Știri
Știri din categoria Apărare

Legea care permite intervenția împotriva dronelor este în vigoare, dar aplicarea ei rămâne incompletă din cauza lipsei ordinelor comune care ar trebui să stabilească procedurile de cooperare și standardele tehnice între instituții, potrivit G4Media. Blocajul are un impact operațional direct: fără reguli de coordonare și fără specificații tehnice aprobate, lanțul instituțional de reacție și achizițiile de echipamente anti-dronă rămân, în practică, neclar definite.
Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național a fost aprobată în februarie 2025 și publicată în Monitorul Oficial în mai 2025, intrând în vigoare în iunie 2025. Actul normativ prevedea un termen de 60 de zile pentru ca mai multe instituții (în principal din zona apărării și securității) să adopte ordine comune privind cooperarea în caz de utilizare neautorizată a spațiului aerian, procedurile de coordonare și standardele tehnice și operaționale necesare implementării măsurilor de protecție.
Ministrul Apărării, Radu Oprea, afirmă într-un document oficial din 10 noiembrie, consultat de publicație, că proiectele de ordine comune au fost aprobate la nivelul MApN în septembrie 2025 și transmise celorlalte instituții pentru semnare, însă procesul a fost întrerupt.
„[Procesul] fiind întrerupt pe fondul fluctuațiilor de pe scena politică, urmând a fi reluat ca urmare a învestirii noului guvern”.
În lipsa acestor ordine comune, rămâne neacoperită tocmai partea de „mecanică” interinstituțională: cine comunică, cum se face coordonarea și cum se împart sarcinile atunci când o dronă intră neautorizat în spațiul aerian.
Fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, spune că decizia de doborâre nu ține de ordinul comun, întrucât ministrul Apărării ar fi semnat în iulie 2025 un ordin prin care autorizarea de doborâre revine comandanților desemnați prin planurile de operații. Tot el afirmă că, în septembrie 2025, CSAT a aprobat două acte care fac aplicabilă Legea 73: regulile pentru aeronavele cu pilot și lista obiectivelor de protejat.
În schimb, pentru situațiile care vizează drone, rachete sau alte obiecte telegidate, legea prevede cooperarea MApN cu alte instituții, iar măsurile pot include atât intervenții noncinetice (de exemplu detectare, preluarea controlului, neutralizare prin dezactivarea comunicațiilor), cât și cinetice (imobilizare sau distrugere), cu principiul proporționalității și cu distrugerea ca ultimă soluție.
Un punct cu impact direct asupra implementării este lipsa standardelor tehnice și operaționale specifice pentru echipamentele și sistemele necesare protecției anti-dronă. Legea obligă persoane de drept public și privat care dețin, operează sau administrează obiective ce necesită protecție împotriva dronelor să implementeze și să mențină astfel de măsuri, iar echipamentele ar urma să fie puse la dispoziția structurilor din sistemul național de apărare și securitate.
În absența standardelor aprobate, cadrul de achiziție și dotare rămâne neclar: sursa notează că, teoretic, nu se pot face achiziții în lipsa acestor date.
Conform articolului 37 din Legea 73/2025, ordinele comune trebuie aprobate de:
Următorul pas indicat în documentul citat de G4Media este reluarea procesului de semnare după învestirea noului guvern, însă articolul nu oferă un calendar sau un termen asumat pentru finalizare.
Recomandate

Guvernul a stabilit plafoane de cheltuieli pentru participarea a până la 600 de militari străini la parada de 1 Decembrie , costurile urmând să fie acoperite din bugetul Ministerului Apărării Naționale, potrivit Digi24 . Decizia are relevanță operațională și bugetară: statul nu doar invită detașamente din NATO și state partenere, ci fixează explicit limitele de decontare și logistica asigurată de MApN. Parada militară este programată pentru 1 Decembrie 2026, în București, iar alături de efectivele românești vor defila detașamente ale statelor membre NATO și din Republica Moldova . Guvernul a aprobat invitarea „a cel mult 600 de persoane” din aceste detașamente. Plafoane de decontare: masă, protocol și activități Pentru membrii detașamentelor străine, hotărârea prevede plafoane zilnice și sume pentru activități conexe: 105 lei/persoană/zi pentru masă; 20 lei/persoană/zi pentru cheltuieli de protocol; 135 lei/persoană pentru vizitarea unor obiective turistice din București, realizarea fotografiilor oficiale și alte activități similare. Plafoanele de 20 lei și 135 lei se aplică și personalului român care însoțește detașamentele străine, conform aceleiași surse. Ce intră în sarcina MApN Pe lângă decontările aprobate, Ministerul Apărării Naționale va asigura „cu mijloace proprii”: cazarea, asistența medicală de urgență, transportul personalului străin. Guvernul a indicat că aceste cheltuieli se regăsesc în bugetul MApN. Materialul nu precizează valoarea totală estimată a alocărilor, aceasta depinzând de durata șederii și de numărul efectiv de participanți (până la plafonul de 600). Activități militare dedicate Zilei Naționale sunt anunțate și în alte localități din țară, pe lângă parada din Capitală. [...]

Negarea CENTCOM reduce riscul unei escaladări militare imediate în Strâmtoarea Hormuz , după ce Iranul a susținut că ar fi avariat un avion de vânătoare american F-16, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins sâmbătă afirmația Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), potrivit căreia o rachetă iraniană ar fi lovit un F-16 și ar fi forțat o aterizare de urgență. Într-un comunicat, CENTCOM a transmis că informația este falsă și că Iranul „nu a atacat deloc” un F-16 în ziua precedentă, adăugând că toate avioanele de luptă din Orientul Mijlociu sunt „în siguranță și contabilizate”. De cealaltă parte, armata Iranului a declarat sâmbătă că sistemele sale de apărare antiaeriană ar fi lansat o rachetă către un F-16 deasupra Strâmtorii Hormuz vineri seara, avariind aeronava și determinând-o să-și întrerupă misiunea și să efectueze o aterizare de urgență pe un aeroport din apropiere, conform presei de stat iraniene. Informațiile nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material, iar situația este prezentată drept una în desfășurare. [...]

Avertismentul Londrei indică un risc de escaladare prin „eroare de calcul” între Rusia și NATO , pe fondul unor incidente atribuite Moscovei în Europa, inclusiv în proximitatea exercițiilor militare din Polonia, potrivit Adevărul . Șeful serviciilor britanice de informații din domeniul apărării, general-locotenentul Matthew Jones, a spus că nu vede Rusia urmărind activ un război cu NATO, dar că „comportamentul” acesteia devine tot mai „nesăbuit”, ceea ce crește probabilitatea unui incident cu consecințe grave. Jones a legat această dinamică de presiunea asupra lui Vladimir Putin și de o „abordare mai fermă și mai agresivă” față de Occident, care ar putea duce la o „eroare de calcul semnificativă”. În evaluarea sa, există „prea multe exemple recente” în care o mică schimbare de context ar fi putut produce efecte „extrem de grave”. „Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.” Ce incidente invocă Londra și de ce contează Șeful informațiilor britanice din apărare a enumerat un tipar de acțiuni atribuite Rusiei, inclusiv: atacul cu agent neurotoxic Noviciok de la Salisbury (2018), în cazul fostului spion Serghei Skripal și al fiicei sale, incident asociat și cu moartea unei femei britanice, Dawn Sturgess; un atac cu drone la aeroportul din Leipzig; scufundarea unor nave comerciale în apele României; un atac incendiar asupra unei afaceri ucrainene din Londra; un incident în care un avion de supraveghere britanic ar fi fost aproape doborât deasupra Mării Negre. Din perspectiva de securitate, miza este că astfel de episoade, chiar dacă nu sunt prezentate ca pași către un conflict deschis, pot declanșa reacții în lanț între state și alianțe militare, mai ales când au loc în apropierea unor zone sensibile sau a unor operațiuni militare. Incidentul din Polonia: testarea reacției NATO, potrivit ISW Pe acest fundal, Jones a făcut declarațiile în contextul incidentelor recente din Polonia și al acuzațiilor privind o tentativă de asasinat în Danemarca, conform materialului. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că Kremlinul ar fi încălcat intenționat spațiul aerian polonez pentru a testa reacția NATO și a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit analizei publicate de ISW . În incidentul descris, o rachetă de croazieră rusească și alte două obiecte aeriene au pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei, în apropierea unei zone unde mii de militari europeni participă la exerciții pentru o eventuală misiune în Ucraina. Varșovia a acuzat Moscova de o provocare deliberată și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, după ce avioanele de luptă ale Alianței au fost ridicate ca răspuns. În același context, premierul britanic Andy Burnham a numit incidentul „complet inacceptabil”, iar președintele Consiliului European, António Costa, și-a exprimat solidaritatea cu Polonia. Poziția oficială a Regatului Unit Jones a insistat că Regatul Unit nu caută „un conflict sau o confruntare” cu Rusia, dar că își va apăra „cu fermitate” securitatea națională și pe cea a aliaților atunci când sunt amenințate—o formulare care sugerează că Londra tratează riscul principal nu ca intenție declarată de război, ci ca posibilitatea unei escaladări neintenționate pornite din incidente repetate. [...]

Armata României își calibrează viitoarele achiziții pe apărarea anti-dronă , după ce Ministerul Apărării a testat, într-un exercițiu militar, roboți și sisteme de bruiaj și interceptare, cu participarea a 27 de companii din industrie, potrivit Digi24 . Miza operațională este identificarea rapidă a echipamentelor defensive potrivite, într-un context în care dronele sunt descrise drept principala problemă pentru armată. Testele au vizat în special sisteme anti-dronă și de bruiaj, evaluate în condiții dificile, inclusiv ceață și zbor la altitudini mici. Scopul declarat al unor astfel de exerciții este ca Armata să compare soluții și să grăbească procesul de selecție pentru achiziții. Ce tip de capabilități au fost puse la probă În cadrul exercițiului, accentul a fost pus pe soluții care pot fi folosite rapid în teren, inclusiv în zone fără infrastructură de apărare deja instalată. Digi24 relatează că o companie sud-coreeană a venit cu un sistem anti-dronă montat pe o „dronă terestră” (platformă robotizată la sol), concepută pentru dislocare rapidă. Publicația notează că astfel de platforme pot urmări simultan mai multe aparate de zbor, ceea ce le-ar face utile în scenarii cu atacuri multiple sau în puncte vulnerabile ale dispozitivului de apărare. De ce contează: între validarea tehnică și blocajele din achiziții Potrivit unor surse din MApN citate de Digi24, militarii participanți ar fi fost „încântați” de mai multe echipamente, atât produse în România, cât și de firme străine. În același timp, materialul semnalează o problemă recurentă: deși testele ar trebui să accelereze cumpărarea de echipamente defensive, achizițiile Ministerului Apărării sunt descrise ca „extrem de greoaie”, iar companiile participante nu sunt întotdeauna contactate ulterior. În lipsa unor detalii publice despre calendar, bugete sau proceduri lansate după teste, rămâne neclar ce sisteme vor intra efectiv în programe de înzestrare și în ce termen. [...]

Incursiunile aeriene atribuite Rusiei cresc presiunea pentru măsuri de apărare și coordonare NATO la granița estică. Potrivit Economica , premierul polonez Donald Tusk acuză Rusia de „provocare intenționată” după ce două rachete și un obiect suspect, posibil o dronă, au căzut pe teritoriul Poloniei, în apropierea unei zone unde se desfășurau exerciții militare. Varșovia a transmis că cele trei incursiuni au avut loc vineri dimineață, în timpul unor atacuri aeriene rusești asupra Ucrainei. Nu au fost raportate victime. Ulterior, Tusk a convocat o celulă de criză cu miniștri, oficiali militari și reprezentanți ai serviciilor de informații. Ce s-a recuperat și unde au căzut resturile Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că autoritățile au recuperat resturi ale unei rachete de croazieră (rachetă cu zbor la joasă altitudine, ghidată spre țintă) de tip Kh-101 de pe un câmp din apropierea satului Nowy Lipowiec, la aproximativ 60 km de granița cu Ucraina. Un al doilea proiectil, căzut în apropiere de Rudnik nad Sanem, este presupus a fi tot o rachetă de croazieră. Un obiect suspect, posibil o dronă, a căzut la Molodycz, la aproximativ 37 km de graniță. Reacția militară: avioane ridicate de la sol și incursiuni detectate Un purtător de cuvânt al comandamentului militar polonez a spus că au fost detectate 11 posibile incursiuni în spațiul aerian în timpul atacurilor rusești asupra vestului Ucrainei, iar trei dintre acestea au fost confirmate ca pătrunzând pe teritoriul Poloniei. Comandamentul a precizat că, în primul val, Rusia a folosit în principal drone cu propulsie cu reacție în apropierea graniței cu Polonia, urmate de un al doilea val format în mare parte din rachete ghidate Kalibr și Kh-101. Polonia a ridicat de la sol două avioane F-16, iar două aeronave suedeze Gripen au fost, de asemenea, în aer. Ministerul rus al Apărării a confirmat că atacurile recente au vizat, între altele, vestul Ucrainei. Context: exercițiu al „ Coaliției Voinței ” și mesaj politic de la Bruxelles Incidentele au avut loc în timp ce Polonia găzduiește primul exercițiu militar al Coaliției Voinței, un grup de țări care sprijină Ucraina. Exercițiul este condus de Marea Britanie și Franța, reunește 2.800 de militari din 11 țări și urma să se desfășoare până duminică, cu obiectivul de a testa modul în care ar putea fi asigurată o pace durabilă după încheierea războiului. La Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au condamnat încălcarea spațiului aerian polonez. „Suntem pe deplin solidari cu poporul polonez şi vom continua să ne consolidăm capacitatea de apărare”, a declarat Von der Leyen. Costa a cerut unitate în UE pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea începerii negocierilor de pace și opririi războiului, afirmând că „Rusia merge în direcția greșită”. În context, Polonia – stat membru UE și NATO – se consideră expusă direct riscurilor de securitate și își extinde forțele armate. La finalul lunii iulie, un proiectil a căzut lângă Tarnawa Kolonia, fără victime, iar guvernul polonez l-a identificat atunci ca rachetă de croazieră rusească Kh-101. [...]

Scuzele publice ale lui Boris Pistorius nu schimbă fondul disputei transatlantice privind strategia Ucrainei , iar episodul riscă să alimenteze tensiunile politice din interiorul NATO pe tema loviturilor în profunzimea Rusiei, potrivit HotNews . Ministrul german al Apărării a declarat că și-a cerut scuze pentru faptul că a numit „stupidă” opoziția secretarului adjunct american al apărării, Elbridge Colby , față de atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei. Pistorius a precizat însă că nu își retrage criticile de fond la adresa poziției oficialului american, într-un schimb de replici care a avut loc marți la sediul NATO din Bruxelles. Ce a spus Pistorius și de ce contează în relația SUA–Europa Pistorius a afirmat că, „privind înapoi”, consideră că alegerea cuvintelor a fost nepotrivită și a pus formularea pe seama faptului că nu este vorbitor nativ de limba engleză, declarație făcută pentru publicația Politico. El a adăugat că l-a sunat pe Colby miercuri pentru a discuta incidentul. „Nu ar fi trebuit să fac asta.” În același timp, ministrul german a susținut că diferența de opinie rămâne: cei doi oficiali ar avea „puncte de vedere diferite” asupra acestei chestiuni, chiar dacă, potrivit lui Pistorius, au convenit asupra faptului că există această divergență. Miza: loviturile în profunzimea Rusiei și riscul de escaladare Schimbul de replici a scos la iveală diferențele dintre SUA și susținătorii europeni ai Ucrainei privind strategia de a „aduce războiul” pe teritoriul Rusiei prin atacuri continue cu drone, în special asupra rafinăriilor, dar și asupra altor obiective, inclusiv infrastructuri portuare, companii ale complexului militar-industrial și depozite ale companiilor de comerț electronic. Colby, responsabil cu politica Pentagonului, a criticat aceste atacuri în cadrul unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (grupul de la Ramstein), unde s-a discutat despre sporirea livrărilor de armament către Kiev. Potrivit lui, loviturile în profunzime nu reduc semnificativ potențialul militar al Rusiei și pot avea efectul invers, crescând sprijinul populației ruse pentru continuarea războiului. „Evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a contribui la încheierea războiului și nici nu contribuie la oprirea înaintării ruse pe linia frontului.” Întrebat dacă împărtășește poziția lui Colby, Pistorius a replicat că a critica loviturile care distrug în Rusia ținte militare strategice sau folosite în scopuri militare este „un lucru destul de stupid” și a susținut că atenția ar trebui îndreptată către atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv energetică, de apă și de încălzire. Context suplimentar despre episodul inițial este disponibil în materialul HotNews despre reacția germană la poziția oficialului american, unde este menționat că „alegerea cuvintelor a fost nepotrivită”: https://hotnews.ro/numarul-2-din-pentagon-critica-atacurile-ucrainei-in-profunzimea-teritoriului-rus-o-sursa-de-escaladare-raspuns-dur-din-partea-germaniei-2406993 . [...]