Președintele Donald Trump a anunțat că un acord cu Danemarca privind Groenlanda ar fi fost atins, însă autoritățile daneze dezmint orice posibilitate de cedare a suveranității insulei. Acordul, prezentat de Trump drept unul „foarte important din perspectiva securității naționale”, rămâne învăluit în ambiguitate, fără detalii clare despre conținutul său. Aflat la bordul Air Force One pe 31 ianuarie, Trump a declarat că „negocierile au început” și că s-a ajuns la un consens „pe numeroase puncte”, sugerând că și Europa ar susține încheierea unui astfel de acord.

Declarațiile liderului american vin după o serie de întâlniri diplomatice de nivel înalt desfășurate la Washington începând cu 29 ianuarie, între oficiali americani, danezi și groenlandezi. Potrivit CNBC, ministrul de externe danez Lars Løkke Rasmussen a descris atmosfera discuțiilor ca fiind „foarte constructivă”, adăugând că situația este „mai optimistă” decât cu o săptămână în urmă. Cu toate acestea, a subliniat că „situația nu este încă rezolvată” și că nici Danemarca, nici Groenlanda nu iau în calcul cedarea teritoriului.

Negocierile vin după o lună marcată de tensiuni: Trump a amenințat cu măsuri militare pentru anexarea Groenlandei, a impus tarife comerciale asupra a opt state europene și a pus sub semnul întrebării contribuția aliaților NATO în Afganistan. Retragerea de la cele mai dure poziții a venit în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, pe 21 ianuarie, când liderul american a renunțat la ideea de folosire a forței și a anulat tarifele planificate, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Însă, chiar și în lipsa unui transfer oficial de suveranitate, criza a slăbit în mod vizibil coeziunea Alianței Nord-Atlantice. Potrivit Fortune, analiștii avertizează că acest episod „a trecut o linie care nu mai poate fi ștearsă”. Sophia Besch, expertă în relații internaționale, notează că „chiar și fără forță sau sancțiuni, ruptura slăbește durabil alianța”.

Rusia a reacționat prompt: ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat că incidentul indică „o criză profundă” în NATO, în timp ce un emisar al Kremlinului a afirmat că „unitatea transatlantică a luat sfârșit”.

De cealaltă parte a Atlanticului, criticile nu au întârziat nici în Congresul american. Senatoarele Jeanne Shaheen și Lisa Murkowski au scris într-un editorial pentru New York Times că amenințările față de Groenlanda și NATO „subminează propriile interese ale Americii” și oferă adversarilor „dovada că alianțele democratice sunt fragile”. Secretarul de stat Marco Rubio a susținut în fața comisiei pentru relații externe a Senatului că negocierile vor continua „în mod profesionist” și că NATO are nevoie de o „reconfigurare”, cerând mai multă responsabilitate din partea aliaților europeni, potrivit Politico.

Deși nu s-a vorbit despre baze militare sau concesii teritoriale concrete, presiunea diplomatică exercitată de SUA a alimentat temerile că Groenlanda ar putea deveni un pion într-un joc geopolitic mai amplu, în care interesele strategice din Arctica sunt prioritare, iar alianțele tradiționale sunt puse la încercare.