Știri
Știri din categoria Apărare
UE rămâne dependentă de armamentul american cel puțin încă un deceniu, arată Biziday, care rezumă o analiză Wall Street Journal despre costurile și limitele efortului european de reînarmare. Pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al tensiunilor politice transatlantice, întrebarea centrală este cât de repede poate Europa să-și asigure singură capacitățile militare critice, fără sprijinul SUA.
Din perspectiva bugetelor, Europa a accelerat, dar decalajul rămâne mare. Statele europene au cheltuit anul trecut 560 de miliarde de dolari pentru înarmare, de două ori mai mult decât acum zece ani, însă UE ar ajunge abia în 2035 la un nivel echivalent cu 80% din bugetul Pentagonului (850 de miliarde de dolari în 2025). În 2019, bugetele de apărare ale țărilor UE reprezentau doar circa 30% din alocările SUA, ceea ce explică de ce dependența de echipamente și tehnologii americane nu poate fi redusă rapid.
Miza nu este doar financiară, ci și tehnologică și operațională. Costul înlocuirii echipamentului și personalului militar american aflat în prezent în Europa este estimat la aproximativ o mie de miliarde de dolari, iar unele capabilități nu pot fi substituite „deocamdată”, potrivit analizei citate: avioane invizibile (stealth), rachete cu rază lungă și sateliți militari. Un exemplu invocat este Finlanda, al cărei președinte, Alexander Stubb, a spus la Davos că flota de avioane americane a țării nu poate opera pe termen lung fără piese de schimb și actualizări de hardware din SUA. WSJ mai notează și un stimulent economic invers: Europa generează circa 10% din veniturile producătorilor americani de armament, ceea ce reduce interesul SUA pentru o „decuplare” rapidă.
Dependența se vede și în structura importurilor de armament ale unor state europene, cu diferențe mari între țări:
În paralel, industria europeană își extinde capacitatea, dar ritmul nu acoperă încă nevoile unui conflict de intensitate mare și nici nu elimină dependențele-cheie. Rheinmetall a deschis sau construiește 16 fabrici noi și ar urma să ajungă anul acesta la 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, peste producția industriei americane; MBDA și-a mărit de patru ori producția de rachete antiaeriene, însă la un nivel de circa 40 pe lună.
Totuși, experții consultați de WSJ spun că „momentul de cotitură” în îndepărtarea Europei de SUA nu a avut loc: UE nu va putea avea propriul avion stealth mai devreme de zece ani și depinde de SUA inclusiv pentru sateliți și pentru capacități de cloud computing (infrastructură de calcul și stocare la distanță) folosite în „câmpul de luptă digitalizat”. Proiecte precum rachete cu rază de peste 1.500 km sunt în lucru, dar nu ar deveni operaționale mai devreme de 2030.
Recomandate
SUA pregătesc un depozit de arme și echipamente în Australia, cu investiții și personal dedicat, pentru a-și crește capacitatea de reacție în Indo-Pacific , potrivit Adevărul , care citează documente de licitație ale Marinei americane confirmate de oficiali pentru AFP. Planul vizează instalarea pe coasta de sud-est a Australiei a unui stoc de echipament militar „gata de utilizare”, inclusiv arme. Amplasarea ar fi în afara razei de acțiune a majorității rachetelor chineze, iar experții citați în material o leagă de efortul Washingtonului de a contracara consolidarea militară a Beijingului. Investiție de 30 de milioane de dolari și calendar până în 2028 Documente publicate în iunie de Marina americană descriu un proiect pentru statul Victoria, cu 30 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) alocați construirii de depozite și birouri pentru „prepoziționarea” unor stocuri strategice (adică plasarea în avans a echipamentelor, pentru a fi folosite rapid în caz de criză). Conform documentelor, stocul ar urma să fie depozitat inițial la Melbourne, apoi mutat în clădiri americane ce ar urma să fie construite anul viitor la o bază militară australiană din Bandiana . Baza ar urma să atingă capacitatea maximă în 2028. Operare: furnizor global și circa 110 specialiști Pentru administrarea depozitului, marina americană ar căuta un furnizor global din sectorul apărării care să recruteze aproximativ 110 ingineri, mecanici și specialiști în echipamente și securitate , pentru un stoc ce include „arme grele”, potrivit documentelor consultate. Corpul de Marină din Pacific a transmis pentru AFP că activitățile din Australia susțin „sprijinul logistic global integrat” și că echipamentul va fi menținut în „stare de pregătire ridicată”. Detaliile contractului nu au fost comentate, iar funcționarea instalației ar urma să fie stabilită în coordonare strânsă cu Ministerul Apărării din Australia. Miza strategică și efectul asupra politicii de securitate a Australiei Australia nu permite baze militare străine pe teritoriul său, însă are o alianță de securitate cu SUA și găzduiește tot mai multe forțe americane prin rotație în baze australiene. În prezent, aproximativ 2.000 de pușcași marini americani se antrenează șase luni pe an în Darwin, în nord-vestul țării. Materialul notează că Pentagonul a cerut Congresului o alocare de 500 de milioane de dolari (aprox. 38,5 miliarde lei) pentru 2027, destinată îmbunătățirii repoziționării echipamentelor și combustibilului în Asia-Pacific, cu scop de descurajare a Chinei. Un raport al Lowy Institute , citat în articol, arată că Beijingul poate lovi nordul Australiei cu rachete balistice lansate de la avanposturi din Marea Chinei de Sud, iar directorul pentru securitate internațională al institutului, Sam Roggeveen, avertizează că astfel de instalații devin „ținte evidente” odată operaționale. În același timp, profesorul John Blaxland (Universitatea Națională Australiană) indică o importanță în creștere a poziției geografice a Australiei, pe fondul îngrijorărilor privind vulnerabilitatea bazei americane din Guam. [...]
SUA pregătesc o reducere semnificativă a aviației și capabilităților navale alocate NATO în Europa , o mișcare care obligă alianța să-și recalibreze planurile de apărare și să accelereze investițiile europene în capacități critice, potrivit Al Jazeera . Planul, relatat inițial de The New York Times și confirmat de oficiali europeni, ar include reducerea desfășurărilor de avioane de vânătoare și de aeronave de supraveghere maritimă, precum și repoziționarea unor platforme navale majore. În paralel, Washingtonul își justifică reorientarea printr-o strategie mai amplă de diminuare a prezenței militare în Europa, pentru a concentra resurse în Orientul Mijlociu, Asia și cele două Americi. Ce se taie și ce se mută: impact direct asupra capacităților NATO Concret, potrivit informațiilor citate, SUA ar urma să reducă numărul de avioane de luptă alocate NATO și să retragă complet o parte din sprijinul de realimentare în aer – element esențial pentru operațiuni susținute pe distanțe mari. Modificările menționate includ: reducerea avioanelor de vânătoare F-16 și F-15E alocate NATO de la aproximativ 150 la 100 (o scădere de circa 50 de aparate); diminuarea aeronavelor de supraveghere maritimă de la 26 la 15; retragerea completă a opt aeronave de realimentare în aer; redislocarea unuia dintre cele două grupuri de bombardiere („bomber task force”) anterior alocate apărării Europei; repoziționarea în altă regiune a unui submarin capabil să lanseze rachete și a unui portavion, alături de mai multe nave de război. În ansamblu, tăierile ar afecta capacități-cheie pentru NATO: recunoaștere (informații și supraveghere), precum și lovituri la distanță mare. NATO încearcă să „încadreze” retragerea ca pe o schimbare de sustenabilitate Oficiali NATO au transmis că alianța este la curent cu o parte dintre reducerile planificate și au încercat să le prezinte drept un pas care reduce dependența de un singur aliat. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a declarat pentru agenția Anadolu: „Această schimbare întărește planurile de apărare ale NATO prin reducerea dependenței excesive de un singur aliat și reflectă o schimbare mai amplă care are loc în cadrul alianței.” „Este vorba despre a pune NATO pe o bază mai sustenabilă pentru deceniile următoare.” De ce contează: Europa e împinsă spre „planuri alternative” și achiziții rapide Pe fondul accentului tot mai puternic pus în Europa pe amenințările militare potențiale din partea Rusiei, reducerea unor active americane cu rol de descurajare și reacție rapidă forțează NATO să ia în calcul „planuri alternative” pentru apărarea continentului în cazul unui atac rusesc. În același timp, incertitudinea legată de calendarul și amploarea retragerilor complică stabilirea priorităților pentru statele europene. Comandantul suprem aliat al NATO, generalul american Alex Grynkewich , a indicat la un show aerian la Berlin că accentul trebuie pus pe capabilități care pot fi cumpărate și puse în teren rapid, inclusiv muniții cu bătaie lungă și drone: „Trebuie să ne concentrăm pe lucruri pe care le putem achiziționa rapid, pe care le putem pune în teren rapid, pe care le putem scala rapid și susține în timp, iar asta se aplică munițiilor cu bătaie lungă”, precum și dronelor. Context politic: presiune pe bugetele europene înaintea summitului NATO Al Jazeera notează că președintele Donald Trump a criticat în repetate rânduri NATO, inclusiv pe tema sprijinului pe care îl consideră insuficient pentru războiul SUA-Israel cu Iranul, și a acuzat guvernele europene că investesc prea puțin în apărare și se bazează prea mult pe protecția americană. Trump le-a cerut aliaților din Europa și Asia să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB. Trump este așteptat la summitul NATO din Turcia , pe 7-8 iulie. Secretarul de stat Marco Rubio a descris reuniunea drept „probabil cea mai importantă întâlnire din istoria NATO”, pe fondul unor chestiuni care „trebuie lămurite și reparate”, conform aceleiași surse. [...]
Un incident naval cu focuri de avertizare în Canalul Mânecii ridică miza de securitate pe una dintre cele mai aglomerate rute maritime ale Europei , după ce o fregată rusă a tras către un iaht sub pavilion britanic, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc luni, în Canalul Mânecii, iar sursa citată de publicație precizează că ar fi fost vorba despre focuri de avertizare. Informația a fost relatată de Mediafax, care citează The Telegraph. Fregata implicată se numește „ Amiralul Grigorovich ” și face parte din Flota Mării Negre a Rusiei. Potrivit articolului, focurile au fost trase după ce cele două nave s-au apropiat una de alta. Iahtul cu steag britanic a alertat garda de coastă a Regatului Unit. În același material se arată că nava rusă a operat în ultimele săptămâni în apropierea apelor teritoriale britanice, una dintre misiunile sale fiind escortarea petrolierelor rusești. [...]
Renault intră în producția de drone militare, cu o țintă de 1.000 de unități pe lună din 2027 , într-un parteneriat cu Thales care urmărește dezvoltarea și fabricarea „pe scară largă” a dronei Toutatis, pe fondul accelerării programelor de apărare din Franța și Europa, potrivit Profit . Acordul vizează „dezvoltarea și producția în comun” a dronei, iar cele două companii își propun să construiască „o filieră suverană de drone, agilă și competitivă”, care să răspundă „provocărilor economiei de război”. Conform informațiilor publicate, producția ar putea începe în 2027, cu o capacitate de 1.000 de drone pe lună în primul an. Ce înseamnă operațional: conversia competențelor auto în producție de apărare Renault își justifică rolul prin capacitatea industrială și standardele din industria auto, pe care le va folosi pentru a „concepe, industrializa și produce la scară largă, în termene reduse și la costuri optimizate”. În același timp, proiectul este prezentat ca o contribuție la „aprovizionarea sigură” a Franței și la nevoile operaționale ale forțelor armate. „ Renault Group aduce proiectului «TOUTATIS» expertiza sa industrială și cele mai bune standarde din industria auto pentru a concepe, industrializa și produce la scară largă, în termene reduse și la costuri optimizate.” — François Provost, CEO Renault Group Ce este drona Toutatis și pentru ce tip de conflict e gândită Toutatis este descrisă ca o dronă cu rază scurtă de acțiune, „concepută pentru conflicte de mare intensitate”. Potrivit informațiilor din articol, sistemul este: comandat de un operator și desfășurabil de pe mai multe platforme (vehicul de luptă, aeronavă sau platformă navală); rezistent la bruiaj electromagnetic; echipat cu focos adaptabil în funcție de misiune; capabil să neutralizeze ținte precum vehicule de luptă, menținând „factorul uman în bucla decizională”; capabil să opereze în cadrul unui „roi” de drone. Context: parteneriatul cu Thales se extinde și la vehicule tactice Cu o zi înainte, cele două companii anunțaseră și SUV-uri militare pentru operațiuni de comandă și control. În plus, la târgul de apărare Eurosatory , Renault Group și Thales au prezentat vehiculul tactic 4TROOP, cu motor hibrid și tracțiune integrală, echipat cu tehnologie de comandă și conectare, comunicații securizate și instrumente de asistare a deciziei bazate pe inteligență artificială. Pentru perioada următoare, miza practică rămâne calendarul de industrializare: dacă planul se confirmă, 2027 ar marca intrarea efectivă a Renault într-o producție de apărare la volum, cu o capacitate lunară comunicată încă din faza de proiect. [...]
Ministerul britanic al Apărării investighează un posibil incident armat în Canalul Mânecii , după ce o navă de război rusă ar fi tras focuri de avertizare către un iaht înregistrat în Marea Britanie, într-o zonă intens circulată de trafic maritim. Informațiile au fost relatate de Daily Mail , care notează că episodul, dacă se confirmă, ridică miza de securitate pentru navigația civilă din apropierea apelor britanice. Potrivit relatării, incidentul ar fi avut loc marți, în jurul orei 11:40 (ora Regatului Unit), la aproximativ 20 de mile marine (circa 37 km) sud de Insula Wight, în afara apelor teritoriale ale Regatului Unit, în zona dintre Insula Wight și Normandia. Echipajul iahtului susține că focurile au fost trase de la o distanță de aproximativ 500 de yarzi (circa 457 m), iar iahtul și-a continuat ulterior drumul, fără a fi raportate avarii sau răniți. Ce se știe despre nava rusă și reacția autorităților britanice Nava implicată ar fi fregata rusă „Admiral Grigorovich”, descrisă ca o fregată de aproximativ 4.000 de tone, cu rachete ghidate, parte a Flotei ruse din Marea Neagră. Publicația mai arată că nava ar fi operat în apropierea apelor britanice de câteva săptămâni, fiind observată escortând petroliere din așa-numita „flotă din umbră” și staționând în apropierea unui parc eolian din largul coastei Suffolk. Ministerul britanic al Apărării a transmis, printr-un purtător de cuvânt, că investighează „rapoarte despre un incident în Canal”. În plan operațional, o ambarcațiune de la HMS Tyne ar fi vizitat iahtul pentru a strânge detalii și pentru a verifica starea de siguranță a celor aflați la bord. În ajun, două nave de patrulare ale Royal Navy, HMS Mersey și HMS Tyne, ar fi urmărit fregata rusă în tranzitul prin Canal. Context: al doilea episod în 72 de ore, dar fără legătură confirmată Daily Mail notează că este al doilea incident care implică nave rusești în Canalul Mânecii în 72 de ore, după ce duminică premierul Keir Starmer ar fi ordonat ca pușcași marini britanici și ofițeri ai National Crime Agency (NCA) să urce la bordul petrolierului „Smyrtos”, descris ca parte a „flotei din umbră” folosite pentru transportul petrolului rusesc. Surse militare citate de publicație susțin că incidentul cu iahtul nu ar fi legat de operațiunea asupra petrolierului. Un expert în domeniu, Martin Kelly (EOS Risk), avertizează, de asemenea, că nu ar trebui făcute legături pripite între cele două episoade și explică faptul că, în procedurile de escaladare a forței pe mare, după avertismente radio pot urma focuri de avertizare dacă nu există răspuns. Separat, Sky News (citat de Daily Mail) a relatat, invocând o sursă din domeniul apărării, că fregata rusă ar fi putut avea probleme la motor și ar fi emis alerte către iaht pentru a evita o coliziune, iar în lipsa schimbării de curs ar fi tras „câteva” focuri de avertizare. Aceste detalii nu sunt confirmate oficial de autoritățile britanice în materialul citat. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire și logistică pe mare cu o dronă subacvatică grea, cu autonomie de până la 3.700 km , odată cu prezentarea sistemului Sea Trident la expoziția de armament Eurosatory de la Paris, potrivit Adevărul . Miza operațională este creșterea razei de acțiune și a încărcăturii transportate în misiuni maritime autonome, inclusiv în zone contestate. Sea Trident a fost dezvăluită de compania ucraineană Global Mark, iar informația despre prezentare este atribuită United24. Sistemul este descris ca având un profil redus de detectare, pentru a diminua vizibilitatea în spații maritime disputate, și este proiectat pentru operațiuni autonome. Ce poate face Sea Trident și de ce contează Conform datelor din material, drona poate transporta încărcături de până la 1.000 kg și este gândită pentru mai multe tipuri de misiuni: atac; operațiuni logistice și livrare de marfă; contracararea altor vehicule subacvatice fără pilot. Platforma are sisteme de navigație autonomă și este destinată operării în medii maritime contestate. Specificații: rază, dimensiuni, viteză, adâncime Potrivit publicației Militarnyi, Sea Trident are o rază maximă de acțiune de 2.000 de mile marine (aprox. 3.700 km) și o greutate totală de 10.000 kg. Dimensiunile vehiculului sunt de 10 metri lungime, 2 metri lățime și 1,5 metri înălțime. Specificațiile prezentate la expoziție indică o viteză maximă de 10 noduri (18,5 km/h) și o viteză de croazieră de 6 noduri (11 km/h). Drona poate opera la adâncimi de până la 60 de metri, iar designul cu profil redus îi permite să se deplaseze aproape de suprafață atunci când este necesar. Context: alte programe ucrainene de drone subacvatice În același context, Adevărul amintește că Ucraina a prezentat anterior detalii despre drona subacvatică Marichka, un sistem fără pilot dezvoltat local, cu o rază de acțiune de până la 1.000 km și o capacitate de încărcare de o tonă, conceput pentru a lovi nave militare, infrastructura portuară și alte ținte maritime, inclusiv în medii fără semnal GPS. Totodată, anul trecut Ucraina a prezentat public pentru prima dată drona subacvatică TOLOKA, descrisă drept una dintre cele mai ambițioase arme din arsenalul naval. [...]
