Știri
Știri din categoria Apărare
România direcționează 5,69 miliarde euro (aprox. 28,3 miliarde lei) către Rheinmetall dintr-un pachet de contracte militare de 8,33 miliarde euro (aprox. 41,4 miliarde lei) finanțate prin SAFE, ceea ce concentrează cea mai mare parte a banilor într-un singur furnizor și ridică miza pe capacitatea de livrare și pe componenta de producție locală, potrivit HotNews. Ministerul Apărării a trimis în Parlament 16 programe pentru aprobare, iar MApN indică o pondere medie a producției locale de circa 50%.
SAFE (Security Action For Europe) este un program european de credite, cu buget total de 150 miliarde euro, gândit pentru întărirea industriei de apărare a UE până în 2030. România are alocate 16,6 miliarde euro, a doua aplicație ca valoare dintre cele depuse, iar contractarea pentru achizițiile individuale are termen-limită sfârșitul lunii mai 2026.
Cea mai mare parte a sumei merge către Rheinmetall, prin 7 programe distincte, cu grade diferite de localizare a producției în România.
Cel mai mare contract din acest pachet vizează mașina de luptă a infanteriei: 232 de vehicule Lynx, pentru circa 2,598 miliarde euro (aprox. 12,9 miliarde lei), cu un grad de localizare de aproximativ 40% prin Automecanica Mediaș. Față de lista inițială SAFE, au scăzut atât bugetul (cu 3 miliarde euro), cât și numărul de vehicule (de la 298), restul urmând să fie cumpărate ulterior prin alte fonduri, prin contracte subsecvente.
În zona navală, două nave de patrulare ar urma să fie contractate cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems pentru 836 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), peste estimarea inițială de 700 milioane euro. Tot aici, două vedete pentru scafandri sunt estimate la 84 milioane euro (aprox. 418 milioane lei), față de 57 milioane euro inițial. Planul prevede realizarea navelor la șantierul naval Mangalia, cu obiectivul de „revitalizare” a acestuia.
Pe apărare antiaeriană apropiată și muniție, lista include:
Un pachet separat, cu achiziții directe de la Airbus și Thales, este evaluat la 1,012 miliarde euro (aprox. 5,0 miliarde lei). Componenta principală este achiziția a 12 elicoptere H225M Caracal, în configurație de atac, pentru 852 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), într-o achiziție comună cu Franța.
MApN mai indică intenția de a cumpăra încă 30 de elicoptere după 2030, prin bugetul național (circa 2 miliarde euro, aprox. 10 miliarde lei), astfel încât Airbus să mute producția H225M la Brașov. În lista prezentată, pentru primele 12 apar mențiuni de localizare „IAR Brașov 10%/100% post-2030”, ceea ce sugerează că producția locală integrală ar fi condiționată de comenzi ulterioare.
Tot în acest pachet:
Lista include și achiziții cu furnizori diverși, cu accent pe producție/integrare locală în unele cazuri:
Ministerul Apărării cere aprobarea Parlamentului pentru cele 16 programe. În paralel, SAFE funcționează ca finanțare prin credite, iar pentru achizițiile individuale ale statelor termenul de contractare este sfârșitul lunii mai 2026, conform informațiilor prezentate.
Pentru context, HotNews amintește că România are alocate 16,6 miliarde euro prin SAFE, din care 9,6 miliarde euro sunt pentru achiziții militare ale MApN, iar alte alocări vizează infrastructură și zona de ordine publică. Pentru lista inițială SAFE, publicația trimite la materialul anterior: HotNews.
Recomandate
Rheinmetall își împinge sistemul mobil Skyranger 30 în prim-planul apărării antidrone din NATO , urmând să îl prezinte la Eurosatory 2026 de la Paris, într-un moment în care statele europene caută soluții rapide pentru apărarea aeriană de proximitate, potrivit Interesting Engineering . Skyranger 30 este un sistem de apărare aeriană mobil, construit pe șasiul vehiculului de luptă Lynx KF41 , care combină senzori moderni cu „putere de foc” ridicată. Miza operațională este acoperirea unui gol de capabilități în apărarea aeriană cu rază scurtă, pe fondul proliferării dronelor și a munițiilor rătăcitoare (loitering munitions – muniții care pot „patrula” deasupra zonei înainte de atac). De ce contează: apărarea de proximitate devine prioritate în Europa Publicația notează că sistemul câștigă importanță în mai multe țări NATO, în cadrul inițiativelor europene de apărare. Contextul invocat este schimbarea rapidă a amenințărilor pe câmpul de luptă, unde arhitecturile tradiționale de apărare aeriană sunt tot mai des puse sub presiune de ținte aeriene ieftine și greu de interceptat, precum dronele. În acest cadru, Rheinmetall poziționează Skyranger 30 ca soluție mobilă pentru protecția unităților în mișcare și a unor obiective critice, inclusiv infrastructură, printr-o combinație de senzori, angajare automată a țintelor și interceptori de tip tun și rachete. Ce poate face Skyranger 30: tun de 30 mm, muniție programabilă și rachete SHORAD La baza sistemului se află un tun tip „revolver” de 30 mm (30mmx173 KCE), cu o rază efectivă de până la 3.000 de metri. Interesting Engineering menționează utilizarea muniției programabile cu explozie în aer (airburst), care ar crește probabilitatea de lovire împotriva micro-dronelor. Pentru distanțe mai mari, turela are un design modular și poate integra rachete de apărare aeriană cu rază scurtă (SHORAD – short-range air defense). Sistemul include: radar de căutare integrat; senzori electro-optici; supraveghere și urmărire a țintelor la 360 de grade; posibilitatea de operare autonomă sau în rețea, conform unui comunicat citat de publicație. Adoptare în UE și NATO, pe fondul lecțiilor din conflictele recente Interesting Engineering scrie că mai mulți membri ai UE și NATO, inclusiv Germania, au ales în ultimii ani soluția Skyranger 30. Articolul leagă accelerarea cererii de experiența conflictelor recente, în special de utilizarea extinsă a dronelor și a munițiilor rătăcitoare în Ucraina, care a împins în sus interesul pentru sisteme mobile de apărare aeriană terestră cu rază scurtă și foarte scurtă. Rheinmetall urmează să prezinte Skyranger 30 la Eurosatory 2026, iar mesajul central este că sistemul ar răspunde unei cereri „urgente” pentru apărare aeriană mobilă și rezilientă în fața amenințărilor aeriene actuale. [...]
Rheinmetall mizează pe lansare rapidă și dispersată a dronelor kamikaze din containere standard , într-o abordare care poate transforma rețelele obișnuite de logistică în puncte mobile de lovire, potrivit Interesting Engineering . Compania germană a prezentat la Eurosatory 2026 un lansator autonom containerizat (Containerized Missile Launcher – CML), gândit să opereze ca „multiplicator de forță” pentru noul său sistem de muniție rătăcitoare FV-014 (Loitering Munition System – LMS). CML este descris ca un sistem modular, complet autonom, integrat într-o rețea de recunoaștere și lovire a Rheinmetall. În practică, conceptul urmărește să reducă timpii de reacție prin posibilitatea de a disloca rapid lansatorul și de a lansa mai multe drone FV-014 către ținte de pe câmpul de luptă. Ce aduce FV-014 în plan operațional FV-014 este o muniție rătăcitoare portabilă de 20 kg, destinată să lege rapid recunoașterea de sprijinul de foc „organic” (adică disponibil direct unității, fără a depinde de alte structuri). Conform descrierii din material, drona are propulsie electrică „silencioasă” și un design aerodinamic al aripii pentru operare discretă. Pentru observare și conștientizare situațională, FV-014 are un gimbal frontal rotativ la 360 de grade. Parametrii de utilizare indicați sunt: autonomie de zbor de până la 70 de minute; rază operațională maximă de 100 km; legătură de date de 60 km. Încărcătura și controlul loviturii Rheinmetall spune că FV-014 folosește o încărcătură explozivă HEDP (High-Explosive Dual Purpose – exploziv cu dublu rol), dezvoltată intern. Aceasta combină efecte de fragmentare anti-personal cu penetrare anti-blindaj, iar compania afirmă că poate străpunge peste 600 mm de blindaj. În plus, arhitectura software ar permite unui singur operator să comande mai multe drone într-o formație coordonată de tip „roi”. Sistemul ar impune și un protocol „human-in-the-loop”, ceea ce înseamnă că decizia finală pentru o lovitură letală rămâne la un operator uman. Materialul mai susține că drona este proiectată să funcționeze în medii cu bruiaj și război electronic intens. Producție în UE și semnal de piață: acord-cadru „multi-miliard” cu Bundeswehr FV-014 este prezentat ca element central al Rheinmetall Reconnaissance Network (AWV), controlat printr-o stație de sol „ușor de folosit” și capabil să combine date cu alte platforme, inclusiv drona de recunoaștere LUNA NG, pentru a construi o imagine operațională comună. Un element cu relevanță economică și de achiziții: sistemul ar fi fost validat într-o demonstrație cu foc real pentru un client NATO în februarie 2026, iar în aprilie 2026 ar fi urmat semnarea unui acord-cadru „masiv”, de ordinul mai multor miliarde de euro, cu forțele armate germane (Bundeswehr). Articolul nu precizează valoarea exactă și nici structura contractuală. Pe fondul creșterii capacităților de producție, Rheinmetall poziționează combinația CML–FV-014 ca soluție scalabilă pentru nevoile de apărare moderne, cu accent pe dispersie, mobilitate și lansare rapidă din infrastructuri logistice standardizate. [...]
România își extinde rapid capacitatea de apărare anti-dronă prin sprijin aliat , după ce Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente suplimentare, potrivit Antena 3 , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan de la Bruxelles. Anunțul vine în contextul în care, spune șeful statului, în concluziile Consiliului European urmează să fie menționat subiectul dronelor care au pătruns pe teritoriul României. În viziunea sa, această referire ar însemna „o atenție suplimentară acordată Flancului Estic” și întărirea proiectelor dedicate, inclusiv „Eastern Flank Watch”. Ce se schimbă operațional: dislocare de echipamente în România Nicușor Dan afirmă că oferta Portugaliei și Slovaciei a fost exprimată la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, desfășurată joi dimineață, unde cele două țări „au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor”. Cine mai contribuie și de ce contează Potrivit președintelui, Portugalia și Slovacia se adaugă unui grup de aliați care „contribuie sau au anunțat deja contribuții cu echipamente și expertiză” pentru protecția României față de incursiuni ale dronelor: SUA Franța Italia Spania Din perspectiva impactului operațional, extinderea listei de state dispuse să trimită echipamente sugerează o consolidare a apărării pe termen scurt, prin capabilități puse la dispoziție de aliați, pe fondul riscurilor de securitate asociate Flancului Estic al NATO. [...]
Israel estimează că va avea în câteva săptămâni o soluție împotriva dronelor explozive ale Hezbollah , un semnal că industria locală de apărare accelerează trecerea de la testare la implementare operațională pe fondul presiunii de la granița de nord, potrivit The Jerusalem Post . Boaz Levy , directorul general al Israel Aerospace Industries (IAI), a declarat la postul 103FM că rezolvarea problemei dronelor ar urma să vină „în săptămâni, nu luni”. El a indicat că subiectul este „în vârful agendei”, sub coordonarea MAFAT, direcția de cercetare și dezvoltare din Ministerul Apărării. Ce tip de contramăsuri sunt evaluate Levy a spus că sunt analizate „mai multe răspunsuri”, iar abordarea este împărțită pe etape, de la descoperirea țintei până la neutralizare. În prezent, există idei deja implementate, dintre care unele „chiar funcționează”, iar neutralizarea ar folosi atât mijloace cinetice (interceptare fizică), cât și electronice (bruiaj sau alte metode de război electronic). Publicația notează că discuția are loc în contextul utilizării de către Hezbollah a dronelor explozive în atacuri în nordul Israelului. Context: tensiuni comerciale în Europa pentru industria israeliană de apărare În aceeași intervenție, șeful IAI a criticat Franța pentru decizia de a interzice participarea Israelului la expoziția de armament Eurosatory , descriind situația drept un „embargo” și amintind precedente istorice din anii 1960, inclusiv cazul avioanelor Mirage pe care Israelul nu le-ar fi primit din cauza restricțiilor. Levy a susținut că astfel de blocaje au contribuit, în timp, la dezvoltarea industriei aeronautice israeliene și a comparat situația de la Paris cu o expoziție recentă din Berlin, unde, spune el, delegația israeliană ar fi fost primită favorabil. În opinia sa, decizia Franței ar reflecta mai degrabă interese de afaceri decât unele politice, iar IAI ar urma să continue colaborările cu parteneri internaționali. [...]
Ucraina și Germania își coordonează dezvoltarea apărării antibalistice , într-un acord care poate accelera transferul de tehnologie și producția de echipamente militare în Europa, pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor cu rachete balistice. Informația a fost prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , potrivit Mediafax . Acordul a fost semnat de miniștrii apărării din Ucraina și Germania în marja reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei („Grupul Ramstein”) și vizează „punerea în comun” a capacităților tehnologice ale celor două țări pentru dezvoltarea tehnologiei antibalistice (sisteme și soluții destinate interceptării rachetelor balistice). „Astăzi, Ucraina și Germania fac un pas comun foarte important, cred. Noi dispunem de anumite tehnologii, iar Germania dispune de alte tehnologii, iar astăzi miniștrii noștri ai apărării au semnat deja un acord pentru a pune în comun aceste capacități.” Ce se schimbă operațional: țintă de rezultate până în iarnă Zelenski a cerut ca și alți aliați occidentali să se alăture inițiativei, cu obiectivul de a obține rezultate „până în iarnă”, în condițiile în care rachetele balistice rusești rămân, potrivit lui, o problemă majoră pentru apărarea Ucrainei. „Rachetele balistice rusești rămân o problemă, iar noi avem nevoie de o soluție la această problemă. Până în această iarnă, ar trebui să vedem deja rezultate concrete ale eforturilor noastre comune în domeniul apărării antibalistice.” Liderul ucrainean a descris proiectul ca pe un efort „pe termen lung”, cu relevanță dincolo de Ucraina. Producție și industrie: Fire Point și vehiculul terestru fără pilot TerMIT Zelenski a spus că Fire Point, descris drept cel mai mare producător de rachete și drone din Ucraina, este unul dintre participanții la inițiativă. Separat, potrivit Reuters (citat de Mediafax), Ucraina și Germania vor produce în comun TerMIT, un vehicul terestru fără pilot (UGV – „unmanned ground vehicle”, adică platformă robotică la sol) care poate transporta până la 300 de kilograme de muniție, echipament și apă către pozițiile de pe linia frontului. Conform aceleiași informații, vehiculele ar urma să fie produse în Germania. În material nu sunt precizate valoarea acordului, calendarul detaliat de implementare sau volumele de producție. [...]
Finlanda își extinde capacitatea de lovire aer-sol a flotei F-35 prin achiziția de bombe cu planare , într-un pachet care include și instruire, mentenanță și logistică, potrivit Economica . Achiziția este legată de programul Finlandei pentru cele 64 de avioane de vânătoare multirol F-35, cumpărate deja de la Lockheed Martin pentru 9,4 miliarde de dolari (aprox. 43,2 miliarde lei), informație transmisă de Agerpres. Ce aduc noile muniții în plan operațional Ministerul finlandez al Apărării a precizat că bombele sunt ghidate cu precizie și pot lovi ținte mobile la distanță medie, inclusiv în condiții meteo nefavorabile. Un alt element operațional important este dimensiunea redusă, care permite unui avion F-35 să transporte mai multe bombe simultan. Cine produce și ce include pachetul Muniția va fi produsă de Raytheon, filială a concernului american RTX. Conform informațiilor din articol, pachetul nu se limitează la muniție, ci include: piese de schimb; documentație; transport; instruire; servicii de reparații și asistență. Mesajul politic: întărirea apărării „în condiții dificile” Ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen , a declarat că achiziția întărește apărarea țării „în condiții dificile”, indicând că investiția urmărește creșterea capacității de descurajare și reacție a forțelor aeriene. [...]
