Știri
Știri din categoria Apărare
România direcționează 5,69 miliarde euro (aprox. 28,3 miliarde lei) către Rheinmetall dintr-un pachet de contracte militare de 8,33 miliarde euro (aprox. 41,4 miliarde lei) finanțate prin SAFE, ceea ce concentrează cea mai mare parte a banilor într-un singur furnizor și ridică miza pe capacitatea de livrare și pe componenta de producție locală, potrivit HotNews. Ministerul Apărării a trimis în Parlament 16 programe pentru aprobare, iar MApN indică o pondere medie a producției locale de circa 50%.
SAFE (Security Action For Europe) este un program european de credite, cu buget total de 150 miliarde euro, gândit pentru întărirea industriei de apărare a UE până în 2030. România are alocate 16,6 miliarde euro, a doua aplicație ca valoare dintre cele depuse, iar contractarea pentru achizițiile individuale are termen-limită sfârșitul lunii mai 2026.
Cea mai mare parte a sumei merge către Rheinmetall, prin 7 programe distincte, cu grade diferite de localizare a producției în România.
Cel mai mare contract din acest pachet vizează mașina de luptă a infanteriei: 232 de vehicule Lynx, pentru circa 2,598 miliarde euro (aprox. 12,9 miliarde lei), cu un grad de localizare de aproximativ 40% prin Automecanica Mediaș. Față de lista inițială SAFE, au scăzut atât bugetul (cu 3 miliarde euro), cât și numărul de vehicule (de la 298), restul urmând să fie cumpărate ulterior prin alte fonduri, prin contracte subsecvente.
În zona navală, două nave de patrulare ar urma să fie contractate cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems pentru 836 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), peste estimarea inițială de 700 milioane euro. Tot aici, două vedete pentru scafandri sunt estimate la 84 milioane euro (aprox. 418 milioane lei), față de 57 milioane euro inițial. Planul prevede realizarea navelor la șantierul naval Mangalia, cu obiectivul de „revitalizare” a acestuia.
Pe apărare antiaeriană apropiată și muniție, lista include:
Un pachet separat, cu achiziții directe de la Airbus și Thales, este evaluat la 1,012 miliarde euro (aprox. 5,0 miliarde lei). Componenta principală este achiziția a 12 elicoptere H225M Caracal, în configurație de atac, pentru 852 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), într-o achiziție comună cu Franța.
MApN mai indică intenția de a cumpăra încă 30 de elicoptere după 2030, prin bugetul național (circa 2 miliarde euro, aprox. 10 miliarde lei), astfel încât Airbus să mute producția H225M la Brașov. În lista prezentată, pentru primele 12 apar mențiuni de localizare „IAR Brașov 10%/100% post-2030”, ceea ce sugerează că producția locală integrală ar fi condiționată de comenzi ulterioare.
Tot în acest pachet:
Lista include și achiziții cu furnizori diverși, cu accent pe producție/integrare locală în unele cazuri:
Ministerul Apărării cere aprobarea Parlamentului pentru cele 16 programe. În paralel, SAFE funcționează ca finanțare prin credite, iar pentru achizițiile individuale ale statelor termenul de contractare este sfârșitul lunii mai 2026, conform informațiilor prezentate.
Pentru context, HotNews amintește că România are alocate 16,6 miliarde euro prin SAFE, din care 9,6 miliarde euro sunt pentru achiziții militare ale MApN, iar alte alocări vizează infrastructură și zona de ordine publică. Pentru lista inițială SAFE, publicația trimite la materialul anterior: HotNews.
Recomandate
Întârzierile la livrările de armament contractat obligă MApN să „mute piese” pe teren , după incidentul cu o dronă rusească prăbușită în județul Galați, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că România a comandat și a plătit radare și rachete, dar acestea nu au ajuns încă, pe fondul limitelor de producție și al cererii ridicate la nivel internațional. Incidentul a avut loc în noaptea de 24 spre 25 aprilie, când o dronă de tip Geran 2, încărcată cu explozibil, a pătruns în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o gospodărie din cartierul Bariera Traian (Galați). Peste 500 de locuitori au fost evacuați, iar specialiști ai MApN, MAI și SRI au transportat drona pe malul lacului Brateș, unde a fost detonată controlat. În aceeași zi, o a doua dronă a fost găsită lângă o fermă din Văcăreni (Tulcea). De ce nu a fost interceptată: „gaura” de la altitudini joase Miruță afirmă că drona a zburat la 45–50 de metri, timp de aproximativ patru minute, pe o distanță de circa 15 kilometri în spațiul aerian național. La aceste altitudini, radarele fixe au limitări, inclusiv din cauza reliefului, iar acoperirea depinde de soluții locale. Ministrul explică faptul că există sisteme mobile care pot îmbunătăți detecția la joasă altitudine, însă sunt puține și sunt direcționate în zonele considerate, până acum, cu risc mai mare. Zona Galați nu fusese încadrată în această categorie, pe motiv că în ultimii trei ani nu ar mai fi existat incidente similare acolo, spre deosebire de alte puncte unde intrările dronelor s-ar fi repetat mai des. Măsuri imediate: relocare de capabilități și două dispozitive noi De săptămâna viitoare, MApN va muta capabilități de monitorizare spre Galați. Miruță admite că resursele sunt limitate și descrie redistribuirea ca pe o optimizare între zone cu risc „foarte, foarte mic” și zone unde riscul a crescut. În paralel, două dispozitive noi ar urma să intre în operare, cu rolul de a îmbunătăți ceea ce există deja, fără a „descoperi” alte zone prin mutări din teren. Unul dintre dispozitive era programat să intre în funcțiune vineri, iar ultimul test fusese finalizat, conform ministrului. Blocajul structural: echipamente contractate și plătite, dar nelivrate Ministrul afirmă că România are contractate sisteme SHORAD și VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă), rachete Mistral și sisteme Skyranger, iar radarele pentru detecție la joasă altitudine au fost proiectate și comandate prin programul SAFE . „Le-am comandat, le-am plătit, n-au venit – nu pentru că stă România la o coadă mai lungă, ci pentru că e o limită la producători și sunt și alții care vor.” În această logică, ministrul susține că, dacă echipamentele ar fi fost deja în stocurile Armatei Române, „foarte probabil” situația de la Galați ar fi fost interceptată. SAFE: 21 de contracte până la 31 mai și risc de blocaj procedural Programul SAFE, prezentat drept principala sursă de finanțare europeană pentru producția de apărare, are ca țintă semnarea a 21 de contracte până la 31 mai. Miruță descrie un traseu birocratic în care specificațiile tehnice pleacă de la MApN către Cancelaria Primului Ministru, sunt analizate într-un grup de lucru interinstituțional, se stabilesc prețuri maximale, apoi dosarele ajung în Parlament, care trebuie să aprobe contractarea. Ministrul avertizează că, fără convocarea Parlamentului în timp util, semnarea nu poate fi făcută „în ultima clipă”, invocând existența unor termene legale. Context: România „nu este o țară aflată în război”, spune ministrul Miruță afirmă că nu există informații care să indice un interes al Federației Ruse de a ataca deliberat România și pune astfel de incidente pe seama efectelor colaterale ale apărării antiaeriene ucrainene (drone avariate, deviate de la traiectorie sau afectate de bruiaj). Pe termen lung, ministrul susține că soluția de fond ar fi dezvoltarea, în interiorul MApN, a unui software pentru drone, astfel încât România să nu rămână doar „cumpărător de soluții” care rezolvă parțial problema. În acest sens, spune că a început formarea unei echipe interne, deocamdată cu cinci-șase persoane, cu un obiectiv inițial de 20–25. [...]
Ministerul Apărării mută, de săptămâna viitoare, capabilități antiaeriene spre zona Galați , după incidentele în care drone rusești au pătruns pe teritoriul României, potrivit News . Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că unele capabilități de înzestrare pentru apărarea antiaeriană de la sol au fost incluse în SAFE (instrument european de finanțare), iar dacă ar fi fost deja în stocurile Armatei „foarte probabil” situația de la Galați ar fi fost interceptată. Ce se schimbă operațional: redistribuirea mijloacelor existente Miruță a anunțat că, în urma evenimentelor din acest weekend, Ministerul Apărării va muta „niște capabilități noi” în zona vizată. El a precizat că numărul acestor capabilități „nu este infinit” și că Armata operează cu resurse care pot fi relocate pentru a acoperi scenarii diferite. Contextul invocat: evoluția dronelor și limitele apărării Ministrul a susținut, într-o intervenție la Digi24, că tehnologia dronelor se îmbunătățește și că unele modele au „altă amprentă tehnică” și pot avea inclusiv încărcături care să atace ținte aflate la distanță, precum un elicopter. El a adăugat însă că nu acesta ar fi cazul dronelor descoperite acum. În explicația sa, o parte dintre incidente ar putea apărea atunci când dronele sunt lovite de apărarea antiaeriană ucraineană, își modifică traiectoria (inclusiv din cauza bruiajului GPS) și ajung să zboare necontrolat până rămân fără combustibil sau se prăbușesc. Cum e evaluat riscul pentru Galați și alte zone Întrebat dacă zona devine una de risc, Miruță a spus că depinde de scenariu și că discuția nu se limitează la Galați, ci poate viza „multe alte zone din România”. Totodată, a afirmat că România „nu este o țară aflată în conflict” și că nu există informații care să indice un interes al Federației Ruse de a ataca România. De ce contează Mesajul central al ministrului este că răspunsul imediat se bazează pe repoziționarea de capabilități existente , în timp ce o parte din soluțiile de întărire a apărării antiaeriene sunt încă în faza de finanțare/achiziție prin SAFE, ceea ce lasă un interval în care acoperirea se ajustează prin mutări interne, nu prin intrări rapide de echipamente noi în stoc. [...]
România a urcat cheltuielile de apărare la 2,3% din PIB în 2025 , pe fondul unei accelerări fără precedent a reînarmării în Europa, arată datele citate de Wall-Street din raportul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) . Țara noastră este pe locul 33 în clasamentul global, cu 9,7 miliarde de dolari (aprox. 44 de miliarde de lei) alocate sectorului militar. Europa împinge în sus bugetele militare, iar România intră în „zona de 2%+” La nivel global, cheltuielile militare au crescut anul trecut cu 2,9%, până la peste 2,8 trilioane de dolari, acesta fiind al 11-lea an consecutiv de creștere, potrivit SIPRI. Motorul principal al avansului a fost Europa, unde cheltuielile au urcat cu 14%, la 864 de miliarde de dolari. În interiorul NATO, cele 29 de state europene membre au cheltuit împreună 559 de miliarde de dolari în 2025, iar 22 dintre ele au alocat cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform institutului. În acest context, România se poziționează la 2,3% din PIB, cu o creștere de 5,9% față de 2024. Țintele României: până la 5% din PIB, gradual, până în 2035 SIPRI indică pentru România un buget de peste 44 de miliarde de lei (9,7 miliarde de dolari) în 2025. În plus, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 , România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, până în 2035. În același tablou, articolul notează rolul NATO în dezvoltarea infrastructurii militare din ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Reprezentanți ai Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) arată că poziția geografică a României, la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare. Cine domină topul și ce se schimbă în marile bugete În clasamentul SIPRI, Statele Unite rămân cel mai mare investitor militar, cu 954 de miliarde de dolari în 2025, deși suma reprezintă o scădere de 7,5% față de anul anterior. Publicația pune această evoluție pe seama faptului că, pe parcursul anului trecut, nu a fost aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce în anii precedenți fuseseră aprobate fonduri totale de 127 de miliarde de dolari. China este pe locul al doilea (336 miliarde de dolari, date estimate de SIPRI), iar Rusia pe locul al treilea (190 miliarde de dolari, estimate). În Europa, Germania a cheltuit cel mai mult (114 miliarde de dolari, +24% față de anul precedent), depășind pentru prima dată din 1990 pragul de 2% din PIB, până la 2,3%. Spania a avut, la rândul ei, o creștere de 50%, până la 40,2 miliarde de dolari, trecând de 2% din PIB pentru prima dată din 1994. De ce contează pentru economie: presiune bugetară și reconfigurarea priorităților Creșterea cheltuielilor militare în Europa, inclusiv în România, indică o schimbare structurală de priorități, cu efecte directe asupra bugetelor publice. Pentru România, menținerea peste pragul de 2% din PIB și ținta de 5% până în 2035 sugerează un efort financiar pe termen lung, într-un context în care, la nivel european, reînarmarea este descrisă de SIPRI drept cea mai puternică accelerare anuală de la sfârșitul Războiului Rece. [...]
Ucraina vrea să crească rapid capacitatea de producție și aprovizionare cu vehicule terestre fără pilot, cu un obiectiv de cel puțin 50.000 de unități în acest an , potrivit News , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski din discursul său video, preluate de agenția Ukrinform . Ținta vizează UGV-uri (vehicule terestre fără pilot) și este legată direct de nevoi operaționale pe front: logistică, evacuarea răniților și misiuni de luptă. Zelenski a spus că utilizarea acestor platforme „se extinde acum în cel mai rapid ritm”, argumentând că miza este reducerea pierderilor de vieți. Ce indică planul: trecerea la volume industriale Zelenski a precizat că „volumul contractat” pentru acest an este deja „mai mult decât dublu față de anul trecut”, dar a cerut un nivel și mai ridicat. Sarcina pentru atingerea pragului de „cel puțin 50.000” a fost atribuită ministrului Apărării și Statului Major General. „Există o sarcină pentru ministrul Apărării al Ucrainei şi Statul Major General – cel puţin 50.000 de UGV-uri în acest an.” Context: presiune și pe apărarea antirachetă Separat, Zelenski a menționat necesitatea ca livrările de rachete pentru sistemele antibalistice din luna mai să fie „cel puțin la nivelul asistenței deja promise de parteneri”, semnalând că planificarea operațională depinde și de ritmul efectiv al livrărilor externe. [...]
România mută în țară o parte din producția de drone militare, după întârzieri la livrările din Israel , iar fabrica deschisă la Chitila devine o verigă operațională în programul de înzestrare de aproape 180 de milioane de euro (aprox. 900 milioane lei), potrivit Euronews . La Chitila se produce drona de supraveghere „Watchkeeper”, care ar urma să intre în dotarea Armatei Române. România comandase inițial aceste aparate din Israel, însă livrările au fost amânate până la jumătatea acestui an, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În acest context, ministrul Apărării, Radu Miruță , a amenințat inclusiv cu rezilierea contractului, notează publicația. Un reprezentant al companiei israeliene a pus întârzierile pe seama „forței majore” și a susținut că amânarea a permis integrarea unor îmbunătățiri rezultate din lecțiile recente din conflictele din regiune. Cum se împarte producția între Chitila și Bacău Fluxul de fabricație descris în material indică o împărțire a etapelor între două locații din România: la Chitila, fuzelajul este construit manual, „strat cu strat”, proces care durează aproximativ două luni și jumătate; ulterior, dronele ajung la Bacău pentru montarea echipamentului electric; urmează testarea internă realizată de producător, iar acceptanța finală revine Ministerului Apărării Naționale. Ce capabilități sunt menționate pentru „Watchkeeper” Potrivit informațiilor prezentate, drona are rol de supraveghere și: poate sta în aer până la opt ore; are aproximativ șase metri lungime și o anvergură a aripilor de 10 metri; poate zbura la altitudini de până la 5.000 de metri. În material se mai precizează că șapte astfel de dispozitive sunt gata de testare și că în compoziția dronei este folosită fibra de carbon, cu avantajul unor reparații repetate care pot prelungi durata de viață. Miza bugetară: aproape 180 de milioane de euro din bugetul național Costul total al înzestrării Armatei Române cu drone de supraveghere este „de aproape 180 de milioane de euro”, bani din bugetul național, conform Euronews. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă câte drone sunt incluse în acest cost total și nici calendarul complet al livrărilor, dincolo de mențiunea privind amânarea până la jumătatea acestui an. [...]
România își asumă investiții mai mari în apărare și caută proiecte comune cu SUA în industria de profil , inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri, după o discuție între președintele Nicușor Dan și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, potrivit News . Mesajul vine pe fondul deteriorării percepute a mediului de securitate la Marea Neagră și indică o posibilă accelerare a cooperării bilaterale cu impact direct asupra capacităților militare și a industriei locale. Într-o postare pe rețeaua X, Nicușor Dan a spus că discuția a vizat „teme de securitate de interes comun” și „modalități de consolidare” a parteneriatului strategic România–SUA, cu accent pe apărare și economie. Potrivit președintelui, cei doi au convenit asupra „necesității de a intensifica cooperarea” pentru a valorifica oportunitățile de colaborare din industria de apărare, inclusiv inovarea în securitate, cercetarea și start-up-urile. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de angajament Președintele a afirmat că România este pregătită „să investească mai mult” și „să facă mai mult” atât pentru propria securitate, cât și pentru securitatea NATO. În același mesaj, el a susținut că România rămâne „cel mai de încredere partener și aliat al SUA la Marea Neagră”, zonă în care „provocările și riscurile tind să crească”, cu efect asupra securității euro-atlantice. Totodată, Nicușor Dan a legat explicit securitatea României de evoluțiile din regiune, afirmând că securitatea Ucrainei este „strâns legată” de securitatea României, precum și de cea a Republicii Moldova și a regiunii, în ansamblu. Următorul pas: rezultate „mai concrete” și diversificarea eforturilor Șeful statului a mai spus că el și oficialul american împărtășesc opinia că e nevoie de „diversificarea eforturilor” pentru adaptarea la mediul de securitate actual și că există „încă un potențial imens” în cooperarea bilaterală. Obiectivul declarat: intensificarea eforturilor pentru „rezultate mai concrete” în domenii de interes strategic, „în beneficiul reciproc” al celor două țări. În informațiile transmise nu sunt menționate sume, calendare sau proiecte specifice, astfel că rămâne neclar ce formă vor lua, în practică, investițiile suplimentare și colaborările din industria de apărare. [...]
