Știri
Știri din categoria Apărare
Trei teatre de conflict împing armatele spre un model de război centrat pe date, software și producție, iar consecința directă este o presiune mai mare pe capacitatea industrială și pe lanțurile de aprovizionare, nu doar pe „vârfuri” tehnologice, potrivit adevarul.ro. Analiza trece prin Orientul Mijlociu, Europa de Est și Asia-Pacific și susține că schimbarea este una dintre cele mai importante de la finalul Războiului Rece.
Elementul comun identificat de experți este dependența tot mai mare de informație în timp real și de adaptare rapidă pe câmpul de luptă. În acest cadru, avantajul nu mai vine exclusiv din platforme scumpe, ci din integrarea datelor (inclusiv satelitare), automatizare și ritmul cu care o armată își poate actualiza țintele, tacticile și logistica.
În conflictul cu Iranul, operațiunea militară comună SUA–Israel, lansată la finalul lunii februarie, este prezentată ca exemplu de campanie construită pe coordonare și informații în timp real. Primele lovituri au vizat infrastructuri strategice și lideri politici, într-o acțiune descrisă ca extrem de rapidă.
Campania s-a bazat pe integrarea imaginilor satelitare, a sistemelor autonome și a mecanismelor de lovire de precizie, cu ținte actualizate în timp real, uneori în câteva ore. Experții citați consideră că este o continuare a unor tactici văzute și în alte conflicte, dar la un nivel tehnologic mai avansat.
Războiul Rusia–Ucraina este descris drept „laborator” pentru inovația militară, tocmai prin combinația dintre metode tradiționale (artilerie, trupe terestre) și utilizarea extinsă a dronelor. Ucraina a folosit sisteme fără pilot de la drone ieftine la platforme autonome complexe, în aer, pe apă și la sol, iar Rusia și-a dezvoltat la rândul ei capabilități, inclusiv război electronic și drone produse în masă.
Un punct cu impact operațional și economic este rolul tehnologiei comerciale: imagini satelitare de la companii private, sisteme bazate pe cloud (infrastructură de calcul și stocare la distanță) și instrumente de inteligență artificială pentru coordonare. În același timp, analiza notează limita: conflictul rămâne unul de uzură, în care producția de muniție și echipamente la scară largă poate fi decisivă.
În Asia-Pacific, tensiunile China–Taiwan sunt prezentate în cheia pregătirilor pentru un posibil conflict. China își extinde capacitățile prin investiții în modernizarea armatei, inclusiv în drone, sisteme autonome și arme hipersonice. Taiwan își ajustează strategia inspirându-se din lecțiile Ucrainei, cu investiții în sisteme mobile de apărare, infrastructură cibernetică și programe autonome.
Rămâne deschisă întrebarea privind rolul Statelor Unite într-un scenariu de conflict, deși Washingtonul este menționat ca partener cheie pentru Taipei.
Concluzia comună a experților este că războiul devine tot mai dependent de tehnologie, date și inovare rapidă, iar domeniile cibernetic și spațial ajung comparabile ca importanță cu cele tradiționale (terestru, aerian, naval). În paralel, lanțurile de aprovizionare și capacitatea de producție capătă statut strategic: nu contează doar performanța tehnologiei, ci și disponibilitatea și costul echipamentelor.
Ce urmează, potrivit analizei, este accelerarea unui ciclu în care tehnologia militară nu mai este dezvoltată doar în timp de pace, ci este testată și ajustată direct pe câmpul de luptă, pe fondul unor crize care nu mai sunt tratate ca episoade izolate, ci ca parte a unei transformări globale a conflictelor.
Recomandate
Taiwan avertizează că Beijingul își consolidează controlul aerian și maritim în jurul insulei, într-o dinamică ce poate crește riscul de blocadă și de perturbare a rutelor comerciale din Strâmtoarea Taiwan , potrivit HotNews , care citează o analiză anuală a Ministerului Apărării de la Taipei, relatată de Reuters. Raportul anual privind amenințarea militară a Chinei susține că situația de securitate regională „continuă să escaladeze” și indică o „imprevizibilitate crescândă” în procesul decizional de la Beijing, pusă pe seama unei epurări „fără precedent” în rândul ofițerilor militari superiori. Accent pe controlul căilor maritime, nu pe debarcare În ceea ce privește amenințarea directă la adresa Taiwanului, documentul arată că exercițiile Chinei din ultimii ani s-au concentrat pe „blocada/controlul comun” al căilor maritime externe ale Taiwanului. În același timp, raportul notează că Beijingul nu ar avea capacitatea de a lansa un atac amfibiu. În timpul acestor exerciții, China folosește aeronave și nave militare, dar și nave ale pazei de coastă, pentru a „crea condiții favorabile pentru o invazie a Taiwanului… cu scopul de a tăia rutele noastre de transport externe și de a forma o postură de încercuire”. Lecții din Ucraina și presiunea pe muniții, după modelul conflictelor recente Taipeiul mai afirmă că Beijingul integrează în antrenamente și exerciții lecțiile din războaiele din Ucraina și din Golf, inclusiv privind eficiența roiurilor de drone ieftine observată în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Raportul menționează și că China studiază problemele SUA reflectate de războiul împotriva Iranului, inclusiv consumul rapid de muniție, presiunea asupra sistemelor de interceptare ale apărării antiaeriene, mobilizarea industrială și fragilitatea cooperării aliate. Ce urmărește Beijingul, potrivit Taipeiului Ministerul taiwanez al apărării afirmă că, prin patrule regulate de pregătire pentru luptă, misiuni în largul mării și alte exerciții, China „își consolidează controlul” asupra mării și spațiului aerian din jurul Strâmtorii Taiwan. „Scopul său este de a realiza distrugerea sistemului de comandă și control și a capacității noastre de apărare aeriană în stadiul incipient al luptei.” În plan politic, China consideră Taiwanul drept teritoriu propriu și nu a exclus folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, în timp ce guvernul de la Taipei respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului. Statele Unite furnizează arme Taiwanului și mențin o politică de ambiguitate privind o eventuală intervenție militară. [...]
Ministrul interimar al Apărării spune că nu există indicii privind un atac al Rusiei asupra NATO , iar această evaluare contează direct pentru calibrul măsurilor de pregătire și pentru percepția de risc în regiune, potrivit Recorder . Radu Miruță afirmă că, pe baza analizelor coroborate între statele aliate, „nu există vreun indiciu” în acest sens „astăzi”. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi24, în contextul războiului din Ucraina. Miruță a susținut că statele NATO își conectează datele din serviciile de informații și își compară analizele, iar concluzia la care se ajunge, inclusiv cu „backup” de la parteneri, nu indică o intenție de atac asupra vreunui stat membru. Ce spune ministrul despre evoluția războiului din Ucraina În aceeași intervenție, ministrul interimar a descris o schimbare de etapă pe front, afirmând că Rusia „nu mai avansează”, iar strategia de „uzură” începe să nu mai producă rezultate. El a invocat și semne pe care le consideră relevante pentru această evaluare, între care: un episod de luptă aer-aer în care, potrivit lui, „acum o lună și jumătate” un avion F-16 ucrainean a doborât un avion rusesc; atacuri cu drone „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, lansate din Ucraina; o „stagnare”, „cel puțin pentru moment”, pe linia frontului. De ce contează pentru postura de apărare Mesajul oficial, în forma prezentată de Miruță, indică faptul că România își fundamentează evaluarea de risc pe schimb de informații și analize în cadrul NATO, nu doar pe estimări naționale. În același timp, ministrul leagă percepția privind riscul pentru statele aliate de dinamica războiului din Ucraina, pe care o descrie ca intrată într-o fază de stagnare. Evaluarea rămâne una de moment („astăzi”, „cel puțin pentru moment”), fără o prognoză explicită privind pașii următori sau un orizont de timp pentru această situație. [...]
Ministerul Apărării nu are indicii că trupele SUA ar urma să plece din România , iar o eventuală reducere a prezenței americane ar diminua capacitatea de descurajare, a declarat ministrul interimar Radu Miruță, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre repoziționarea unor capabilități ale Statelor Unite în Europa și pune accent pe impactul operațional al prezenței militare americane în România. Miruță a spus, la Digi24, că „nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu” privind o retragere a trupelor americane. În același context, el a invocat un cadru mai larg, descris drept „NATO 3.0”, în care România ar fi „asumată încă de la început”, în condițiile în care SUA își „regândesc” unele capabilități la nivel european. Ce înseamnă pentru postura de descurajare Ministrul interimar a legat direct prezența militarilor americani de capacitatea României de a descuraja amenințări la adresa securității. „Orice militar american care pleacă din România micşorează capacitatea României de a descuraja”, a afirmat Radu Miruță. Tot el a menționat că, în urmă cu câteva luni, au venit „până la 400 de militari în plus”, în urma unei decizii a CSAT , indicând o creștere recentă a efectivelor, nu o reducere. Context: accent pe efortul propriu și producția internă Miruță a susținut că, în cadrul NATO, statele membre trebuie să demonstreze că fac „tot ceea ce pot” înainte de a cere sprijinul aliaților. În acest sens, a afirmat că România investește „un procent mare din PIB” pentru apărare, „cel asumat”, și a invocat programul SAFE , prin care ar fi fost „reînviate” cinci fabrici, ca argument că România contribuie și la creșterea capacității de producție. Informațiile prezentate sunt declarații ale ministrului interimar; nu sunt oferite în material detalii suplimentare despre calendar, negocieri sau decizii formale privind postura militară a SUA în România. [...]
Premierul Poloniei Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea escalada războiul din Ucraina prin provocări la adresa NATO, iar următoarele șase luni ar putea deveni decisive pentru securitatea Europei , potrivit Focus . Tusk a transmis mesajul pe platforma X, după o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a susținut că „escaladarea din partea Rusiei” este în curs și a avertizat că nu pot fi excluse „provocări” ale Moscovei față de unul dintre statele membre ale Alianței. De ce contează: fereastra de risc pentru NATO și securitatea regională Miza declarațiilor este una de securitate și planificare operațională: Tusk indică un orizont scurt – șase luni – în care riscul de incident sau testare a reacției NATO ar putea crește, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și Occident. Context: speculații după o vizită a șefului CIA la Moscova În același timp, o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , a alimentat speculații la nivel internațional. Potrivit unor relatări din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia împotriva unui atac asupra unui stat NATO. Kremlinul a negat aceste informații și a acuzat Occidentul. Poziția Poloniei: sprijin pentru Ucraina și accelerarea înarmării Polonia este prezentată ca unul dintre cei mai importanți susținători politici și militari ai Ucrainei. În paralel, Varșovia se consideră direct amenințată de Moscova și „se înarmează masiv”, pe fondul percepției de risc în creștere la granița estică a NATO. [...]
România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]
Republica Moldova își monitorizează spațiul aerian după survoluri neautorizate ale unor drone, pe fondul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei , potrivit Biziday . Ministerul moldovean al Apărării spune că, în noaptea de 27 august, au fost identificate cinci drone care au intrat din Ucraina în spațiul aerian al țării, iar Ministerul de Externe condamnă incidentul și anunță și descoperirea unei a șasea drone prăbușite lângă Chișinău, a cărei origine nu este, deocamdată, cunoscută. Ministerul Apărării precizează că prima dronă a fost detectată la 03:56, în apropiere de localitatea ucraineană Beleaevka (regiunea Odesa), și ar fi rămas în spațiul aerian al Republicii Moldova aproximativ un minut. A doua dronă a intrat la 03:59 prin apropierea localității Căplani și a dispărut de pe sistemele de monitorizare la 04:10, în proximitatea localității Carahasani (raionul Ștefan Vodă). A treia dronă ar fi traversat frontiera la 04:09 pe direcția Palanca – Crocmaz – Olănești – Purcari – Rășcăeți, iar la 04:24 a dispărut de pe radare în apropierea localității Pervomaisk, în sectorul transnistrean, aproape de frontieră. A patra dronă a intrat la 04:16 pe direcția Palanca și a revenit la scurt timp în Ucraina. Totodată, ministerul menționează un survol în zona punctului de trecere Săiți (Republica Moldova) – Lesnoe (Ucraina): o dronă a traversat ambele teritorii, apoi la 06:02 s-a deplasat spre Lesnoie, părăsind spațiul aerian al Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău leagă aceste survoluri de atacurile aeriene ale Federației Ruse asupra Ucrainei și spun că monitorizarea spațiului aerian continuă. Ministerul Afacerilor Externe condamnă „cu fermitate” încălcarea spațiului aerian și anunță separat un incident privind o dronă prăbușită în apropierea capitalei, pe traseul Chișinău–Basarabeasca, fără ca originea acesteia să fie clarificată. Incidentele au loc chiar de Ziua Independenței Republicii Moldova, când sunt programate vizite la Chișinău, inclusiv ale lui Nicușor Dan și Volodimir Zelenski . Conform agendei președintelui României, Nicușor Dan ar urma să ajungă în capitală în jurul orei 14:00, iar până atunci are programate vizite la Cahul. [...]
