Știri
Știri din categoria Apărare

Guvernul a stabilit plafoane de cheltuieli pentru participarea a până la 600 de militari străini la parada de 1 Decembrie, costurile urmând să fie acoperite din bugetul Ministerului Apărării Naționale, potrivit Digi24. Decizia are relevanță operațională și bugetară: statul nu doar invită detașamente din NATO și state partenere, ci fixează explicit limitele de decontare și logistica asigurată de MApN.
Parada militară este programată pentru 1 Decembrie 2026, în București, iar alături de efectivele românești vor defila detașamente ale statelor membre NATO și din Republica Moldova. Guvernul a aprobat invitarea „a cel mult 600 de persoane” din aceste detașamente.
Pentru membrii detașamentelor străine, hotărârea prevede plafoane zilnice și sume pentru activități conexe:
Plafoanele de 20 lei și 135 lei se aplică și personalului român care însoțește detașamentele străine, conform aceleiași surse.
Pe lângă decontările aprobate, Ministerul Apărării Naționale va asigura „cu mijloace proprii”:
Guvernul a indicat că aceste cheltuieli se regăsesc în bugetul MApN. Materialul nu precizează valoarea totală estimată a alocărilor, aceasta depinzând de durata șederii și de numărul efectiv de participanți (până la plafonul de 600).
Activități militare dedicate Zilei Naționale sunt anunțate și în alte localități din țară, pe lângă parada din Capitală.
Recomandate

Scuzele publice ale lui Boris Pistorius nu schimbă fondul disputei transatlantice privind strategia Ucrainei , iar episodul riscă să alimenteze tensiunile politice din interiorul NATO pe tema loviturilor în profunzimea Rusiei, potrivit HotNews . Ministrul german al Apărării a declarat că și-a cerut scuze pentru faptul că a numit „stupidă” opoziția secretarului adjunct american al apărării, Elbridge Colby , față de atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei. Pistorius a precizat însă că nu își retrage criticile de fond la adresa poziției oficialului american, într-un schimb de replici care a avut loc marți la sediul NATO din Bruxelles. Ce a spus Pistorius și de ce contează în relația SUA–Europa Pistorius a afirmat că, „privind înapoi”, consideră că alegerea cuvintelor a fost nepotrivită și a pus formularea pe seama faptului că nu este vorbitor nativ de limba engleză, declarație făcută pentru publicația Politico. El a adăugat că l-a sunat pe Colby miercuri pentru a discuta incidentul. „Nu ar fi trebuit să fac asta.” În același timp, ministrul german a susținut că diferența de opinie rămâne: cei doi oficiali ar avea „puncte de vedere diferite” asupra acestei chestiuni, chiar dacă, potrivit lui Pistorius, au convenit asupra faptului că există această divergență. Miza: loviturile în profunzimea Rusiei și riscul de escaladare Schimbul de replici a scos la iveală diferențele dintre SUA și susținătorii europeni ai Ucrainei privind strategia de a „aduce războiul” pe teritoriul Rusiei prin atacuri continue cu drone, în special asupra rafinăriilor, dar și asupra altor obiective, inclusiv infrastructuri portuare, companii ale complexului militar-industrial și depozite ale companiilor de comerț electronic. Colby, responsabil cu politica Pentagonului, a criticat aceste atacuri în cadrul unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (grupul de la Ramstein), unde s-a discutat despre sporirea livrărilor de armament către Kiev. Potrivit lui, loviturile în profunzime nu reduc semnificativ potențialul militar al Rusiei și pot avea efectul invers, crescând sprijinul populației ruse pentru continuarea războiului. „Evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a contribui la încheierea războiului și nici nu contribuie la oprirea înaintării ruse pe linia frontului.” Întrebat dacă împărtășește poziția lui Colby, Pistorius a replicat că a critica loviturile care distrug în Rusia ținte militare strategice sau folosite în scopuri militare este „un lucru destul de stupid” și a susținut că atenția ar trebui îndreptată către atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv energetică, de apă și de încălzire. Context suplimentar despre episodul inițial este disponibil în materialul HotNews despre reacția germană la poziția oficialului american, unde este menționat că „alegerea cuvintelor a fost nepotrivită”: https://hotnews.ro/numarul-2-din-pentagon-critica-atacurile-ucrainei-in-profunzimea-teritoriului-rus-o-sursa-de-escaladare-raspuns-dur-din-partea-germaniei-2406993 . [...]

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , cere aliaților să accelereze livrările de armament către Ucraina până la finalul lui 2026 , avertizând că Rusia ar putea intensifica atacurile în timpul iernii, iar sprijinul militar este esențial pentru a întări poziția Kievului la masa negocierilor de pace, potrivit Kyiv Post . Rutte a făcut declarațiile pe 17 noiembrie, la Bruxelles, la reuniunea „ Ukraine Defense Contact Group ” (formatul de coordonare a sprijinului militar pentru Ucraina), în contextul intensificării bombardamentelor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii critice înainte de sezonul rece. În mesajul său către aliați, șeful NATO a susținut că obiectivul principal al președintelui rus Vladimir Putin este „să câștige în Ucraina” și „să slăbească Europa” prin insecuritate și divizare, dar a insistat că Moscova nu își va atinge țintele și nu va reuși să rupă sprijinul occidental pentru Kiev. Ce tip de sprijin cere NATO și de ce contează operațional Rutte a indicat două priorități pentru Ucraina: apărare antiaeriană , pe fondul atacurilor asupra orașelor și infrastructurii; producția de drone , ca element-cheie pentru capacitatea de luptă. În același context, el a menționat „NATO’s Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)”, un mecanism care, potrivit articolului, le permite aliaților să achiziționeze armament american pentru Ucraina. Miza: poziția Ucrainei în negocierile de pace Rutte a argumentat că, deși „nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina”, asistența militară rămâne decisivă pentru obținerea păcii și pentru consolidarea poziției Kievului în eventuale negocieri. În logica prezentată, capacitatea Ucrainei de a rezista peste iarnă și de a-și proteja infrastructura critică devine un factor direct în raportul de forțe care ar influența discuțiile de pace. Articolul nu oferă detalii despre volume, calendare de livrare sau angajamente financiare concrete, dar pune accent pe urgența unor noi angajamente „înainte de sfârșitul lui 2026”, pe fondul riscului de escaladare a atacurilor rusești în lunile de iarnă. [...]

NATO își intensifică monitorizarea în Marea Neagră, dar fără angajamente noi imediate pentru România , iar eventualele contribuții suplimentare ale aliaților sunt, deocamdată, la nivel de promisiuni, potrivit Economedia . Mesajul a fost transmis de ministrul afacerilor externe Dan Neculăescu, după întâlnirea de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Ministrul a spus că România a cerut ca Marea Neagră să rămână pe agenda NATO și ca aliații să continue să contribuie cu „capabilități” (resurse și mijloace militare și de supraveghere) pentru un răspuns mai eficient la riscurile de securitate din regiune. În discuțiile avute în cele două zile de întâlniri la NATO și la Uniunea Europeană, accentul a fost pus pe importanța strategică a Mării Negre și pe nevoia de capabilități suplimentare. De ce nu există încă decizii: aprobările trebuie luate în capitale Întrebat despre decizii concrete privind noi capabilități, Neculăescu a afirmat: „Deocamdată nu există decizii concrete, există, cum spuneam, angajamente, există promisiuni”. El a explicat că orice contribuție a aliaților trebuie aprobată și în capitalele acestora, ceea ce face imposibil de anticipat ritmul în care se vor lua hotărârile. NATO: atenție sporită pe regiune, îngrijorare la nivelul conducerii Neculăescu a mai declarat că secretarul general al NATO este îngrijorat de evoluțiile din Marea Neagră și că Alianța și-a sporit atenția asupra regiunii, inclusiv asupra sectorului românesc. Context UE: hub de securitate maritimă finanțat cu 50 de milioane de euro În paralel, ministrul a vorbit despre hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră , care urmează să fie dezvoltat prin cooperarea dintre România și Bulgaria, după ce Comisia Europeană a anunțat o finanțare de 50 de milioane de euro. Potrivit explicațiilor sale, hub-ul va colecta și evalua informații, va transmite evaluările către cele două țări și către partenerii europeni și ar putea susține măsuri și decizii la nivel european, fără a avea rol de interceptare directă a dronelor sau a altor amenințări. În ceea ce privește eventuale negocieri Rusia–Ucraina, Neculăescu a spus că România susține încetarea focului în Marea Neagră și o pace „durabilă și justă”, iar în discuțiile despre arhitectura europeană de securitate interesele UE și NATO trebuie să rămână prioritare, inclusiv pentru apărarea teritoriului și descurajare. [...]

Germania alocă 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru un nou pachet de armament american destinat Ucrainei , într-un efort comun cu Norvegia de a finanța inclusiv rachete interceptoare Patriot, pe fondul penuriei de apărare antiaeriană a Kievului, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a anunțat la Bruxelles că Berlinul va contribui cu 300 de milioane de dolari (272 de milioane de euro) la achiziția unei noi tranșe de armament american, cu accent pe apărarea antiaeriană și, în special, pe rachetele pentru sistemele Patriot . „Rusia își intensifică atacurile aeriene pentru că nu reușește să avanseze pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul Boris Pistorius, în cadrul unei reuniuni a Uniunii Europene desfășurate la Bruxelles. De ce contează: finanțarea europeană suplinește livrările directe ale SUA Contextul operațional descris în material este că Ucraina se confruntă cu o „penurie gravă” de sisteme și muniții pentru apărare antiaeriană, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra orașelor și infrastructurii. În acest cadru, Patriot rămâne, potrivit informațiilor citate, singurul sistem capabil să doboare rachete balistice rusești, motiv pentru care Kievul a cerut în mod repetat mai multe astfel de sisteme. În același timp, sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite au încetat să mai furnizeze direct armament Ucrainei, dar permit altor țări să cumpere arme americane pentru Kiev. Această schimbare mută o parte mai mare din efortul financiar către aliații europeni. Ce urmează: discuții la NATO despre sprijinul pentru Ucraina Anunțul privind noul sprijin militar vine înaintea unei reuniuni a aliaților Ucrainei, programată la sediul NATO din Bruxelles. Potrivit NATO, aliații Washingtonului au cheltuit până acum peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, pe măsură ce războiul continuă, iar presiunea asupra apărării antiaeriene ucrainene crește. [...]

NATO își recalibrează antrenamentul forțelor speciale pentru a opera cu mai puțină tehnologie detectabilă , după lecțiile din Ucraina despre cum echipamentele electronice pot deveni o vulnerabilitate într-un câmp de luptă saturat de drone și senzori, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de sisteme care emit semnale sau pot fi localizate, fără a renunța complet la avantajele tehnologiei. Programul de instruire menționat, „ Deep Strike ”, este descris ca un test de supraviețuire și executare a misiunilor în condiții în care aproape orice mișcare poate fi observată și transformată rapid într-o țintă. Conform publicației, Polonia este prima țară aliată care a participat la acest tip de exercițiu, construit pe baza experienței din conflictul Rusia–Ucraina. Ce se schimbă, concret, în pregătirea trupelor de elită În exercițiile „Deep Strike”, militarii sunt pregătiți să îndeplinească misiuni fără a se baza pe „pachetul” de echipamente sofisticate care, în mod tradițional, le-a oferit superioritate. Logica este că dispozitivele electronice pot trăda poziția utilizatorilor, iar proliferarea camerelor termice și a mijloacelor de vedere nocturnă face tot mai dificilă deplasarea neobservată. În cazul forțelor speciale poloneze, scenariul a presupus infiltrarea în teritoriu controlat de adversar și atacarea unei ținte, inclusiv cu drone. Pentru a ajunge la obiectiv, militarii au traversat zeci de kilometri, timp de mai multe zile, prin păduri și terenuri agricole, în timp ce erau urmăriți de o forță adversă simulată care a folosit drone cu camere termice, câini de căutare și parașutiști ai armatei americane. Potrivit NATO, militarii polonezi au reușit să evite forțele care îi urmăreau, să pătrundă dincolo de liniile inamice și să lovească obiectivul stabilit. În acest cadru, ei au folosit echipament mai ușor și au fost înarmați cu puști de asalt cu țeavă scurtă, pentru mobilitate și discreție. De ce devine tehnologia un risc pe front Materialul arată că, deși timp de decenii forțele speciale occidentale au mizat pe echipamente electronice avansate (vedere pe timp de noapte, comunicații, supraveghere), războiul din Ucraina a scos în evidență reversul: semnale detectabile și un mediu în care ambele tabere pot avea capabilități similare, reducând avantajul operațiunilor nocturne. În plus, sistemele moderne de apărare antiaeriană limitează apropierea avioanelor și elicopterelor de linia frontului, ceea ce afectează și modul în care trupele speciale pot fi transportate rapid sau sprijinite din aer. „Zonele morții” și efectul asupra tacticilor NATO O altă lecție preluată din Ucraina este apariția unor zone extinse de-a lungul frontului în care deplasarea militarilor și vehiculelor a devenit extrem de periculoasă, descrise de soldați ucraineni și oficiali militari drept „zone ale morții”. În aceste sectoare, dronele pot observa aproape orice mișcare și pot transmite rapid coordonate pentru lovituri precise, iar în unele cazuri zonele se întind pe mai mulți kilometri de o parte și de alta a liniei frontului. În acest context, comandanții NATO își reanalizează pregătirea operațiunilor speciale: accentul se mută către metode clasice de infiltrare, camuflaj și deplasare discretă, cu obiectivul declarat de a reduce dependența de echipamente detectabile sau ușor de neutralizat, nu de a elimina tehnologia din dotare. Cine a dezvoltat programul și ce urmează Potrivit articolului, exercițiul „Deep Strike” a fost dezvoltat de Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al Statelor Unite în Europa (SOCEUR) și a fost testat inițial în două exerciții experimentale cu militari ai Grupului 10 al Forțelor Speciale ale Armatei SUA, înainte de a fi deschis aliaților. După participarea Poloniei, NATO spune că și alte unități de forțe speciale din statele membre și-au exprimat interesul, iar edițiile viitoare vor fi adaptate pe baza informațiilor și experiențelor care vin de pe frontul ucrainean. Schimbarea nu se limitează la trupele speciale: articolul notează că armatele NATO au început, în ultimii ani, să integreze lecțiile războiului din Ucraina și în exercițiile terestre, aeriene și navale, pe fondul impactului utilizării masive a dronelor asupra tacticilor tradiționale. [...]

Armata Română este la un pas să recepționeze trei sisteme de drone Watchkeeper XR , după finalizarea cu succes a testelor de acceptare , ceea ce deblochează practic intrarea în serviciu a unei capabilități de supraveghere și recunoaștere întârziate în repetate rânduri, potrivit G4Media . Un reprezentant al Elbit Systems a confirmat pentru publicație că testele finale de acceptare s-au încheiat în această săptămână, iar sistemele au ieșit de pe linia de producție și sunt „gata de livrare”. Următorul pas este recepția de către Ministerul Apărării Naționale (MApN), după finalizarea documentației și a procedurilor de recepție finală. Ce se schimbă operațional: intrarea în serviciu a unei capabilități de ISR Watchkeeper XR (drone de supraveghere și recunoaștere) sunt echipate, în configurația comandată de România, cu un radar pentru detectarea țintelor terestre și o cameră electro-optică. Un reprezentant al Elbit a indicat anterior (în 2025) că există posibilitatea integrării unor sarcini utile suplimentare în viitor. România a comandat trei sisteme, iar structura unui sistem este: 3 vehicule aeriene fără pilot; 2 stații de control terestre; 2 sisteme de comunicații. Pentru operare, fiecare sistem este deservit de 3 piloți, 3 operatori ai încărcăturii utile și 9 tehnicieni, conform informațiilor din articol. Producție în România și potențial de export Potrivit G4Media, sistemele au fost fabricate în România, iar procesul de localizare a fost finalizat și validat luna trecută. La nivel local sunt produse atât dronele, cât și stațiile de control terestre, cu o împărțire a activităților între mai multe companii: materiale compozite: Simultec; asamblare UAV: Aerostar (Bacău); stație terestră: Eurobody; integrare, testare și mentenanță: Simultec. Surse din companie au declarat că Elbit Systems urmărește oportunități de export pentru sistemele fabricate în România, pe fondul creșterii cererii globale pentru soluții fără pilot din această categorie. Întârzieri, penalități și contextul contractual Livrarea vine după mai multe amânări, pe care Elbit le-a pus anterior (în noiembrie 2025, pentru presa din România) pe seama conflictului cu Hamas, care ar fi dus la redirecționarea resurselor și mobilizarea unor angajați; ulterior, Israelul a intrat într-un nou conflict militar, cu Iranul. În privința penalităților, G4Media notează că nu are informații noi despre situația actuală sau valoarea acestora, deși fostul ministru interimar al apărării Radu Miruță anunțase în aprilie penalități totale acumulate de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei). Între timp, la conducerea MApN se află noul ministru Ștefan-Radu Oprea. Cele trei sisteme sunt livrate în cadrul unui contract semnat în 2022, în valoare de până la 427,2 milioane de dolari (aprox. 2,0 miliarde lei), care prevede posibilitatea achiziției a șapte sisteme în total. [...]