâne în urma Rusiei și Ucrainei la producția de rachete, pentru că fabrică arme „sofisticate și scumpe”, greu de produs la scară largă. În formularea sa, europenii ar produce „haute couture”, în timp ce ucrainenii livrează sisteme „suficient de bune”, dar eficiente și replicabile rapid. Ca exemplu, Kubilius indică racheta de croazieră ucraineană Flamingo , despre care spune că Ucraina ar fi pregătită să producă anul acesta aproximativ 700 de unități. Prin comparație, el afirmă că UE a fabricat mai puțin de 300, iar Rusia ar fi ajuns la 1.200 de unități. Mecanism financiar propus: stocuri UE pentru Ucraina, bani pentru reînarmare Kubilius sugerează ca Ucraina să achiziționeze arme din stocurile statelor UE, folosind fondul destinat armamentului (60 de miliarde de euro), provenit din împrumutul de 90 de miliarde de euro aprobat recent de Uniunea Europeană. Ideea este ca statele care vând armamentul să folosească banii obținuți pentru: a cumpăra arme noi; a-și extinde capacitățile de producție. Ce urmează: plan UE în iulie pentru reducerea fragmentării industriei Apelul vine în contextul în care Bruxelles-ul pregătește inițiative pentru stimularea producției de apărare și reducerea fragmentării industriei europene de armament, urmând să prezinte în iulie un plan în acest sens. Potrivit lui Kubilius, piața europeană de apărare este „fragmentată și plină de obstacole” deoarece statele își protejează companiile naționale și cumpără în principal de la producătorii proprii. El dă exemplul Franței și Germaniei, care ar cumpăra 70% din ceea ce produc industriile lor, în timp ce doar aproximativ 10% ar fi vândut către alte țări din UE. În plus, guvernele ar invoca frecvent excepții de securitate națională pentru a evita regulile pieței în achizițiile de apărare, ceea ce ar crea, în opinia sa, un „sistem cu adevărat închis”. [...]
Incidentul cu fregata olandeză ridică riscul de escaladare într-o rută maritimă critică pentru comerț , după ce China a anunțat că a mobilizat forțe navale și aeriene pentru a „alunga” nava din zona disputată a Insulelor Paracel din Marea Chinei de Sud, potrivit HotNews . Beijingul susține că fregata ar fi „pătruns ilegal” în zonă, iar un purtător de cuvânt al comandamentului Teatrului Sudic al Armatei Populare de Eliberare, Zhai Shichen, a acuzat că elicoptere au decolat în repetate rânduri și „au pătruns în spațiul aerian al Chinei”. Armata chineză nu a oferit detalii suplimentare despre incident. Într-un comunicat, Zhai a cerut Olandei să înceteze „acțiunile de încălcare și provocare” și a afirmat că armata chineză „va proteja cu hotărâre suveranitatea și securitatea națională”. De ce contează: presiune militară într-o zonă disputată, cu miză economică Marea Chinei de Sud este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, iar episoadele de tipul celui descris de China cresc riscul de incidente între forțe navale ale unor state care invocă principii diferite: revendicări teritoriale versus libertatea de navigație și aplicarea dreptului internațional al mării. China revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud (aproape toate cele 1,3 milioane de mile pătrate), însă cel puțin alte șase guverne au revendicări teritoriale în zonă: Filipine, Vietnam, Malaezia, Indonezia, Brunei și Taiwan. Din 2014, Beijingul a transformat recife în insule artificiale fortificate, cu rachete, piste pentru avioane și sisteme de arme, potrivit informațiilor citate în material. Ce făcea fregata olandeză în regiune Fregata „HNLMS De Ruyter” se află în Indo-Pacific în cadrul eforturilor Olandei de a-și consolida parteneriatele maritime. Nava a fost ancorată la Manila de vineri până duminică (22–24 mai) și urma să participe la activități de interoperabilitate cu Marina Militară a Filipinelor, inclusiv exerciții de comunicații și manevre, potrivit agenției PNA. Comandantul navei, comandorul Rodger de Wit, a spus că prezența olandeză transmite sprijin pentru dreptul internațional, în special pentru Convenția ONU privind Dreptul Mării (UNCLOS), și are ca obiectiv promovarea libertății de navigație și menținerea „continuității comerțului”. Context operațional: o misiune de cinci luni și exerciții în Pacific „HNLMS De Ruyter” participă la misiunea de desfășurare „Pacific Archer” a Marinei Regale Olandeze, pe durata a cinci luni. Nava urmează să ia parte la exercițiul „ Rim of the Pacific 2026 ”, programat între 24 iunie și 31 iulie, în jurul Insulelor Hawaii, cu participarea a 31 de state. Fregata, intrată în serviciu în 2004, are un echipaj de aproximativ 200 de persoane și transportă un elicopter militar multirol NH90, conform datelor din articol. [...]
