Știri
Știri din categoria Apărare
Hyundai Rotem își mută o parte din producția de tancuri în Polonia, într-un aranjament care poate transforma țara într-un hub regional pentru programul K2 și pentru viitoare comenzi europene, potrivit Economica.
Compania sud-coreeană a semnat un contract cu Bumar-Łabędy, filială a grupului de apărare polonez Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ), pentru a produce o versiune locală a tancului K2, denumită K2PL, împreună cu vehicule blindate de recuperare (ARV – vehicule pentru evacuarea și repararea tehnicii avariate), conform informațiilor din material.
Modelul de lucru prevede ca „componentele cheie” să fie expediate din Coreea de Sud și asamblate la fabrica Bumar-Łabędy din Polonia, potrivit Agerpres.
Un oficial al companiei a indicat că obiectivul este ca Polonia să devină „un centru regional de producţie pentru tancurile K2”, care să susțină o posibilă extindere pe alte piețe europene. În practică, acest tip de localizare a asamblării poate reduce timpii de livrare și poate crește capacitatea de a răspunde cererii din regiune, fără ca sursa să ofere însă detalii despre volumele de producție locală sau calendar.
Hyundai Rotem a semnat în 2022 un contract separat cu agenția poloneză de achiziții de armament pentru furnizarea a 1.000 de tancuri K2. Dintre acestea, 360 de unități au fost livrate până în prezent, conform datelor citate.
Recomandate
Cheltuielile militare ale Europei au urcat în 2025 la 864 de miliarde de dolari , un salt care împinge bugetele de apărare peste ritmul de creștere văzut „de la sfârșitul Războiului Rece” și care redesenează prioritățile fiscale ale statelor europene, potrivit Digi24 , pe baza unui nou raport al institutului SIPRI. Creșterea din Europa a fost motorul principal al avansului global al cheltuielilor militare: la nivel mondial, acestea au crescut cu 2,9% în termeni reali, până la un record de 2,887 trilioane de dolari. În Europa, ritmul a fost mult mai accelerat: +14% într-un singur an, până la 864 de miliarde de dolari. Raportul SIPRI leagă această accelerare de două presiuni majore: războiul dintre Rusia și Ucraina și incertitudinea privind garanțiile de securitate oferite de SUA pentru aliații europeni din NATO . În evaluarea institutului, cheltuielile din Europa Centrală și de Vest au crescut cel mai rapid de la sfârșitul erei comuniste, iar cheltuielile membrilor europeni ai NATO, cumulat, au avansat mai repede decât în orice moment din 1953 încoace. Cine împinge nota de plată în Europa În interiorul Europei, raportul evidențiază câteva creșteri care arată schimbarea de politică bugetară în favoarea apărării: Polonia : cheltuieli militare în creștere cu 23% , până la 46,8 miliarde de dolari (aprox. 210 miliarde lei), adică 4,5% din PIB – cea mai mare pondere din NATO în 2025; Polonia intenționează să urce la 4,8% din PIB în 2026. Belgia : + 59% , până la 14,5 miliarde de dolari (aprox. 65 miliarde lei). Spania : + 50% , până la 40,2 miliarde de dolari (aprox. 181 miliarde lei), depășind 2% din PIB pentru prima dată din 1994. Germania : + 24% , până la 114 miliarde de dolari (aprox. 513 miliarde lei), devenind a patra țară din lume ca nivel al cheltuielilor militare. Contextul regional: Rusia și Ucraina, la niveluri record ca pondere din PIB Războiul din Ucraina continuă să influențeze direct deciziile de cheltuire în regiune. Rusia și-a majorat cheltuielile militare la 190 de miliarde de dolari (aprox. 855 miliarde lei), echivalentul a 7,5% din PIB , iar Ucraina la 84,1 miliarde de dolari (aprox. 378 miliarde lei), adică 40% din PIB . SIPRI notează că ponderea în PIB a atins niveluri record în ambele țări. Dincolo de Europa: NATO și concentrarea cheltuielilor globale În 2025, cele 32 de state membre NATO au cheltuit în total 1,581 trilioane de dolari (aprox. 7,1 trilioane lei) pentru armatele lor, adică 55% din cheltuielile militare globale. La vârful clasamentului, SUA, China, Rusia, Germania și India au cumulat 58% din totalul mondial. SUA au rămas cel mai mare cheltuitor, cu 954 de miliarde de dolari (aprox. 4,3 trilioane lei), deși cu o scădere de 7,5% față de 2024, explicată în raport în principal prin lipsa aprobării unui nou ajutor militar pentru Ucraina. China și-a majorat cheltuielile cu 7,4% , la o sumă estimată de 336 de miliarde de dolari (aprox. 1,5 trilioane lei). [...]
Polonia pregătește o capacitate comună de drone cu Ucraina pentru apărarea aeriană , într-un demers care mizează pe experiența de luptă acumulată de Kiev și care ar putea schimba modul în care Varșovia își organizează supravegherea și protecția spațiului aerian, inclusiv în coordonare cu nevoile Uniunii Europene , potrivit Agerpres . Planul a fost prezentat luni de premierul polonez Donald Tusk și vizează dezvoltarea unei „armate de drone” de ultimă generație. Obiectivul declarat este consolidarea securității spațiului aerian al Poloniei și al Uniunii Europene în fața riscului unei eventuale agresiuni ruse. Informațiile disponibile sunt limitate, întrucât materialul integral este accesibil doar abonaților Agerpres , iar în extrasul public nu apar detalii despre calendar, buget, tipurile de drone sau modul concret de implementare a cooperării cu Ucraina. [...]
România direcționează 5,69 miliarde euro (aprox. 28,3 miliarde lei) către Rheinmetall dintr-un pachet de contracte militare de 8,33 miliarde euro (aprox. 41,4 miliarde lei) finanțate prin SAFE, ceea ce concentrează cea mai mare parte a banilor într-un singur furnizor și ridică miza pe capacitatea de livrare și pe componenta de producție locală, potrivit HotNews . Ministerul Apărării a trimis în Parlament 16 programe pentru aprobare, iar MApN indică o pondere medie a producției locale de circa 50%. SAFE (Security Action For Europe) este un program european de credite, cu buget total de 150 miliarde euro, gândit pentru întărirea industriei de apărare a UE până în 2030. România are alocate 16,6 miliarde euro, a doua aplicație ca valoare dintre cele depuse, iar contractarea pentru achizițiile individuale are termen-limită sfârșitul lunii mai 2026. Cum se împarte pachetul de 8,33 miliarde euro Cea mai mare parte a sumei merge către Rheinmetall, prin 7 programe distincte, cu grade diferite de localizare a producției în România. Pachetul Rheinmetall: 7 programe, 5,69 miliarde euro Cel mai mare contract din acest pachet vizează mașina de luptă a infanteriei: 232 de vehicule Lynx, pentru circa 2,598 miliarde euro (aprox. 12,9 miliarde lei), cu un grad de localizare de aproximativ 40% prin Automecanica Mediaș . Față de lista inițială SAFE, au scăzut atât bugetul (cu 3 miliarde euro), cât și numărul de vehicule (de la 298), restul urmând să fie cumpărate ulterior prin alte fonduri, prin contracte subsecvente. În zona navală, două nave de patrulare ar urma să fie contractate cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems pentru 836 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), peste estimarea inițială de 700 milioane euro. Tot aici, două vedete pentru scafandri sunt estimate la 84 milioane euro (aprox. 418 milioane lei), față de 57 milioane euro inițial. Planul prevede realizarea navelor la șantierul naval Mangalia, cu obiectivul de „revitalizare” a acestuia. Pe apărare antiaeriană apropiată și muniție, lista include: 7 sisteme Skynex: 476 milioane euro (aprox. 2,4 miliarde lei); 24 de baterii (2 sisteme) Skyranger 35: 470 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei); 2 tunuri Millennium CIWS: 36 milioane euro (aprox. 179 milioane lei); 401.760 muniții de 35 mm: 450 milioane euro (aprox. 2,2 miliarde lei). Al doilea pol: pachetul Airbus/Thales și „pariului” pe Brașov după 2030 Un pachet separat, cu achiziții directe de la Airbus și Thales, este evaluat la 1,012 miliarde euro (aprox. 5,0 miliarde lei). Componenta principală este achiziția a 12 elicoptere H225M Caracal, în configurație de atac, pentru 852 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), într-o achiziție comună cu Franța. MApN mai indică intenția de a cumpăra încă 30 de elicoptere după 2030, prin bugetul național (circa 2 miliarde euro, aprox. 10 miliarde lei), astfel încât Airbus să mute producția H225M la Brașov. În lista prezentată, pentru primele 12 apar mențiuni de localizare „IAR Brașov 10%/100% post-2030”, ceea ce sugerează că producția locală integrală ar fi condiționată de comenzi ulterioare. Tot în acest pachet: 12 radare Ground Master 200 de la Thales: 258 milioane euro (aprox. 1,3 miliarde lei), destinate detecției țintelor aeriene la distanțe scurte și medii, inclusiv la altitudini mici; două sisteme centru de comandă și control antirachetă (achiziție comună cu Germania) de la Airbus: 160 milioane euro (aprox. 796 milioane lei). Alte programe: Piranha, IRIS-T, rachete anti-navă, drone Lista include și achiziții cu furnizori diverși, cu accent pe producție/integrare locală în unele cazuri: 139 transportoare 8×8 Piranha 5, produse în România de General Dynamics: 831 milioane euro (aprox. 4,1 miliarde lei); 1.115 camioane produse local de IVECO: 344,4 milioane euro (aprox. 1,7 miliarde lei); 7 sisteme de rachete anti-navă Naval Strike Missile, contract de 207 milioane euro (aprox. 1,0 miliard lei) cu Kongsberg; 3 sisteme antiaeriene IRIS-T (achiziție comună cu Germania): 547 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei); 34 sisteme de drone clasa I de la Quantum Systems: 31,4 milioane euro (aprox. 156 milioane lei), cu asamblare 100% în România; 70 de sisteme de muniții „loitering” (drone kamikaze), achiziție comună cu Polonia de la WB Electronics: 147 milioane euro (aprox. 731 milioane lei). Ce urmează: aprobarea și fereastra de contractare până la final de mai 2026 Ministerul Apărării cere aprobarea Parlamentului pentru cele 16 programe. În paralel, SAFE funcționează ca finanțare prin credite, iar pentru achizițiile individuale ale statelor termenul de contractare este sfârșitul lunii mai 2026, conform informațiilor prezentate. Pentru context, HotNews amintește că România are alocate 16,6 miliarde euro prin SAFE, din care 9,6 miliarde euro sunt pentru achiziții militare ale MApN, iar alte alocări vizează infrastructură și zona de ordine publică. Pentru lista inițială SAFE, publicația trimite la materialul anterior: HotNews . [...]
România a urcat cheltuielile de apărare la 2,3% din PIB în 2025 , pe fondul unei accelerări fără precedent a reînarmării în Europa, arată datele citate de Wall-Street din raportul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) . Țara noastră este pe locul 33 în clasamentul global, cu 9,7 miliarde de dolari (aprox. 44 de miliarde de lei) alocate sectorului militar. Europa împinge în sus bugetele militare, iar România intră în „zona de 2%+” La nivel global, cheltuielile militare au crescut anul trecut cu 2,9%, până la peste 2,8 trilioane de dolari, acesta fiind al 11-lea an consecutiv de creștere, potrivit SIPRI. Motorul principal al avansului a fost Europa, unde cheltuielile au urcat cu 14%, la 864 de miliarde de dolari. În interiorul NATO, cele 29 de state europene membre au cheltuit împreună 559 de miliarde de dolari în 2025, iar 22 dintre ele au alocat cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform institutului. În acest context, România se poziționează la 2,3% din PIB, cu o creștere de 5,9% față de 2024. Țintele României: până la 5% din PIB, gradual, până în 2035 SIPRI indică pentru România un buget de peste 44 de miliarde de lei (9,7 miliarde de dolari) în 2025. În plus, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 , România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, până în 2035. În același tablou, articolul notează rolul NATO în dezvoltarea infrastructurii militare din ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Reprezentanți ai Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) arată că poziția geografică a României, la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare. Cine domină topul și ce se schimbă în marile bugete În clasamentul SIPRI, Statele Unite rămân cel mai mare investitor militar, cu 954 de miliarde de dolari în 2025, deși suma reprezintă o scădere de 7,5% față de anul anterior. Publicația pune această evoluție pe seama faptului că, pe parcursul anului trecut, nu a fost aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce în anii precedenți fuseseră aprobate fonduri totale de 127 de miliarde de dolari. China este pe locul al doilea (336 miliarde de dolari, date estimate de SIPRI), iar Rusia pe locul al treilea (190 miliarde de dolari, estimate). În Europa, Germania a cheltuit cel mai mult (114 miliarde de dolari, +24% față de anul precedent), depășind pentru prima dată din 1990 pragul de 2% din PIB, până la 2,3%. Spania a avut, la rândul ei, o creștere de 50%, până la 40,2 miliarde de dolari, trecând de 2% din PIB pentru prima dată din 1994. De ce contează pentru economie: presiune bugetară și reconfigurarea priorităților Creșterea cheltuielilor militare în Europa, inclusiv în România, indică o schimbare structurală de priorități, cu efecte directe asupra bugetelor publice. Pentru România, menținerea peste pragul de 2% din PIB și ținta de 5% până în 2035 sugerează un efort financiar pe termen lung, într-un context în care, la nivel european, reînarmarea este descrisă de SIPRI drept cea mai puternică accelerare anuală de la sfârșitul Războiului Rece. [...]
Ucraina vrea să crească rapid capacitatea de producție și aprovizionare cu vehicule terestre fără pilot, cu un obiectiv de cel puțin 50.000 de unități în acest an , potrivit News , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski din discursul său video, preluate de agenția Ukrinform . Ținta vizează UGV-uri (vehicule terestre fără pilot) și este legată direct de nevoi operaționale pe front: logistică, evacuarea răniților și misiuni de luptă. Zelenski a spus că utilizarea acestor platforme „se extinde acum în cel mai rapid ritm”, argumentând că miza este reducerea pierderilor de vieți. Ce indică planul: trecerea la volume industriale Zelenski a precizat că „volumul contractat” pentru acest an este deja „mai mult decât dublu față de anul trecut”, dar a cerut un nivel și mai ridicat. Sarcina pentru atingerea pragului de „cel puțin 50.000” a fost atribuită ministrului Apărării și Statului Major General. „Există o sarcină pentru ministrul Apărării al Ucrainei şi Statul Major General – cel puţin 50.000 de UGV-uri în acest an.” Context: presiune și pe apărarea antirachetă Separat, Zelenski a menționat necesitatea ca livrările de rachete pentru sistemele antibalistice din luna mai să fie „cel puțin la nivelul asistenței deja promise de parteneri”, semnalând că planificarea operațională depinde și de ritmul efectiv al livrărilor externe. [...]
România mută în țară o parte din producția de drone militare, după întârzieri la livrările din Israel , iar fabrica deschisă la Chitila devine o verigă operațională în programul de înzestrare de aproape 180 de milioane de euro (aprox. 900 milioane lei), potrivit Euronews . La Chitila se produce drona de supraveghere „Watchkeeper”, care ar urma să intre în dotarea Armatei Române. România comandase inițial aceste aparate din Israel, însă livrările au fost amânate până la jumătatea acestui an, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În acest context, ministrul Apărării, Radu Miruță , a amenințat inclusiv cu rezilierea contractului, notează publicația. Un reprezentant al companiei israeliene a pus întârzierile pe seama „forței majore” și a susținut că amânarea a permis integrarea unor îmbunătățiri rezultate din lecțiile recente din conflictele din regiune. Cum se împarte producția între Chitila și Bacău Fluxul de fabricație descris în material indică o împărțire a etapelor între două locații din România: la Chitila, fuzelajul este construit manual, „strat cu strat”, proces care durează aproximativ două luni și jumătate; ulterior, dronele ajung la Bacău pentru montarea echipamentului electric; urmează testarea internă realizată de producător, iar acceptanța finală revine Ministerului Apărării Naționale. Ce capabilități sunt menționate pentru „Watchkeeper” Potrivit informațiilor prezentate, drona are rol de supraveghere și: poate sta în aer până la opt ore; are aproximativ șase metri lungime și o anvergură a aripilor de 10 metri; poate zbura la altitudini de până la 5.000 de metri. În material se mai precizează că șapte astfel de dispozitive sunt gata de testare și că în compoziția dronei este folosită fibra de carbon, cu avantajul unor reparații repetate care pot prelungi durata de viață. Miza bugetară: aproape 180 de milioane de euro din bugetul național Costul total al înzestrării Armatei Române cu drone de supraveghere este „de aproape 180 de milioane de euro”, bani din bugetul național, conform Euronews. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă câte drone sunt incluse în acest cost total și nici calendarul complet al livrărilor, dincolo de mențiunea privind amânarea până la jumătatea acestui an. [...]
