Știri
Știri din categoria Apărare

Negarea CENTCOM reduce riscul unei escaladări militare imediate în Strâmtoarea Hormuz, după ce Iranul a susținut că ar fi avariat un avion de vânătoare american F-16, potrivit The Jerusalem Post.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins sâmbătă afirmația Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), potrivit căreia o rachetă iraniană ar fi lovit un F-16 și ar fi forțat o aterizare de urgență. Într-un comunicat, CENTCOM a transmis că informația este falsă și că Iranul „nu a atacat deloc” un F-16 în ziua precedentă, adăugând că toate avioanele de luptă din Orientul Mijlociu sunt „în siguranță și contabilizate”.
De cealaltă parte, armata Iranului a declarat sâmbătă că sistemele sale de apărare antiaeriană ar fi lansat o rachetă către un F-16 deasupra Strâmtorii Hormuz vineri seara, avariind aeronava și determinând-o să-și întrerupă misiunea și să efectueze o aterizare de urgență pe un aeroport din apropiere, conform presei de stat iraniene.
Informațiile nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material, iar situația este prezentată drept una în desfășurare.
Recomandate

Bahrain a activat apărarea antiaeriană și a dejucat un atac cu drone , într-un nou episod care ridică presiunea operațională asupra bazelor și infrastructurii militare americane din Golf, potrivit Al Jazeera . Iranul, prin Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) , susține că a vizat un sistem radar american de la baza aeriană Isa din Bahrain. Televiziunea de stat din Bahrain a anunțat că apărarea aeriană a țării a contracarat atacul, după ce IRGC ar fi lansat o salvă de vehicule aeriene fără pilot (UAV). În același timp, autoritățile din Bahrain au transmis populației alerte pe telefon privind o „amenințare potențială”, iar în capitala Manama s-au auzit explozii, înainte ca Ministerul de Interne să emită ulterior mesajul de „pericol trecut”. Într-un comunicat, Ministerul de Interne a precizat că „măsurile de precauție rămân în vigoare” și a cerut publicului să fie prudent. Ce spune Iranul și de ce contează pentru operațiunile militare din Golf IRGC afirmă că atacul face parte din eforturile de a contracara „activitățile ostile ale forțelor SUA în regiune”, potrivit unei declarații preluate de radiodifuzorul de stat iranian IRIB. Bahrain găzduiește Flota a 5-a a SUA, iar seria de atacuri revendicate de Iran pe radarul american indică o presiune crescută asupra apărării aeriene și a procedurilor de protecție a bazelor. Atacurile raportate vin pe fondul blocajului eforturilor diplomatice de a opri războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început pe 28 februarie, conflict care, potrivit sursei, a afectat întregul Golf și dincolo de regiune. Atacuri recente revendicate și reacția SUA Al Jazeera notează că acesta este „cel mai recent” dintr-o serie de atacuri revendicate de Iran asupra sistemelor radar americane din Bahrain, în ultimele zile: Duminică, IRGC a lansat șase drone asupra unui radar de apărare aeriană american de la baza Riffa, care găzduiește forțe SUA, ca răspuns la ceea ce Teheranul a descris drept acțiuni ostile ale SUA. Vineri, IRGC a mai revendicat un atac asupra unui radar american de avertizare timpurie, însă armata SUA a negat că instalația ar fi fost lovită, afirmând că a interceptat două drone iraniene fără pagube și fără victime. Corespondentul Al Jazeera Resul Serdar, relatând din Teheran, a spus că „regulile de angajare” par să se fi schimbat și că se conturează un tipar în care Iranul încearcă să-și refacă descurajarea. În relatarea sa, Iranul leagă atacurile de ceea ce numește încălcări continue ale spațiului său aerian de către SUA, nu de un atac american punctual. Bahrain se confruntă, potrivit sursei, cu îngrijorări de securitate reînnoite pe fondul escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran. Pentru operatorii militari din regiune, succesiunea alertelor, interceptărilor și revendicărilor indică un risc mai ridicat de incidente și o nevoie de menținere a măsurilor de protecție la un nivel ridicat. [...]

Detectarea a 11 drone lângă graniță a declanșat procedurile de alertare și intervenție ale MApN , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării spune că, pe durata alertei, nu au existat pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Incidentul a avut loc în noaptea de luni spre marți, 16 spre 17 noiembrie. Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat inițial patru ținte aeriene la aproximativ 4 kilometri est de localitatea Vâlcove (Ucraina), iar ulterior șapte ținte la aproximativ 10 kilometri nord-est de Ismail (Ucraina), în apropierea frontierei cu România. În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru supravegherea zonei. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 23.36 a fost transmis mesajul RO-Alert. Alerta aeriană a încetat la ora 00.07, conform informării MApN. [...]

Avertismentul Londrei indică un risc de escaladare prin „eroare de calcul” între Rusia și NATO , pe fondul unor incidente atribuite Moscovei în Europa, inclusiv în proximitatea exercițiilor militare din Polonia, potrivit Adevărul . Șeful serviciilor britanice de informații din domeniul apărării, general-locotenentul Matthew Jones, a spus că nu vede Rusia urmărind activ un război cu NATO, dar că „comportamentul” acesteia devine tot mai „nesăbuit”, ceea ce crește probabilitatea unui incident cu consecințe grave. Jones a legat această dinamică de presiunea asupra lui Vladimir Putin și de o „abordare mai fermă și mai agresivă” față de Occident, care ar putea duce la o „eroare de calcul semnificativă”. În evaluarea sa, există „prea multe exemple recente” în care o mică schimbare de context ar fi putut produce efecte „extrem de grave”. „Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.” Ce incidente invocă Londra și de ce contează Șeful informațiilor britanice din apărare a enumerat un tipar de acțiuni atribuite Rusiei, inclusiv: atacul cu agent neurotoxic Noviciok de la Salisbury (2018), în cazul fostului spion Serghei Skripal și al fiicei sale, incident asociat și cu moartea unei femei britanice, Dawn Sturgess; un atac cu drone la aeroportul din Leipzig; scufundarea unor nave comerciale în apele României; un atac incendiar asupra unei afaceri ucrainene din Londra; un incident în care un avion de supraveghere britanic ar fi fost aproape doborât deasupra Mării Negre. Din perspectiva de securitate, miza este că astfel de episoade, chiar dacă nu sunt prezentate ca pași către un conflict deschis, pot declanșa reacții în lanț între state și alianțe militare, mai ales când au loc în apropierea unor zone sensibile sau a unor operațiuni militare. Incidentul din Polonia: testarea reacției NATO, potrivit ISW Pe acest fundal, Jones a făcut declarațiile în contextul incidentelor recente din Polonia și al acuzațiilor privind o tentativă de asasinat în Danemarca, conform materialului. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că Kremlinul ar fi încălcat intenționat spațiul aerian polonez pentru a testa reacția NATO și a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit analizei publicate de ISW . În incidentul descris, o rachetă de croazieră rusească și alte două obiecte aeriene au pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei, în apropierea unei zone unde mii de militari europeni participă la exerciții pentru o eventuală misiune în Ucraina. Varșovia a acuzat Moscova de o provocare deliberată și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, după ce avioanele de luptă ale Alianței au fost ridicate ca răspuns. În același context, premierul britanic Andy Burnham a numit incidentul „complet inacceptabil”, iar președintele Consiliului European, António Costa, și-a exprimat solidaritatea cu Polonia. Poziția oficială a Regatului Unit Jones a insistat că Regatul Unit nu caută „un conflict sau o confruntare” cu Rusia, dar că își va apăra „cu fermitate” securitatea națională și pe cea a aliaților atunci când sunt amenințate—o formulare care sugerează că Londra tratează riscul principal nu ca intenție declarată de război, ci ca posibilitatea unei escaladări neintenționate pornite din incidente repetate. [...]

Armata României își calibrează viitoarele achiziții pe apărarea anti-dronă , după ce Ministerul Apărării a testat, într-un exercițiu militar, roboți și sisteme de bruiaj și interceptare, cu participarea a 27 de companii din industrie, potrivit Digi24 . Miza operațională este identificarea rapidă a echipamentelor defensive potrivite, într-un context în care dronele sunt descrise drept principala problemă pentru armată. Testele au vizat în special sisteme anti-dronă și de bruiaj, evaluate în condiții dificile, inclusiv ceață și zbor la altitudini mici. Scopul declarat al unor astfel de exerciții este ca Armata să compare soluții și să grăbească procesul de selecție pentru achiziții. Ce tip de capabilități au fost puse la probă În cadrul exercițiului, accentul a fost pus pe soluții care pot fi folosite rapid în teren, inclusiv în zone fără infrastructură de apărare deja instalată. Digi24 relatează că o companie sud-coreeană a venit cu un sistem anti-dronă montat pe o „dronă terestră” (platformă robotizată la sol), concepută pentru dislocare rapidă. Publicația notează că astfel de platforme pot urmări simultan mai multe aparate de zbor, ceea ce le-ar face utile în scenarii cu atacuri multiple sau în puncte vulnerabile ale dispozitivului de apărare. De ce contează: între validarea tehnică și blocajele din achiziții Potrivit unor surse din MApN citate de Digi24, militarii participanți ar fi fost „încântați” de mai multe echipamente, atât produse în România, cât și de firme străine. În același timp, materialul semnalează o problemă recurentă: deși testele ar trebui să accelereze cumpărarea de echipamente defensive, achizițiile Ministerului Apărării sunt descrise ca „extrem de greoaie”, iar companiile participante nu sunt întotdeauna contactate ulterior. În lipsa unor detalii publice despre calendar, bugete sau proceduri lansate după teste, rămâne neclar ce sisteme vor intra efectiv în programe de înzestrare și în ce termen. [...]

Incursiunile aeriene atribuite Rusiei cresc presiunea pentru măsuri de apărare și coordonare NATO la granița estică. Potrivit Economica , premierul polonez Donald Tusk acuză Rusia de „provocare intenționată” după ce două rachete și un obiect suspect, posibil o dronă, au căzut pe teritoriul Poloniei, în apropierea unei zone unde se desfășurau exerciții militare. Varșovia a transmis că cele trei incursiuni au avut loc vineri dimineață, în timpul unor atacuri aeriene rusești asupra Ucrainei. Nu au fost raportate victime. Ulterior, Tusk a convocat o celulă de criză cu miniștri, oficiali militari și reprezentanți ai serviciilor de informații. Ce s-a recuperat și unde au căzut resturile Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că autoritățile au recuperat resturi ale unei rachete de croazieră (rachetă cu zbor la joasă altitudine, ghidată spre țintă) de tip Kh-101 de pe un câmp din apropierea satului Nowy Lipowiec, la aproximativ 60 km de granița cu Ucraina. Un al doilea proiectil, căzut în apropiere de Rudnik nad Sanem, este presupus a fi tot o rachetă de croazieră. Un obiect suspect, posibil o dronă, a căzut la Molodycz, la aproximativ 37 km de graniță. Reacția militară: avioane ridicate de la sol și incursiuni detectate Un purtător de cuvânt al comandamentului militar polonez a spus că au fost detectate 11 posibile incursiuni în spațiul aerian în timpul atacurilor rusești asupra vestului Ucrainei, iar trei dintre acestea au fost confirmate ca pătrunzând pe teritoriul Poloniei. Comandamentul a precizat că, în primul val, Rusia a folosit în principal drone cu propulsie cu reacție în apropierea graniței cu Polonia, urmate de un al doilea val format în mare parte din rachete ghidate Kalibr și Kh-101. Polonia a ridicat de la sol două avioane F-16, iar două aeronave suedeze Gripen au fost, de asemenea, în aer. Ministerul rus al Apărării a confirmat că atacurile recente au vizat, între altele, vestul Ucrainei. Context: exercițiu al „ Coaliției Voinței ” și mesaj politic de la Bruxelles Incidentele au avut loc în timp ce Polonia găzduiește primul exercițiu militar al Coaliției Voinței, un grup de țări care sprijină Ucraina. Exercițiul este condus de Marea Britanie și Franța, reunește 2.800 de militari din 11 țări și urma să se desfășoare până duminică, cu obiectivul de a testa modul în care ar putea fi asigurată o pace durabilă după încheierea războiului. La Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au condamnat încălcarea spațiului aerian polonez. „Suntem pe deplin solidari cu poporul polonez şi vom continua să ne consolidăm capacitatea de apărare”, a declarat Von der Leyen. Costa a cerut unitate în UE pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea începerii negocierilor de pace și opririi războiului, afirmând că „Rusia merge în direcția greșită”. În context, Polonia – stat membru UE și NATO – se consideră expusă direct riscurilor de securitate și își extinde forțele armate. La finalul lunii iulie, un proiectil a căzut lângă Tarnawa Kolonia, fără victime, iar guvernul polonez l-a identificat atunci ca rachetă de croazieră rusească Kh-101. [...]

Scuzele publice ale lui Boris Pistorius nu schimbă fondul disputei transatlantice privind strategia Ucrainei , iar episodul riscă să alimenteze tensiunile politice din interiorul NATO pe tema loviturilor în profunzimea Rusiei, potrivit HotNews . Ministrul german al Apărării a declarat că și-a cerut scuze pentru faptul că a numit „stupidă” opoziția secretarului adjunct american al apărării, Elbridge Colby , față de atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei. Pistorius a precizat însă că nu își retrage criticile de fond la adresa poziției oficialului american, într-un schimb de replici care a avut loc marți la sediul NATO din Bruxelles. Ce a spus Pistorius și de ce contează în relația SUA–Europa Pistorius a afirmat că, „privind înapoi”, consideră că alegerea cuvintelor a fost nepotrivită și a pus formularea pe seama faptului că nu este vorbitor nativ de limba engleză, declarație făcută pentru publicația Politico. El a adăugat că l-a sunat pe Colby miercuri pentru a discuta incidentul. „Nu ar fi trebuit să fac asta.” În același timp, ministrul german a susținut că diferența de opinie rămâne: cei doi oficiali ar avea „puncte de vedere diferite” asupra acestei chestiuni, chiar dacă, potrivit lui Pistorius, au convenit asupra faptului că există această divergență. Miza: loviturile în profunzimea Rusiei și riscul de escaladare Schimbul de replici a scos la iveală diferențele dintre SUA și susținătorii europeni ai Ucrainei privind strategia de a „aduce războiul” pe teritoriul Rusiei prin atacuri continue cu drone, în special asupra rafinăriilor, dar și asupra altor obiective, inclusiv infrastructuri portuare, companii ale complexului militar-industrial și depozite ale companiilor de comerț electronic. Colby, responsabil cu politica Pentagonului, a criticat aceste atacuri în cadrul unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (grupul de la Ramstein), unde s-a discutat despre sporirea livrărilor de armament către Kiev. Potrivit lui, loviturile în profunzime nu reduc semnificativ potențialul militar al Rusiei și pot avea efectul invers, crescând sprijinul populației ruse pentru continuarea războiului. „Evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a contribui la încheierea războiului și nici nu contribuie la oprirea înaintării ruse pe linia frontului.” Întrebat dacă împărtășește poziția lui Colby, Pistorius a replicat că a critica loviturile care distrug în Rusia ținte militare strategice sau folosite în scopuri militare este „un lucru destul de stupid” și a susținut că atenția ar trebui îndreptată către atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv energetică, de apă și de încălzire. Context suplimentar despre episodul inițial este disponibil în materialul HotNews despre reacția germană la poziția oficialului american, unde este menționat că „alegerea cuvintelor a fost nepotrivită”: https://hotnews.ro/numarul-2-din-pentagon-critica-atacurile-ucrainei-in-profunzimea-teritoriului-rus-o-sursa-de-escaladare-raspuns-dur-din-partea-germaniei-2406993 . [...]