Știri
Știri din categoria Apărare
Noul submarin israelian INS Drakon mizează pe autonomie extinsă, un avantaj operațional care ar putea permite Marinei să susțină misiuni la distanță, inclusiv în Iran și Yemen, potrivit The Jerusalem Post, care publică o previzualizare a unui material realizat la bordul navei.
Autorul relatează că a urcat pe INS Drakon joi, după o deplasare de aproximativ 20 de minute cu o ambarcațiune rapidă din baza navală Haifa, alături de un grup restrâns de jurnaliști. Submarinul era în mare parte scufundat, iar vizita a inclus observarea „câmpului de luptă” de la nivelul mării prin unul dintre cele două periscoape ale navei.
Comandantul submarinului, identificat ca Cmdr. „A”, a declarat publicației că lungimea mai mare a navei permite:
În aceeași notă, contraamiralul Guy Levy, al doilea ofițer ca rang din Marină, a spus că abilitatea de a sta mai mult timp în larg ar putea ajuta la sprijinirea unor misiuni în zone îndepărtate, precum Iran și Yemen.
Materialul citat este prezentat ca „previzualizare”, iar articolul complet despre vizita autorului la bord ar urma să fie publicat în aceeași seară, la ora 20:00, ora Israelului, conform sursei.
Recomandate
Securitatea a fost întărită la baza RAF Fairford , folosită de forțele aeriene americane, după arestarea mai multor bărbați suspectați de infracțiuni legate de explozibili , iar autoritățile britanice au evacuat locuințe din apropiere și au trimis echipe militare specializate pentru verificarea unor vehicule, potrivit Reuters . Poliția din Gloucestershire a anunțat că a declarat „incident major” în zona bazei din sud-vestul Angliei și că mai mulți bărbați au fost reținuți sub suspiciunea unor fapte încadrate la legislația privind explozibilii. Autoritățile spun că, în acest moment, consideră situația „sub control”. Un martor Reuters a relatat că polițiști înarmați au blocat accesul la poarta principală a bazei, iar echipamente au fost poziționate în fața punctelor de acces. În localitatea Fairford, în apropierea bazei, erau prezente aproximativ 30 de vehicule de intervenție, inclusiv mașini de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri. Locuitori dintr-un sat din apropiere au fost evacuați într-un centru de agrement. Ce măsuri au luat autoritățile Potrivit poliției, evacuările vizează proprietăți din zona Whelford, localitate aflată în apropierea bazei. În paralel, echipa militară specializată în neutralizarea munițiilor și dispozitivelor explozive examinează „un număr de vehicule”. Context: bază folosită de SUA și sensibilitate crescută Reuters amintește că guvernul britanic a autorizat anterior SUA să folosească RAF Fairford pentru lovituri asupra unor amplasamente de rachete iraniene care atacau nave în Strâmtoarea Ormuz , iar în iulie Gardienii Revoluției din Iran au avertizat că orice bază utilizată pentru astfel de lovituri ar fi o „țintă legitimă”. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale SUA a refuzat să discute măsuri specifice de protecție, dar a transmis că unitățile americane din Marea Britanie „rămân vigilente” și vor lua măsuri pentru siguranța militarilor, civililor, contractorilor și familiilor acestora. Separat, Reuters notează că miniștri britanici au informat furnizori de infrastructură critică despre amenințarea pe care o percep din partea Rusiei, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile acte de sabotaj și atacuri cibernetice; Rusia neagă astfel de acțiuni. [...]
Rusia evită să confirme dacă Deveselu rămâne o țintă, menținând incertitudinea de securitate în regiune , potrivit Euronews , care relatează despre răspunsul dat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , la Adunarea Generală a ONU . Întrebat dacă afirmația din 2016 a lui Vladimir Putin — că scutul de la Deveselu ar putea deveni o țintă pentru Rusia — mai este valabilă, Lavrov a răspuns ironic: „Păi, acest lucru este secret”, citat de agenția rusă Tass . Răspunsul nu clarifică poziția Moscovei, dar păstrează tema Deveselu în registrul de presiune politică și militară. Deveselu, între rol defensiv și acuzațiile Moscovei Baza de la Deveselu a fost inaugurată în urmă cu zece ani, în prezența americanilor care asigură componentele instalației antirachetă Aegis Ashore și lansatoarele MK-41. Conform informațiilor prezentate, instalația dispune acum și de rachete interceptoare SM-3. La inaugurarea din 2016 a participat și șeful NATO de la acea vreme, John Stoltenberg, moment în care Putin a spus că Rusia va trebui „să ia măsuri”. De atunci, Kremlinul a susținut în mod repetat că americanii ar putea ataca Rusia prin scutul de la Deveselu, deși instalația este prezentată ca fiind defensivă, cu scopul de a proteja Europa de Iran. Mesajele de la ONU: „Europa blochează” încheierea războiului, spune Lavrov Tot de la tribuna Adunării Generale a ONU, Lavrov a afirmat că „Europa blochează încheierea războiului din Ucraina” și că „pune în pericol miliarde de oameni”. În intervenția citată de Euronews, șeful diplomației ruse a acuzat Occidentul că a „distrus” sistemul de securitate european și că „inundă” Ucraina cu arme, susținând că acestea ar fi folosite inclusiv pentru atacuri cu drone și rachete asupra civililor și infrastructurii civile. „Europa face tot posibilul pentru a împiedica o soluționare pașnică și pentru a zădărnici perspectivele unor negocieri importante pentru mai multe părți, inclusiv administrația Trump.” Replica lui Zelenski: Rusia ar vrea să extindă războiul În același context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că „numeroase rapoarte de informații” ar indica intenția Rusiei de a extinde războiul și în alte țări sau regiuni. Zelenski a susținut că Rusia nu se pregătește să pună capăt războiului „cel puțin nu acum” și că Putin „caută scuze” pentru a continua conflictul. „Este clar că rușii nu se pregătesc să pună capăt războiului, cel puțin nu acum.” În ansamblu, răspunsul evaziv al lui Lavrov pe tema Deveselu și acuzațiile reciproce de la ONU indică menținerea unei retorici de confruntare, fără semnale concrete de detensionare pe componenta de securitate regională. [...]
Intrarea unei noi drone în spațiul aerian românesc a declanșat o alertă operațională în nordul județului Tulcea , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-18 și a unui elicopter pentru monitorizare, potrivit G4Media . Ținta a fost detectată în zona Chilia Veche , iar populația a fost avertizată prin RO-Alert . Ministerul Apărării Naționale a transmis că, în noaptea de 26 septembrie, sistemul de supraveghere radar a identificat o țintă aeriană care evolua în proximitatea frontierei fluviale, în zona localității Chilia Veche. În urma notificării către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la ora 23.32 a fost emis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea. Pentru monitorizarea situației au decolat două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană Întărită” (misiune NATO de întărire a apărării aeriene), precum și un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Traseu scurt, semnal pierdut la Pardina Conform semnalelor radar invocate de MApN, ținta aeriană a pătruns în spațiul aerian național în apropiere de Chilia Veche și a urmat, pentru câteva minute, un traseu aproape paralel cu brațul Chilia. Semnalul radar a fost pierdut în zona localității Pardina, iar alerta aeriană a încetat la ora 00.48. În material nu sunt oferite detalii despre originea dronei sau despre locul în care ar fi ajuns după pierderea semnalului radar. [...]
Ridicarea de la sol a două aeronave F-18 și a unui elicopter militar românesc arată că România a activat rapid procedurile de poliție aeriană după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian național, în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Antena 3 , care citează informațiile Ministerului Apărării Naționale (MApN). Ținta a fost detectată de sistemul de supraveghere radar în zona localității Chilia Veche, în proximitatea frontierei fluviale. MApN precizează că drona a intrat în spațiul aerian românesc cu puțin înainte de miezul nopții și a urmat, timp de câteva minute, „un traseu aproape paralel cu brațul Chilia”. La ora 23:32, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din județul Tulcea, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. Ce forțe au fost ridicate și ce s-a întâmplat cu ținta Conform comunicatului MApN, pentru monitorizarea situației au decolat: două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă de Poliție Aeriană Întărită (misiune NATO de întărire a apărării aeriene); un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Semnalul radar a fost pierdut în zona Pardina, iar alerta aeriană a încetat la ora 00:48. MApN nu menționează proveniența dronei. [...]
Rezerva armatei SUA ia în calcul întăriri pentru Comandamentul de Sud în 90–120 de zile , într-o planificare asociată de oficiali americani cu un posibil scenariu de intervenție în Cuba, pe fondul escaladării presiunilor politice ale administrației Trump asupra Havanei, potrivit Economica . Documentul citat indică faptul că Rezerva armatei SUA analizează dacă poate pune la dispoziția Comandamentului de Sud întăriri care includ forțe de poliție, personal medical și alte unități de sprijin. Mai mulți oficiali americani au declarat pentru CBS că solicitarea se încadrează în planificarea militară legată de Cuba, deși textul documentului nu conține referiri directe la această țară. Un element relevant operațional este că documentul nu precizează efectivele necesare și nici nu menționează ordine de desfășurare, însă cere comandamentelor subordonate informații despre disponibilitatea a șase unități care să poată fi plasate sub autoritatea Comandamentului de Sud într-un termen de 90 până la 120 de zile. Ce tip de capabilități sunt vizate În lista unităților menționate apar structuri cu rol de susținere a unei operațiuni, nu detalii despre forțe de luptă propriu-zise. Documentul indică, între altele: un batalion de sprijin logistic în acțiuni de luptă, specializat în coordonarea logisticii (transport, mentenanța echipamentelor, furnizarea de combustibili și provizii); un batalion de geniu; crearea unei brigăzi medicale pentru comanda și coordonarea unităților medicale. Contextul politic: presiuni crescute asupra Havanei Documentul este datat cu săptămâna trecută și apare într-un moment de „presiuni intense” ale administrației președintelui Donald Trump asupra Cubei, cu obiectivul declarat de a impune o schimbare de regim politic, potrivit informațiilor prezentate. Cel mai recent episod de tensiune menționat a avut loc la Adunarea Generală a ONU, unde delegația cubaneză a părăsit sala după ce Trump a descris Cuba drept „un stat eșuat (…) care va cădea”. Președintele american a mai spus că administrația sa „urmărește o schimbare fundamentală în Cuba”, acțiune despre care a afirmat că este condusă de secretarul de stat Marco Rubio . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, pregătirile descrise rămân la nivel de planificare și verificare a disponibilității unor unități, fără ordine de desfășurare și fără cifre privind trupele. În paralel, Washingtonul și Havana ar fi avut contacte pentru a negocia o ieșire din conflict, în timp ce Cuba susține că schimbările pot fi decise doar de poporul cubanez și acuză SUA că pregătesc o agresiune militară. [...]
Intercepțiile anunțate de Arabia Saudită arată că riscul pentru rutele și exporturile de petrol din Golf rămâne ridicat , într-un moment în care atacurile huthi se suprapun peste presiunile deja existente asupra aprovizionării globale cu țiței, potrivit Reuters . Coaliția condusă de saudiți a transmis sâmbătă dimineață că a interceptat două rachete balistice și două drone lansate de huthi, grupare sprijinită de Iran, către regat. Conform mesajelor publicate pe X, rachetele ar fi fost îndreptate spre Khamis Mushait , iar dronele spre capitala Riad, fără alte detalii despre locul exact al interceptărilor sau eventuale pagube. Apărarea civilă saudită a trimis alerte peste noapte pentru Khamis Mushait și Abha, dar nu și pentru Riad, mai notează Reuters. De ce contează: presiune suplimentară pe lanțul energetic și pe rutele de export Reuters amintește că huthi, care controlează cele mai populate zone ale Yemenului și mare parte din nord, au intensificat atacurile împotriva Arabiei Saudite după ce au declarat în iulie o „blocadă navală” împotriva Riadului. Loviturile au vizat orașe saudite, infrastructură energetică și transport maritim, ceea ce adaugă presiune asupra ofertelor globale de petrol . În același timp, atacurile sporesc riscurile pentru ruta alternativă la Marea Roșie folosită pentru exporturile din Golf, în condițiile în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „în mare parte blocat”, potrivit aceleiași surse. Context regional: cooperare de apărare cu Pakistan și Turcia Cu câteva ore înainte de anunțul interceptărilor, șefii militari ai Arabiei Saudite, Pakistanului și Turciei au discutat amenințările la adresa regatului, la o reuniune în capitala saudită, scrie Reuters. Cele trei state au semnat luna trecută „Acordul comun de apărare de la Mecca”, prin care au convenit că un atac armat asupra oricăreia dintre ele va fi tratat ca un atac asupra tuturor, cu obiectivul de a întări descurajarea și cooperarea militară. Ministrul saudit al apărării, prințul Khalid bin Salman, a declarat sâmbătă dimineață că a reconfirmat la Riad, împreună cu șeful armatei pakistaneze Asim Munir, continuarea eforturilor comune pentru a contracara atacurile împotriva regatului, în conformitate cu acest pact. [...]
