Știri
Știri din categoria Apărare

Avertismentul Londrei indică un risc de escaladare prin „eroare de calcul” între Rusia și NATO, pe fondul unor incidente atribuite Moscovei în Europa, inclusiv în proximitatea exercițiilor militare din Polonia, potrivit Adevărul. Șeful serviciilor britanice de informații din domeniul apărării, general-locotenentul Matthew Jones, a spus că nu vede Rusia urmărind activ un război cu NATO, dar că „comportamentul” acesteia devine tot mai „nesăbuit”, ceea ce crește probabilitatea unui incident cu consecințe grave.
Jones a legat această dinamică de presiunea asupra lui Vladimir Putin și de o „abordare mai fermă și mai agresivă” față de Occident, care ar putea duce la o „eroare de calcul semnificativă”. În evaluarea sa, există „prea multe exemple recente” în care o mică schimbare de context ar fi putut produce efecte „extrem de grave”.
„Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.”
Șeful informațiilor britanice din apărare a enumerat un tipar de acțiuni atribuite Rusiei, inclusiv:
Din perspectiva de securitate, miza este că astfel de episoade, chiar dacă nu sunt prezentate ca pași către un conflict deschis, pot declanșa reacții în lanț între state și alianțe militare, mai ales când au loc în apropierea unor zone sensibile sau a unor operațiuni militare.
Pe acest fundal, Jones a făcut declarațiile în contextul incidentelor recente din Polonia și al acuzațiilor privind o tentativă de asasinat în Danemarca, conform materialului.
Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că Kremlinul ar fi încălcat intenționat spațiul aerian polonez pentru a testa reacția NATO și a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit analizei publicate de ISW. În incidentul descris, o rachetă de croazieră rusească și alte două obiecte aeriene au pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei, în apropierea unei zone unde mii de militari europeni participă la exerciții pentru o eventuală misiune în Ucraina.
Varșovia a acuzat Moscova de o provocare deliberată și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, după ce avioanele de luptă ale Alianței au fost ridicate ca răspuns. În același context, premierul britanic Andy Burnham a numit incidentul „complet inacceptabil”, iar președintele Consiliului European, António Costa, și-a exprimat solidaritatea cu Polonia.
Jones a insistat că Regatul Unit nu caută „un conflict sau o confruntare” cu Rusia, dar că își va apăra „cu fermitate” securitatea națională și pe cea a aliaților atunci când sunt amenințate—o formulare care sugerează că Londra tratează riscul principal nu ca intenție declarată de război, ci ca posibilitatea unei escaladări neintenționate pornite din incidente repetate.
Recomandate

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , cere aliaților să accelereze livrările de armament către Ucraina până la finalul lui 2026 , avertizând că Rusia ar putea intensifica atacurile în timpul iernii, iar sprijinul militar este esențial pentru a întări poziția Kievului la masa negocierilor de pace, potrivit Kyiv Post . Rutte a făcut declarațiile pe 17 noiembrie, la Bruxelles, la reuniunea „ Ukraine Defense Contact Group ” (formatul de coordonare a sprijinului militar pentru Ucraina), în contextul intensificării bombardamentelor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii critice înainte de sezonul rece. În mesajul său către aliați, șeful NATO a susținut că obiectivul principal al președintelui rus Vladimir Putin este „să câștige în Ucraina” și „să slăbească Europa” prin insecuritate și divizare, dar a insistat că Moscova nu își va atinge țintele și nu va reuși să rupă sprijinul occidental pentru Kiev. Ce tip de sprijin cere NATO și de ce contează operațional Rutte a indicat două priorități pentru Ucraina: apărare antiaeriană , pe fondul atacurilor asupra orașelor și infrastructurii; producția de drone , ca element-cheie pentru capacitatea de luptă. În același context, el a menționat „NATO’s Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)”, un mecanism care, potrivit articolului, le permite aliaților să achiziționeze armament american pentru Ucraina. Miza: poziția Ucrainei în negocierile de pace Rutte a argumentat că, deși „nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina”, asistența militară rămâne decisivă pentru obținerea păcii și pentru consolidarea poziției Kievului în eventuale negocieri. În logica prezentată, capacitatea Ucrainei de a rezista peste iarnă și de a-și proteja infrastructura critică devine un factor direct în raportul de forțe care ar influența discuțiile de pace. Articolul nu oferă detalii despre volume, calendare de livrare sau angajamente financiare concrete, dar pune accent pe urgența unor noi angajamente „înainte de sfârșitul lui 2026”, pe fondul riscului de escaladare a atacurilor rusești în lunile de iarnă. [...]

Incursiunile aeriene atribuite Rusiei cresc presiunea pentru măsuri de apărare și coordonare NATO la granița estică. Potrivit Economica , premierul polonez Donald Tusk acuză Rusia de „provocare intenționată” după ce două rachete și un obiect suspect, posibil o dronă, au căzut pe teritoriul Poloniei, în apropierea unei zone unde se desfășurau exerciții militare. Varșovia a transmis că cele trei incursiuni au avut loc vineri dimineață, în timpul unor atacuri aeriene rusești asupra Ucrainei. Nu au fost raportate victime. Ulterior, Tusk a convocat o celulă de criză cu miniștri, oficiali militari și reprezentanți ai serviciilor de informații. Ce s-a recuperat și unde au căzut resturile Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că autoritățile au recuperat resturi ale unei rachete de croazieră (rachetă cu zbor la joasă altitudine, ghidată spre țintă) de tip Kh-101 de pe un câmp din apropierea satului Nowy Lipowiec, la aproximativ 60 km de granița cu Ucraina. Un al doilea proiectil, căzut în apropiere de Rudnik nad Sanem, este presupus a fi tot o rachetă de croazieră. Un obiect suspect, posibil o dronă, a căzut la Molodycz, la aproximativ 37 km de graniță. Reacția militară: avioane ridicate de la sol și incursiuni detectate Un purtător de cuvânt al comandamentului militar polonez a spus că au fost detectate 11 posibile incursiuni în spațiul aerian în timpul atacurilor rusești asupra vestului Ucrainei, iar trei dintre acestea au fost confirmate ca pătrunzând pe teritoriul Poloniei. Comandamentul a precizat că, în primul val, Rusia a folosit în principal drone cu propulsie cu reacție în apropierea graniței cu Polonia, urmate de un al doilea val format în mare parte din rachete ghidate Kalibr și Kh-101. Polonia a ridicat de la sol două avioane F-16, iar două aeronave suedeze Gripen au fost, de asemenea, în aer. Ministerul rus al Apărării a confirmat că atacurile recente au vizat, între altele, vestul Ucrainei. Context: exercițiu al „ Coaliției Voinței ” și mesaj politic de la Bruxelles Incidentele au avut loc în timp ce Polonia găzduiește primul exercițiu militar al Coaliției Voinței, un grup de țări care sprijină Ucraina. Exercițiul este condus de Marea Britanie și Franța, reunește 2.800 de militari din 11 țări și urma să se desfășoare până duminică, cu obiectivul de a testa modul în care ar putea fi asigurată o pace durabilă după încheierea războiului. La Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au condamnat încălcarea spațiului aerian polonez. „Suntem pe deplin solidari cu poporul polonez şi vom continua să ne consolidăm capacitatea de apărare”, a declarat Von der Leyen. Costa a cerut unitate în UE pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea începerii negocierilor de pace și opririi războiului, afirmând că „Rusia merge în direcția greșită”. În context, Polonia – stat membru UE și NATO – se consideră expusă direct riscurilor de securitate și își extinde forțele armate. La finalul lunii iulie, un proiectil a căzut lângă Tarnawa Kolonia, fără victime, iar guvernul polonez l-a identificat atunci ca rachetă de croazieră rusească Kh-101. [...]

Scuzele publice ale lui Boris Pistorius nu schimbă fondul disputei transatlantice privind strategia Ucrainei , iar episodul riscă să alimenteze tensiunile politice din interiorul NATO pe tema loviturilor în profunzimea Rusiei, potrivit HotNews . Ministrul german al Apărării a declarat că și-a cerut scuze pentru faptul că a numit „stupidă” opoziția secretarului adjunct american al apărării, Elbridge Colby , față de atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei. Pistorius a precizat însă că nu își retrage criticile de fond la adresa poziției oficialului american, într-un schimb de replici care a avut loc marți la sediul NATO din Bruxelles. Ce a spus Pistorius și de ce contează în relația SUA–Europa Pistorius a afirmat că, „privind înapoi”, consideră că alegerea cuvintelor a fost nepotrivită și a pus formularea pe seama faptului că nu este vorbitor nativ de limba engleză, declarație făcută pentru publicația Politico. El a adăugat că l-a sunat pe Colby miercuri pentru a discuta incidentul. „Nu ar fi trebuit să fac asta.” În același timp, ministrul german a susținut că diferența de opinie rămâne: cei doi oficiali ar avea „puncte de vedere diferite” asupra acestei chestiuni, chiar dacă, potrivit lui Pistorius, au convenit asupra faptului că există această divergență. Miza: loviturile în profunzimea Rusiei și riscul de escaladare Schimbul de replici a scos la iveală diferențele dintre SUA și susținătorii europeni ai Ucrainei privind strategia de a „aduce războiul” pe teritoriul Rusiei prin atacuri continue cu drone, în special asupra rafinăriilor, dar și asupra altor obiective, inclusiv infrastructuri portuare, companii ale complexului militar-industrial și depozite ale companiilor de comerț electronic. Colby, responsabil cu politica Pentagonului, a criticat aceste atacuri în cadrul unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (grupul de la Ramstein), unde s-a discutat despre sporirea livrărilor de armament către Kiev. Potrivit lui, loviturile în profunzime nu reduc semnificativ potențialul militar al Rusiei și pot avea efectul invers, crescând sprijinul populației ruse pentru continuarea războiului. „Evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a contribui la încheierea războiului și nici nu contribuie la oprirea înaintării ruse pe linia frontului.” Întrebat dacă împărtășește poziția lui Colby, Pistorius a replicat că a critica loviturile care distrug în Rusia ținte militare strategice sau folosite în scopuri militare este „un lucru destul de stupid” și a susținut că atenția ar trebui îndreptată către atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv energetică, de apă și de încălzire. Context suplimentar despre episodul inițial este disponibil în materialul HotNews despre reacția germană la poziția oficialului american, unde este menționat că „alegerea cuvintelor a fost nepotrivită”: https://hotnews.ro/numarul-2-din-pentagon-critica-atacurile-ucrainei-in-profunzimea-teritoriului-rus-o-sursa-de-escaladare-raspuns-dur-din-partea-germaniei-2406993 . [...]

Guvernul a stabilit plafoane de cheltuieli pentru participarea a până la 600 de militari străini la parada de 1 Decembrie , costurile urmând să fie acoperite din bugetul Ministerului Apărării Naționale, potrivit Digi24 . Decizia are relevanță operațională și bugetară: statul nu doar invită detașamente din NATO și state partenere, ci fixează explicit limitele de decontare și logistica asigurată de MApN. Parada militară este programată pentru 1 Decembrie 2026, în București, iar alături de efectivele românești vor defila detașamente ale statelor membre NATO și din Republica Moldova . Guvernul a aprobat invitarea „a cel mult 600 de persoane” din aceste detașamente. Plafoane de decontare: masă, protocol și activități Pentru membrii detașamentelor străine, hotărârea prevede plafoane zilnice și sume pentru activități conexe: 105 lei/persoană/zi pentru masă; 20 lei/persoană/zi pentru cheltuieli de protocol; 135 lei/persoană pentru vizitarea unor obiective turistice din București, realizarea fotografiilor oficiale și alte activități similare. Plafoanele de 20 lei și 135 lei se aplică și personalului român care însoțește detașamentele străine, conform aceleiași surse. Ce intră în sarcina MApN Pe lângă decontările aprobate, Ministerul Apărării Naționale va asigura „cu mijloace proprii”: cazarea, asistența medicală de urgență, transportul personalului străin. Guvernul a indicat că aceste cheltuieli se regăsesc în bugetul MApN. Materialul nu precizează valoarea totală estimată a alocărilor, aceasta depinzând de durata șederii și de numărul efectiv de participanți (până la plafonul de 600). Activități militare dedicate Zilei Naționale sunt anunțate și în alte localități din țară, pe lângă parada din Capitală. [...]

Evaluarea ISW indică o presiune militară rusă susținută, cu efect direct în creșterea victimelor civile din Ucraina , pe fondul atacurilor cu drone și rachete și al unor limitări de viteză ale sistemului Starshield care îngreunează apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post , care publică sinteza din 18 noiembrie 2026 a Institute for the Study of War (ISW). Atacurile la distanță lungă și problema apărării aeriene ISW notează că loviturile rusești cu drone și rachete asupra Ucrainei „continuă să provoace victime civile în creștere”, în timp ce restricțiile de viteză ale Starshield (serviciu de comunicații prin satelit) ar afecta eforturile Ucrainei de a se apăra împotriva acestor atacuri. În noaptea de 17 spre 18 noiembrie, Rusia ar fi lansat 141 de drone cu rază lungă, inclusiv 73 de drone cu propulsie cu reacție, conform evaluării citate. Presiune pe logistica rusă: podul Kerci și rafinăriile din Krasnodar Analiza mai arată că loviturile recente ale Ucrainei asupra Podului Strâmtorii Kerci se înscriu într-un efort mai amplu de a degrada liniile terestre de comunicații ale Rusiei (rutele logistice care susțin operațiunile militare) la nivelul întregului teatru de operații. Separat, forțele ucrainene ar fi lovit recent două rafinării de petrol din regiunea Krasnodar Krai, potrivit ISW. Mesaje politice și riscuri de escaladare în regiune ISW mai consemnează că Vladimir Putin a folosit prima zi a summitului APEC din China (18 noiembrie) pentru a proiecta Rusia drept o mare putere „egală” cu China și SUA și pentru a prezenta rezolvarea războiului din Ucraina ca parte a unei relații mai largi Rusia–China–SUA. În plan intern, Ministerul rus al Apărării ar pune accent pe presupusul succes al recrutării, deși ISW indică o rată de recrutare în scădere și pierderi în creștere, în încercarea de a reduce temerile privind o posibilă mobilizare involuntară. Totodată, serviciile de informații ruse ar fi planificat, dar nu ar fi executat, o operațiune de sabotaj la final de octombrie sau început de noiembrie, care ar fi dat vina pe Ucraina pentru un atac „din Polonia” asupra enclavei ruse Kaliningrad, cu scopul de a submina sprijinul politic occidental pentru Ucraina. În acest context, ISW menționează avertismentele publice ale premierului polonez Donald Tusk privind o posibilă amenințare rusă la adresa Poloniei sau a unui alt stat NATO și apreciază că discuțiile publice ale liderilor europeni și măsurile de întărire a frontierei cu Kaliningrad ar fi putut descuraja sau perturba planul. Situația de pe front, pe 18 noiembrie Potrivit evaluării ISW, pe 18 noiembrie nu au fost raportate avansuri teritoriale nici de partea rusă, nici de partea ucraineană. [...]

NATO își intensifică monitorizarea în Marea Neagră, dar fără angajamente noi imediate pentru România , iar eventualele contribuții suplimentare ale aliaților sunt, deocamdată, la nivel de promisiuni, potrivit Economedia . Mesajul a fost transmis de ministrul afacerilor externe Dan Neculăescu, după întâlnirea de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Ministrul a spus că România a cerut ca Marea Neagră să rămână pe agenda NATO și ca aliații să continue să contribuie cu „capabilități” (resurse și mijloace militare și de supraveghere) pentru un răspuns mai eficient la riscurile de securitate din regiune. În discuțiile avute în cele două zile de întâlniri la NATO și la Uniunea Europeană, accentul a fost pus pe importanța strategică a Mării Negre și pe nevoia de capabilități suplimentare. De ce nu există încă decizii: aprobările trebuie luate în capitale Întrebat despre decizii concrete privind noi capabilități, Neculăescu a afirmat: „Deocamdată nu există decizii concrete, există, cum spuneam, angajamente, există promisiuni”. El a explicat că orice contribuție a aliaților trebuie aprobată și în capitalele acestora, ceea ce face imposibil de anticipat ritmul în care se vor lua hotărârile. NATO: atenție sporită pe regiune, îngrijorare la nivelul conducerii Neculăescu a mai declarat că secretarul general al NATO este îngrijorat de evoluțiile din Marea Neagră și că Alianța și-a sporit atenția asupra regiunii, inclusiv asupra sectorului românesc. Context UE: hub de securitate maritimă finanțat cu 50 de milioane de euro În paralel, ministrul a vorbit despre hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră , care urmează să fie dezvoltat prin cooperarea dintre România și Bulgaria, după ce Comisia Europeană a anunțat o finanțare de 50 de milioane de euro. Potrivit explicațiilor sale, hub-ul va colecta și evalua informații, va transmite evaluările către cele două țări și către partenerii europeni și ar putea susține măsuri și decizii la nivel european, fără a avea rol de interceptare directă a dronelor sau a altor amenințări. În ceea ce privește eventuale negocieri Rusia–Ucraina, Neculăescu a spus că România susține încetarea focului în Marea Neagră și o pace „durabilă și justă”, iar în discuțiile despre arhitectura europeană de securitate interesele UE și NATO trebuie să rămână prioritare, inclusiv pentru apărarea teritoriului și descurajare. [...]