Știri
Știri din categoria Apărare
Bucureștiul devine un punct de decizie pentru finanțarea apărării pe flancul sudic, după ce România a obținut găzduirea biroului regional al viitoarei Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), potrivit Economedia, care citează un anunț al Ministerului Finanțelor. Miza este accesul la un instrument financiar internațional dedicat investițiilor strategice în apărare, infrastructură critică și reziliență, cu potențial de a direcționa proiecte și capital către regiune.
România s-a alăturat marți, la Ankara, statelor aliate care au semnat Declarația de intenție comună pentru înființarea băncii, coordonată de Canada, conform informațiilor transmise de președintele României, Nicușor Dan. În paralel, Ministerul Finanțelor susține că a fost implicat „din fazele incipiente” în definirea arhitecturii instituționale și a modelului de guvernanță, cu obiectivul de a construi o instituție credibilă pentru investitori și capabilă să mobilizeze capital public și privat.
Statutul de stat fondator ar urma să ofere României acces la mecanismele de decizie prin care vor fi orientate finanțările către proiecte relevante pentru securitatea regională, infrastructura critică și dezvoltarea industriei de apărare, potrivit Ministerului Finanțelor. Găzduirea biroului regional pentru flancul de sud este prezentată ca o poziționare care poate transforma rolul strategic al României în proiecte și investiții.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat explicit proiectul de nevoia de finanțare „predictibilă” și de mobilizarea capitalului pentru infrastructură strategică și industrie.
„Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv. Prin DSRB, deschidem o nouă sursă de finanțare pentru proiectele strategice ale României și pentru companiile românești din domenii cu valoare adăugată ridicată – apărare, infrastructură critică, energie, securitate cibernetică și tehnologii emergente.”
DSRB este descrisă ca un mecanism care „completează” arhitectura financiară internațională existentă, fără să o înlocuiască, prin capacitatea de a atrage resurse suplimentare și de a accelera investițiile în apărare, securitate și reziliență.
Pentru România, Ministerul Finanțelor indică oportunități de finanțare atât pentru proiecte strategice, cât și pentru companii – cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii din industria de apărare și sectoare conexe – în funcție de instrumentele pe care banca le va dezvolta, precum:
Inițiatorii proiectului indică trei direcții principale: capital pe termen lung la costuri reduse pentru guverne, achiziții publice mai rapide și „inteligente” în apărare și mobilizarea capitalului privat prin garanții care să faciliteze finanțarea companiilor de-a lungul lanțului de aprovizionare.
Din perspectivă operațională și economică, găzduirea biroului regional poate crește vizibilitatea și capacitatea României de a conecta proiecte locale și regionale la finanțări dedicate apărării și rezilienței, inclusiv în domenii precum transport, energie, digitalizare, securitate cibernetică și tehnologii emergente. Totuși, materialul nu include un calendar de operaționalizare, dimensiunea capitalului sau criteriile concrete de eligibilitate, care vor depinde de arhitectura finală și de instrumentele financiare adoptate de viitoarea instituție.
Recomandate
România a dus pentru prima dată cinci companii de apărare la NATO Industry Forum , un pas cu miză directă pentru contracte și parteneriate în lanțurile de aprovizionare ale Alianței , potrivit HotNews , care relatează de la Ankara, unde a avut loc evenimentul în marja Summitului NATO la care a participat și președintele Nicușor Dan. În delegația României la Forumul Industriei de Apărare au fost incluse OVES Enterprise, Orbotix Industries, Optoelectronica 2001, Autonomous Flight Technology și Romarm. Publicația notează că până acum numele acestor firme nu au fost făcute publice de autorități și ridică întrebarea de ce statul nu a comunicat despre prezența lor. De ce contează pentru companii: acces la achiziții și parteneriate NATO Miza participării este poziționarea industriei românești pe „harta achizițiilor și parteneriatelor NATO”, într-un context în care forumul este descris de NATO drept principalul eveniment de nivel înalt al Alianței pe teme de producție de apărare transatlantică, investiții și inovație. Evenimentul reunește oficiali NATO și ai statelor aliate sau partenere, împreună cu lideri din industrie, și este organizat cu o zi înainte de Summitul NATO, potrivit descrierii de pe site-ul Alianței: NATO . Ce tipuri de produse și tehnologii au fost în prim-plan HotNews indică o paletă largă de domenii în care companiile românești încearcă să se facă vizibile în ecosistemul NATO, de la armament și muniție până la: drone; inteligență artificială; sisteme anti-dronă. Publicația precizează că a discutat, la fața locului, cu reprezentanți ai companiilor din delegație, în încercarea de a înțelege ce urmăresc firmele și cum se raportează la oportunitățile de achiziții și cooperare din cadrul Alianței. [...]
România intră ca membru fondator într-o nouă bancă multilaterală pentru finanțarea apărării și va găzdui un birou regional , potrivit Mediafax . Inițiativa, coordonată de Canada, a fost anunțată de președintele Nicușor Dan în prima zi a summitului NATO de la Ankara . Noua instituție – Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență – este gândită ca un instrument financiar multilateral care să sprijine statele membre în finanțarea investițiilor din domeniul apărării și securității. Conform declarațiilor președintelui, mecanismul ar urma să funcționeze prin extinderea accesului la capital și reducerea costurilor de finanțare, inclusiv cu sprijin pentru dezvoltarea capacităților industriale, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Ce înseamnă pentru România: statut de fondator și prezență regională Șeful statului a precizat că România va avea statut de membru fondator și va găzdui unul dintre birourile regionale ale băncii, ceea ce indică o implicare instituțională directă în arhitectura de implementare a proiectului, nu doar o aderare formală. Cine semnează și care este logica financiară a proiectului În textul integral al declarației, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei își anunță intenția comună de a înființa banca (DSRB). Documentul invocă nevoia de a mobiliza capital public și privat „la scară largă” pentru priorități de apărare, securitate și reziliență, pe fondul creșterii investițiilor și accelerării producției de capabilități critice. Declarația menționează că negocierea la Montréal a actului constitutiv oferă baza pentru avansarea demersului și că banca este „concepută pentru a extinde accesul la capital, a reduce costurile de finanțare și a sprijini extinderea capacității industriale” în țările membre. Totodată, semnatarii susțin că instrumentul ar urma să completeze, nu să dubleze, alte mecanisme naționale și multilaterale existente. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, demersul se află la nivel de intenție comună și cadru de lucru, pe baza actului constitutiv negociat. Nu sunt prezentate detalii despre calendarul operațional, capitalizare sau criterii concrete de finanțare. [...]
Ținta de 5% din PIB pentru apărare începe să devină un reper politic în NATO , după ce lideri din Lituania și Estonia au venit la summitul Alianței de la Ankara cu insigne pe care scrie „Clubul 5%”, potrivit HotNews . Mesajul este unul de presiune publică asupra statelor care rămân sub pragul asumat, într-un moment în care finanțarea apărării se transformă într-un criteriu de credibilitate și influență în interiorul NATO. Ținta de alocare a 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare a fost stabilită la summitul NATO de anul trecut de la Haga, cu termen maxim de îndeplinire anul 2035. În acest context, unele state care au ajuns deja la nivelul respectiv își afișează explicit poziționarea. Un exemplu este președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a cărui insignă a fost remarcată inclusiv de secretarul general al NATO, Mark Rutte, conform relatării. În paralel, ministrul de externe estonian Margus Tsahkna și omologul său lituanian Kęstutis Budrys și-au prezentat la rândul lor insignele pe rețelele sociale. Într-o postare pe X, Tsahkna a transmis mesajul de mobilizare către ceilalți aliați: „Împreună cu Kestusis Budris în Clubul 5%. Clubul este deschis. Investiți mai mult ca să faceți NATO mai puternică.” Cine este în „Clubul 5%” și ce niveluri sunt estimate pentru 2026 Potrivit unei estimări citate de The Guardian, Lituania și Estonia se află în fruntea clasamentului cheltuielilor de apărare raportate la PIB pentru 2026, urmate de alte state din flancul estic: Lituania: 5,33% din PIB Estonia: 5,10% Letonia: 4,92% Polonia: 4,68% De ce contează: presiune pentru accelerarea bugetelor, înainte de termenul 2035 Dincolo de simbolistica insignei, mesajul indică o dinamică tot mai vizibilă în NATO: statele care investesc rapid în apărare încearcă să transforme pragul de 5% într-un standard de facto, nu doar într-un obiectiv pe termen lung. Pentru guvernele care sunt încă departe de acest nivel, semnalul este că discuția nu mai este doar despre angajamente viitoare, ci despre ritmul de creștere al bugetelor în anii următori. [...]
Producția europeană de rachete ATACMS ar putea reduce dependența NATO de livrările din SUA , într-un moment de cerere accelerată pentru muniție, iar România – care operează HIMARS și are ATACMS în dotare – este direct interesată de creșterea capacității industriale din Europa, potrivit HotNews . Lockheed Martin și Rheinmetall au semnat un memorandum de înțelegere pentru producția în Europa a rachetelor balistice ATACMS, muniție folosită de sistemele de artilerie HIMARS. Lockheed Martin afirmă că acordul „vizează satisfacerea cererii imediate de muniție produsă la nivel local în Europa” și reprezintă un pas către înființarea unui joint venture (societate mixtă) care să creeze „primul centru european de excelență” pentru producția, integrarea și distribuția ATACMS în cadrul NATO și al forțelor europene aliate. „Aducerea coproducției ATACMS în Germania este un semnal puternic pentru industria de apărare a Europei și pentru reziliența pe termen lung a NATO.” Unde ar urma să se facă producția și ce calendar este indicat Rheinmetall indică drept punct-cheie fabrica din Unterlüss , despre care CEO-ul Armin Papperger spune că este „prima și singura unitate de producție din lume pentru rachete ghidate ATACMS în afara Statelor Unite”. Locația are aproximativ 4.000 de angajați și include atât producție de sisteme de armament și muniție, cât și activități de dezvoltare, fabricație și întreținere pentru vehicule pe șenile; tot aici se află și un poligon de tragere privat, descris ca fiind cel mai mare din Europa. Compania mai arată că o fabrică de motoare de rachetă este în faza finală de construcție, iar producția de motoare și componente pentru rachete ghidate este programată să înceapă din 2027. Ce sunt ATACMS și de ce contează pentru România ATACMS (Army Tactical Missile System) sunt rachete balistice cu rază mică de acțiune, capabile să lovească ținte la aproximativ 300 km și să transporte o încărcătură explozivă de 226 kg. Ele au fost concepute pentru M270 MLRS și pentru M142 HIMARS. România operează trei sisteme HIMARS – în total 54 de lansatoare, împărțite în trei batalioane – iar contractul cu Lockheed Martin a fost semnat în 2019, cu o valoare de circa 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei). Primul sistem a intrat în dotare în 2021, iar ultimul în 2024. Pachetul a inclus muniție, comandă-control, senzori, suport logistic, mentenanță, echipamente criptografice și instruire. În ceea ce privește muniția, contractul a prevăzut, pe lângă cele 54 de lansatoare, achiziția de: 81 de rachete M31A1 Unitary; 81 de rachete M30A1 Alternative warhead; 54 de rachete ATACMS (cu rază efectivă de până la 300 km). În acest context, mutarea unei părți din producția ATACMS în Europa are relevanță operațională și industrială pentru aliații NATO din regiune, inclusiv România, prin potențiala consolidare a lanțurilor de aprovizionare și a capacității de producție pe continent. Pentru moment, sursa nu oferă detalii despre volumele de producție sau despre eventuale contracte viitoare legate de România. [...]
Donald Trump a sugerat că SUA ar putea deschide calea pentru producția locală de rachete Patriot în Europa și Ucraina, prin licențe americane , o mutare care ar schimba din temelii logica aprovizionării cu armament într-un moment în care cererea pentru sisteme de apărare aeriană rămâne ridicată, potrivit news.ro . Întrebat miercuri, la Ankara, dacă ar fi de acord ca Europa să producă rachete Patriot pe plan intern pe baza unei licențe americane, Trump a răspuns că „vom discuta despre asta” și a insistat că Patriot este o armă „defensivă”, aspect pe care îl apreciază. În același context, el a sugerat mai direct că SUA ar fi dispuse să accepte acorduri de licențiere pentru producția de rachete Patriot, fiind citat de The Guardian . Ce ar însemna licențierea Patriot: mutarea producției mai aproape de utilizator Din declarațiile lui Trump reiese o deschidere către transferul de know-how (adică instruire și acces la procesele de fabricație) pentru rachetele Patriot către aliați, inclusiv Ucraina. Președintele SUA a afirmat că „le vom acorda dreptul de a produce rachete Patriot” și că „le vom arăta cum se face”. În aceeași logică, Trump a susținut că Ucraina ar avea capacitatea să producă astfel de armament, spre deosebire de „majoritatea țărilor”, și a adăugat că, în acest fel, Kievul „nu se va mai putea plânge” că nu primește suficient, urmând să i se spună „fabricați-le singuri”. Ucraina, furnizor de drone pentru SUA: „Le-am cumpăra dronele” Separat, întrebat despre experiența Ucrainei în domeniul dronelor, Trump a recunoscut expertiza Kievului și a spus că SUA ar fi dispuse să cumpere drone ucrainene. El a remarcat capacitatea Ucrainei de a produce volume mari chiar și în condiții de război, „în subsoluri” sau în adăposturi improvizate. Trump a mai afirmat că Ucraina este bine poziționată pentru producția de armament deoarece are „talentul necesar” și a susținut că ar putea produce rachete Patriot „destul de repede”, invocând „o mare capacitate de a produce arme, arme destul de complexe”. Ce rămâne neclar Declarațiile nu includ un calendar, condiții contractuale sau confirmarea unui acord concret de licențiere ori de achiziție de drone. Trump a spus inclusiv că „încă nu am informat compania despre asta”, fără a detalia la ce companie se referă, ceea ce indică faptul că discuția este, cel puțin deocamdată, la nivel de intenție politică. [...]
NATO anunță achiziții de 50 mld. dolari și extinderea producției de apărare , într-o declarație în șase puncte adoptată la Summitul de la Ankara , potrivit news.ro . Documentul leagă explicit creșterea investițiilor și a achizițiilor de nevoia de a răspunde „amenințării pe termen lung” reprezentate de Rusia și de a consolida baza industrială și reziliența Alianței. 50 mld. dolari pentru achiziții și presiune pe capacitatea industrială În punctul 2 al declarației, liderii NATO afirmă că, în 2025, aliații europeni și Canada și-au crescut investițiile în cerințele critice de apărare cu „mai mult de 139 de miliarde USD” (aprox. 640 mld. lei). Tot acolo, Alianța anunță „noi achiziții în valoare de 50 de miliarde USD” (aprox. 230 mld. lei) și își asumă extinderea capacității de producție colective, în cooperare cu industria, pentru accelerarea inovării. Documentul mai include intenția de a elimina barierele comerciale în domeniul apărării între aliați și de a valorifica parteneriatele NATO pentru a crește cooperarea în industria de apărare. Direcții operaționale: capabilități, cloud interoperabil și inteligență artificială În punctul 3, declarația fixează o listă de priorități pentru modernizarea descurajării și apărării, bazată pe un mix de capabilități nucleare, convenționale și de apărare antirachetă, completat de capabilități spațiale și cibernetice. Printre domeniile menționate: apărare integrată aeriană și antirachetă; sisteme fără pilot; tehnologii de vârf și capabilități de informații (intelligence); dezvoltarea unui „cloud interoperabil transatlantic pentru situații de luptă”; adoptarea unor modele de inteligență artificială. Ucraina: angajamente pentru 2026 și reper pentru 2027 În punctul 4, aliații reafirmă sprijinul „neclintit” pentru Ucraina și precizează că aliații europeni și Canada finanțează „marea majoritate” a asistenței de securitate, prin instrumente bilaterale și multilaterale. Declarația include un angajament pentru 2026 de livrare de echipamente militare, asistență și instruire în valoare de 70 de miliarde euro (aprox. 350 mld. lei) și intenția de a menține sprijinul „cel puțin la un nivel echivalent” în 2027. Totodată, este menționată decizia Uniunii Europene de a furniza finanțare multianuală prin „Împrumutul de Sprijin pentru Ucraina” (Ukraine Support Loan). Context: Rusia, terorismul și alte riscuri de securitate Declarația reafirmă angajamentul pentru apărarea colectivă ( Articolul 5 ) și descrie Rusia drept o amenințare pe termen lung, alături de „amenințarea persistentă a terorismului”. În plus, documentul notează competiția strategică, amenințările hibride și instabilitatea de la granițele Alianței și include o referire la Iran, cu apel ca acesta să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz. La finalul summitului, președintele Nicușor Dan a declarat că în declarație s-a reafirmat că Rusia este principala amenințare la adresa Alianței și că sprijinul pentru Ucraina este important pentru apărarea Europei, implicit a României. [...]
