Știri
Știri din categoria Apărare
Forța Spațială a SUA a atribuit SpaceX un contract de 2,29 miliarde de dolari pentru „coloana vertebrală” a unei rețele militare de date și țintire în orbită joasă, un pas cu impact operațional direct asupra modului în care armata americană distribuie rapid informații de la senzori la platforme de lovire, potrivit Ars Technica.
Space Systems Command (centrul principal de achiziții al Forței Spațiale) a anunțat marți un acord „firm-fixed-price” (preț fix) în valoare de 2,29 miliarde de dolari pentru contractul Space Data Network (SDN) Backbone, confirmând informații vehiculate de mai mult timp despre intenția Pentagonului de a apela la SpaceX pentru o nouă rețea de comunicații în orbită joasă (LEO). În comunicarea oficială, instituția susține că selecția SpaceX „accelerează livrarea unei rețele de comunicații reziliente și de mare viteză în spațiu”.
Rețeaua SDN Backbone ar urma să se bazeze pe tehnologie dezvoltată inițial pentru constelația Starlink. SpaceX produce deja sateliți proiectați pentru aplicații militare, denumiți Starshield, iar articolul notează că rețeaua din LEO „probabil” va folosi această platformă.
Conform Space Systems Command, proiectul vizează o rețea extinsă de sateliți interconectați optic (legături laser între sateliți), care să furnizeze:
Ars Technica plasează contractul în contextul evoluției Space Development Agency (SDA), un birou al Pentagonului înființat în 2019, care a început în 2023 lansarea de prototipuri pentru o constelație de sateliți de urmărire a rachetelor și de retransmisie de date. Strategia SDA era să procure și să introducă rapid noi generații de sateliți de „transport” de date la fiecare doi ani, folosind contribuții de la mai multe companii din industria spațială americană.
În acest cadru, SDN Backbone este prezentat ca „backbone”-ul (componenta centrală) unei rețele „re-arhitecturate”, după ce inițiative separate ale Pentagonului au stagnat.
Din informațiile disponibile în material, Forța Spațială a confirmat atribuirea contractului și direcția tehnologică (LEO, interconectare optică, bază Starlink/Starshield), însă nu sunt oferite în text detalii despre calendarul de implementare, numărul de sateliți sau etapele de livrare.
Recomandate
Serviciile europene nu indică un risc iminent de atac rusesc asupra NATO, dar avertizează că presiunea „hibridă” a Rusiei va continua , potrivit informațiilor publicate de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru mediul de afaceri prin prisma riscurilor operaționale și de securitate asociate atacurilor „hibride” (sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice), chiar și în absența unor semnale privind o escaladare militară clasică. O înaltă responsabilă europeană, citată sub rezerva anonimatului, a afirmat că „serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva țărilor europene” și că, în privința unor amenințări la adresa membrilor europeni ai NATO, „nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva”. De ce contează: accent pe riscuri „hibride”, nu pe un atac convențional În același timp, oficialul european susține că Rusia încearcă „în mod activ să creeze dificultăți” pentru statele UE, în contextul în care Uniunea sprijină Ucraina după invazia din 2022. Potrivit acesteia, „escaladarea din partea Rusiei există în mod clar”, iar ceea ce se observă sunt „atacuri hibride, apoi mai puțin hibride”, cu așteptarea că ele vor continua. Pentru companii, această nuanță mută discuția din zona unui scenariu militar imediat în zona continuității operaționale: protecția infrastructurii critice, securitatea IT, lanțurile de aprovizionare și managementul riscului reputațional în fața campaniilor de influență. Context: informații din presa americană și reacția Kremlinul ui Materialul menționează că, potrivit presei americane, directorul CIA, John Ratcliffe , s-ar fi deplasat marți la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Kremlinul a respins joi aceste informații, calificându-le drept „povești alarmiste”, fără „orice legătură cu realitatea”. [...]
Elveția își schimbă pregătirea militară printr-un batalion de drone din 2028 , o mutare care mută accentul de la dotare punctuală la o capabilitate operațională permanentă, într-un context european de reînarmare, potrivit Antena 3 . Ministerul elvețian al Apărării a anunțat intenția de a înființa unitatea în cadrul armatei, cu roluri de „explorare, acțiune și apărare”. În paralel, instruirea în domeniu urmează să fie întărită, inclusiv prin crearea unui serviciu militar specializat. Ce se schimbă operațional în armată Din 2028, armata elvețiană ar urma să aibă propriul batalion de drone, ceea ce indică o integrare structurată a acestor sisteme în planificarea și execuția misiunilor, nu doar utilizarea lor ad-hoc. Ministerul descrie dronele, apărarea contra dronelor și robotica drept o „prioritate strategică” pentru Elveția. Instituția leagă această evoluție de transformările din războiul modern, unde dronele sunt folosite tot mai mult în „ conflicte hibride ” (combinații de acțiuni militare, tehnologice și de influență, sub pragul unui război clasic). Context: armată de miliție și presiune pe protecția infrastructurii Elveția are o armată de miliție, cu serviciu militar obligatoriu pentru bărbați și stagii periodice de pregătire. În acest cadru, întărirea instruirii pentru drone și înființarea unui serviciu militar specializat sugerează o adaptare a modului de formare a personalului la noile riscuri și tehnologii. Ministerul mai afirmă că a observat o creștere a numărului de zboruri cu drone deasupra infrastructurii militare și critice din Elveția, un semnal care susține accentul pus pe apărarea contra dronelor. Ce urmează și ce nu e încă precizat Calendarul indicat este „începând din 2028”, însă materialul nu oferă detalii despre buget, tipurile de drone vizate, dimensiunea batalionului sau calendarul exact de implementare. Informația este atribuită unui comunicat al ministerului, transmis de AFP și citat de Agerpres , conform sursei. [...]
Apropierea trupelor ruse la 4 km de Sloviansk ridică presiunea pe „ Centura Fortărețelor ” , un coridor defensiv-cheie în Donețk, însă amploarea avansului revendicat de Moscova nu poate fi verificată independent, potrivit HotNews , care citează Reuters. Generalul Valeri Gherasimov , șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, a susținut într-un videoclip publicat de Ministerul rus al Apărării că forțele Moscovei se află la doar patru kilometri de periferia estică a orașului Sloviansk. Reuters precizează că nu a putut verifica această informație. De ce contează Sloviansk și Kramatorsk Sloviansk și Kramatorsk sunt descrise drept principalele „fortărețe” ucrainene din regiunea Donețk și obiective majore ale ofensivei ruse, deoarece ocuparea lor ar facilita obținerea controlului total asupra Donețkului. Regiunea face parte din Donbas, zonă cu mine de cărbune și industrie grea, pe care Rusia încearcă să o cucerească integral de la începutul invaziei din februarie 2022. În același context, Luhansk, cealaltă regiune a Donbasului, este menționată ca fiind deja aproape complet sub controlul armatei ruse. „Ofensive pe toate fronturile”, dar cu limitări pe teren Presa rusă de stat a relatat că Gherasimov a susținut că Rusia desfășoară „ofensive pe toate fronturile” și că „ritmul ofensivei nu înregistrează nicio încetinire”. Declarația este atribuită agenției TASS. Evaluarea Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică însă un tablou mai nuanțat: armata rusă atacă „Centura Fortărețelor” din două direcții, iar cucerirea acesteia ar fi obiectivul ofensivei de primăvară-vară 2026. Ce este „Centura Fortărețelor” și unde se duce lupta ISW descrie „Centura” ca o fâșie de aproximativ 50 de kilometri care include trei orașe aflate sub controlul Kievului: Sloviansk Kramatorsk Konstiantinivka (Kostiantinivka) Potrivit think tankului american, forțele ruse și-au intensificat eforturile de a avansa spre Sloviansk din est și sud-est, după încercări nereușite de a ataca din nord-est, prin Lîman, la începutul ofensivei. În sudul „Centurii”, rușii ar avansa activ în Kostiantinivka, unde ucrainenii ar mai avea o prezență limitată, menținând poziții în părțile de nord și nord-vest ale orașului. Rusia a revendicat încă din iulie 2026 că a cucerit Kostiantinivka, însă ISW afirmă că forțele ucrainene încă dețin poziții în localitate și apreciază că infiltrările și avansurile limitate nu ar permite o străpungere operațională rapidă împotriva restului „Centurii” sau a întregii regiuni Donețk, chiar dacă orașul ar fi cucerit în cele din urmă. În paralel, ISW notează că Rusia a atacat puternic Slovianskul și împrejurimile în ultimele luni, cu scopul de a degrada logistica și apărarea ucraineană înaintea unor operațiuni terestre, folosind inclusiv forțele aeriene pentru a lovi poziții ucrainene de pe linia frontului. [...]
Două avioane spaniole F-18 și un elicopter Puma au fost ridicate pentru monitorizare , după ce radarele MApN au detectat un grup de ținte aeriene în spațiul ucrainean, aproape de granița cu România, iar populația din nordul județului Tulcea a primit un nou mesaj RO-Alert, potrivit Biziday . Ministerul Apărării Naționale precizează că detectarea a avut loc la ora 10.08, iar mesajul RO-Alert a fost transmis la 10.18. Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, au decolat la 10.23 pentru monitorizarea situației. La 10.33 a fost ridicat de la sol și un elicopter IAR-330 PUMA SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Ce înseamnă operațional: activarea rapidă a Poliției Aeriene Întărite Ridicarea de la sol a aeronavelor spaniole și a elicopterului românesc indică o reacție operativă la o situație aeriană aflată în proximitatea frontierei, în condițiile în care țintele au fost detectate în spațiul aerian ucrainean, nu în cel românesc, conform informării MApN. „Misiunea este în dinamică”, mai transmite ministerul. Context local: verificări la Plauru după un incendiu de vegetație În paralel, MApN arată că o echipă de geniști se află în zona localității Plauru pentru cercetări, după ce „ieri a izbucnit un incendiu de vegetație, aparent provocat de o dronă”. [...]
Republica Moldova își monitorizează spațiul aerian după survoluri neautorizate ale unor drone, pe fondul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei , potrivit Biziday . Ministerul moldovean al Apărării spune că, în noaptea de 27 august, au fost identificate cinci drone care au intrat din Ucraina în spațiul aerian al țării, iar Ministerul de Externe condamnă incidentul și anunță și descoperirea unei a șasea drone prăbușite lângă Chișinău, a cărei origine nu este, deocamdată, cunoscută. Ministerul Apărării precizează că prima dronă a fost detectată la 03:56, în apropiere de localitatea ucraineană Beleaevka (regiunea Odesa), și ar fi rămas în spațiul aerian al Republicii Moldova aproximativ un minut. A doua dronă a intrat la 03:59 prin apropierea localității Căplani și a dispărut de pe sistemele de monitorizare la 04:10, în proximitatea localității Carahasani (raionul Ștefan Vodă). A treia dronă ar fi traversat frontiera la 04:09 pe direcția Palanca – Crocmaz – Olănești – Purcari – Rășcăeți, iar la 04:24 a dispărut de pe radare în apropierea localității Pervomaisk, în sectorul transnistrean, aproape de frontieră. A patra dronă a intrat la 04:16 pe direcția Palanca și a revenit la scurt timp în Ucraina. Totodată, ministerul menționează un survol în zona punctului de trecere Săiți (Republica Moldova) – Lesnoe (Ucraina): o dronă a traversat ambele teritorii, apoi la 06:02 s-a deplasat spre Lesnoie, părăsind spațiul aerian al Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău leagă aceste survoluri de atacurile aeriene ale Federației Ruse asupra Ucrainei și spun că monitorizarea spațiului aerian continuă. Ministerul Afacerilor Externe condamnă „cu fermitate” încălcarea spațiului aerian și anunță separat un incident privind o dronă prăbușită în apropierea capitalei, pe traseul Chișinău–Basarabeasca, fără ca originea acesteia să fie clarificată. Incidentele au loc chiar de Ziua Independenței Republicii Moldova, când sunt programate vizite la Chișinău, inclusiv ale lui Nicușor Dan și Volodimir Zelenski . Conform agendei președintelui României, Nicușor Dan ar urma să ajungă în capitală în jurul orei 14:00, iar până atunci are programate vizite la Cahul. [...]
Zelenski își întărește comanda defensivă în Donețk prin numirea a doi comandanți de prim-plan pentru a superviza apărarea „centurii de fortărețe” din est, într-un moment în care Rusia înaintează lent spre orașe-cheie, potrivit HotNews . Președintele Volodîmîr Zelenski, aflat într-o vizită pe linia frontului alături de șeful statului major, a anunțat că Andrii Bilețki (comandantul Corpului al Treilea de Armată) și Denis Prokopenko (comandantul Primului Corp „Azov”) vor conduce noile grupări menite să consolideze apărarea în zona Donețk, conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: Donețk rămâne miza operațională imediată Trupele ruse avansează către așa-numita „centură de fortărețe”, o succesiune de orașe industriale din Donețk. În paralel, Kremlinul a cerut Ucrainei să cedeze întreaga regiune ca condiție pentru încetarea războiului, cerere respinsă de Kiev. În acest context, numirile sunt prezentate ca o încercare de a întări coordonarea apărării în jurul unor bastioane considerate esențiale, precum Kostiantînivka, Kramatorsk și Sloviansk, pe măsură ce forțele ruse se apropie de aceste orașe. Cine sunt comandanții și ce rol primesc Cei doi sunt descriși ca parte a unei generații noi de comandanți de teren, cu experiență, care conduc unele dintre cele mai capabile și mai bine instruite forțe ale Ucrainei. Unitățile lor sunt deja implicate în luptele din est, iar comandanții au fost apreciați pentru eficiență și capacitate de planificare, potrivit materialului. Publicația notează și câteva repere despre profilul lor: Andrii Bilețki a fondat Batalionul „Azov” în 2014 și ulterior a înființat Corpul al Treilea de Armată, considerat una dintre unitățile ucrainene cele mai căutate de noii recruți. Denis Prokopenko a comandat „Azov” în timpul asediului de la Mariupol și, după revenirea din captivitate în Rusia, a contribuit la transformarea unității într-o structură de „zeci de mii de trupe”, conform textului. Ambele unități sunt asociate cu adoptarea doctrinei de tip NATO și a noilor tehnologii. Legătura cu reorganizarea conducerii militare Potrivit analistului militar ucrainean Mikola Bielieskov, citat în articol, aceste numiri ar urmări să îi ofere noului șef al statului major, Mihailo Drapatîi, mai mult spațiu pentru planificare strategică. În oglindă, predecesorul său, Oleksandr Sîrski, fusese criticat pentru micromanagement și pentru încercarea de a gestiona inclusiv sectoare mai mici ale frontului. Separat, comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, a salutat numirile, considerându-le un pas către „războiul centrat pe rețea” (concept care pune accent pe conectarea unităților și a senzorilor într-un sistem comun de comandă și lovire). „Asta este exact ceea ce înseamnă «Războiul Inteligent»”, a scris el pe rețelele sociale. [...]
