Știri
Știri din categoria Apărare
Ridicarea de urgență a două F-16 și alertarea populației din nordul județului Tulcea arată că incidentele cu drone la granița României au intrat într-o zonă de gestionare operațională repetitivă, cu efect direct asupra resurselor de apărare și a procedurilor de protecție civilă, potrivit Antena 3.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, joi dimineață, Rusia a atacat din nou cu drone obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea graniței cu România. În acest context, o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național, în zona Chilia.
Potrivit MApN, sistemele radar au urmărit evoluția unei drone în dreptul localităților Chilia și Ismail, deasupra teritoriului ucrainean, iar radarele de la sol au detectat ulterior pătrunderea temporară în spațiul aerian românesc.
Pentru monitorizarea situației aeriene, două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat la ora 08:37 din Baza 86 Aeriană de la Fetești.
În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, fiind dispuse măsuri de alertare a populației din nordul județului Tulcea. La ora 08:40 a fost transmis un mesaj RO-Alert.
Alerta aeriană a încetat la ora 09:40, conform informării MApN.
MApN a condamnat atacurile Rusiei, pe care le califică drept acțiuni iresponsabile, contrare normelor de drept internațional, și a avertizat că acestea generează riscuri pentru securitatea regională și stabilitatea în zona Mării Negre.
Ministerul mai precizează că informează în timp real structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și menține permanent legătura cu acestea.
Recomandate
Armata României începe o serie de mobilizări ale rezerviștilor, cu obligații și amenzi pentru neprezentare , într-un demers prin care Ministerul Apărării Naționale (MApN) vrea să verifice rapid câți oameni pot fi chemați efectiv la instrucție în caz de nevoie, potrivit Digi24 . Exercițiile încep săptămâna viitoare în județele Alba și Hunedoara, unde rezerviștii vor fi chemați la o „zi de instrucție”. Programul continuă pe parcursul verii, iar în toamnă este planificată o mobilizare în București și Ilfov, descrisă ca fiind cea mai mare, cu aproximativ 10.000 de persoane chemate. Cine este vizat și cum se face chemarea Sunt vizați cei care au făcut armata și se află acum în rezervă, cu vârste între 40 și 55 de ani. Fiecare persoană urmează să primească acasă o cerere de chemare la unitate; documentul poate fi adus și de poliție la domiciliu. Oamenii vor fi anunțați cu câteva zile înainte de desfășurarea exercițiului. Participanții trebuie să se prezinte la unitatea indicată și vor petrece o zi de antrenament, inclusiv tragere cu arma. MApN va asigura echipamentul și masa de prânz, după care rezerviștii se întorc acasă. Amenzi pentru neprezentare și miza operațională Cei care nu se prezintă la ziua de instrucție riscă o amendă între 400 și 1.200 lei, conform informațiilor din material. MApN urmărește, prin aceste mobilizări, să știe „exact pe ce rezerviști se poate baza” în cazul unui conflict, în condițiile în care această categorie se schimbă de la an la an (de exemplu, unii se îmbolnăvesc și nu mai sunt apți). Publicația notează și că, în săptămânile următoare, ar putea apărea dezinformări despre o presupusă intrare a României în război, însă procedura este una periodică. La ultima mobilizare din București au existat probleme logistice, inclusiv chemări la adrese greșite sau ordine care nu au ajuns la destinatari. [...]
Prăbușirea a două drone venite din Rusia în Letonia ridică riscuri operaționale pentru infrastructura critică și impune măsuri imediate de protecție civilă , după ce una dintre aparate a căzut într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne , potrivit Euronews . Armata letonă a anunțat joi dimineață că două drone au pătruns din Rusia pe teritoriul Letoniei, stat membru NATO, și s-au prăbușit. Conform informațiilor citate de Reuters, una dintre drone s-a prăbușit într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne, la aproximativ 40 km de granița cu Rusia, potrivit unor surse din Poliție citate de televiziunea publică letonă LSM. La locul incidentului a izbucnit un incendiu, însă acesta nu mai era activ la sosirea pompierilor, potrivit aceleiași relatări. Măsuri de urgență: alerte pentru populație și școli închise Autoritățile letone au transmis alerte către locuitorii din zonele de-a lungul frontierei cu Rusia joi, la ora 04:09 (ora locală), cerându-le să rămână în case. Tot joi, autoritățile locale au anunțat că toate școlile vor fi închise în Rezekne. Context regional: incidente repetate cu drone în statele baltice Episodul vine după ce, la sfârșitul lunii martie, mai multe drone ucrainene „rătăcite” au lovit Letonia și vecinii săi din NATO, Estonia și Lituania; una a lovit un coș de fum al unei centrale electrice locale, iar alta s-a prăbușit într-un lac înghețat și a explodat. Potrivit sursei, dronele ucrainene ar fi fost lansate pentru a lovi ținte militare din Rusia. Miniștrii de Externe ai celor trei țări baltice au declarat în aprilie că nu au permis niciodată ca teritoriile și spațiul lor aerian să fie utilizate pentru atacuri cu drone împotriva țintelor din Rusia. Letonia este menționată, totodată, printre statele europene pe care Rusia le acuză că au oferit Kievului sprijin financiar și militar extins , inclusiv sisteme de armament și muniție. [...]
Serviciul de informații militare al Ucrainei spune că a lovit trenuri militare rusești în Crimeea, vizând direct logistica , într-o serie de atacuri de precizie asupra locomotivelor și vagoanelor-cisternă, potrivit Kyiv Post , care citează un comunicat al HUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării de la Kiev) . HUR afirmă că unitatea sa de forțe speciale „Prymary” („Fantomele”) a desfășurat operațiunea în aprilie 2026, iar pe 6 mai a publicat imagini video cu atacurile. Țintele au fost trenuri aflate în mișcare, despre care instituția ucraineană susține că transportau echipamente militare și combustibil, inclusiv vagoane de tip cisternă. Conform aceleiași relatări, au fost executate cinci lovituri „de precizie”, care au provocat incendii la active feroviare considerate cheie și au perturbat lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse în peninsula ocupată. Publicația notează că data exactă a atacurilor din aprilie nu este precizată. De ce contează: presiune pe rutele de aprovizionare din Crimeea Din perspectivă operațională, țintirea infrastructurii feroviare și a materialului rulant (locomotive, vagoane) urmărește să îngreuneze transportul de combustibil și tehnică militară, adică exact componentele care susțin ritmul operațiunilor pe front. HUR prezintă acțiunea ca parte a eforturilor de „degradare” și complicare a liniilor de aprovizionare rusești care sprijină războiul împotriva Ucrainei. Context: o campanie mai largă împotriva Crimeei ocupate Atacurile descrise de HUR se înscriu, potrivit materialului, într-o serie de lovituri ucrainene asupra Crimeei ocupate în aprilie: Pe 28 aprilie, Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO) au declarat că unități cu drone au lovit peste noapte o bază de rachete Iskander, descrisă ca un depozit camuflat pentru sisteme de rachete, lângă localitatea Ovrazhky, la circa 40 km est de Simferopol. În noaptea de 21 spre 22 aprilie, armata ucraineană ar fi lovit un centru de comandă naval și de control al traficului, precum și alte ținte militare din Rusia și din teritoriile ocupate; între obiective este menționat centrul de comandă Streletsky al Flotei ruse a Mării Negre din Sevastopol. Informațiile privind aceste acțiuni sunt prezentate în articol ca declarații ale instituțiilor ucrainene; materialul nu indică o confirmare independentă a efectelor în teren. [...]
Polonia își asumă o creștere accelerată a cheltuielilor militare până la 5% din PIB , un nivel care ar împinge în sus presiunea bugetară și ar repoziționa țara ca principal pol de investiții în apărare din NATO raportat la mărimea economiei, potrivit Știrile Pro TV . În paralel, Varșovia urmărește să ajungă la 500.000 de militari și cere o prezență americană mai mare pe teritoriul său, pe fondul retragerii anunțate de Pentagon din Germania. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că prezența unui număr mai mare de trupe americane în Polonia este „un obiectiv strategic” și că țara se pregătește de mult timp pentru a găzdui mai mulți militari SUA. El a legat explicit securitatea Europei de prezența americană în bazele de pe continent. Ținta de 5% din PIB și bugetul deja la nivel record Potrivit unor surse guvernamentale citate în material, Polonia a alocat deja 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, cu un buget record de aproape 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei), cu 40% mai mult față de 2024. Ministrul a susținut că este „urgent” ca cheltuielile să ajungă la 5% din PIB până la sfârșitul deceniului. Extinderea efectivelor până în 2030 și schimbarea structurii armatei Obiectivul anunțat este construirea „celei mai puternice și mai numeroase armate din Europa” până în 2030, cu un efectiv total de 500.000 de soldați, împărțiți astfel: 300.000 de militari de carieră 200.000 de rezerviști cu „disponibilitate ridicată” Ministrul a comparat această țintă cu prevederile din Legea apărării naționale, care ar indica 250.000 de militari de carieră și 50.000 de paramilitari. Miza industrială: producția de lansatoare Patriot în Europa Kosiniak-Kamysz a mai anunțat că Polonia a solicitat „transferul producției de lansatoare Patriot din Statele Unite în Europa”, proiect pentru care Varșovia ar avea „un interes prioritar”. În articol nu sunt oferite detalii despre calendar, capacități sau locații posibile. Context: retragerea din Germania și dezbaterea „NATO 3.0” Pentagonul a anunțat recent retragerea a 5.000 de soldați din bazele din Germania (dintr-un total de aproximativ 36.000), proces care ar urma să se încheie în următoarele luni. În acest context, ministrul polonez a pledat și pentru conceptul „NATO 3.0”, un model propus de Washington care ar presupune redistribuirea sarcinilor între SUA și aliați. Conceptul a fost criticat de experți internaționali, inclusiv Sven Biscop (Institutul Egmont, Belgia), pe motiv că ar putea duce la o „Alianță Nord-Atlantică cu mai multe viteze” și la ierarhii în domenii precum informațiile, tehnologia nucleară și „capacitățile critice”, cu potențial de tensiuni politice între aliați. Ministrul polonez a respins această interpretare, argumentând că ar fi vorba despre recunoașterea aliaților care investesc deja masiv în apărare. „Trăim în vremuri de dinainte de război, construim o nouă arhitectură de securitate”, a afirmat el, adăugând că „singurul răspuns viabil este o creștere puternică a investițiilor militare”. [...]
Polonia își ridică ținta de cheltuieli militare la 5% din PIB și cere mai multe trupe SUA , într-o strategie care ar împinge în sus bugetele de apărare și ar accelera investițiile în capacități și producție militară în Europa, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că o prezență mai mare a trupelor americane în Polonia este „un obiectiv strategic” și că Varșovia este „gata” să găzduiască mai mulți militari SUA. Declarațiile vin în contextul în care Pentagonul a anunțat recent retragerea a 5.000 de soldați din bazele din Germania (dintr-un total de aproximativ 36.000), proces care ar urma să se încheie în următoarele luni. Ținta: cea mai mare armată din Europa până în 2030 Kosiniak-Kamysz a reiterat obiectivul Poloniei de a construi „cea mai puternică și mai numeroasă armată din Europa” până în 2030, cu un efectiv total de 500.000 de soldați, împărțiți astfel: 300.000 militari de carieră 200.000 rezerviști cu disponibilitate ridicată Ministrul a comparat această țintă cu prevederile din Legea apărării naționale, care indică 250.000 de militari de carieră și 50.000 de paramilitari. Miza bugetară: 5% din PIB până la finalul deceniului În același discurs, ministrul a descris situația geopolitică drept o „stare de urgență” și a cerut creșterea accelerată a investițiilor militare, argumentând că este „urgent” ca cheltuielile de apărare să ajungă la 5% din PIB până la sfârșitul deceniului. Potrivit unor surse guvernamentale citate în material, Polonia a alocat deja pentru apărare 4,7% din PIB în 2025, cu un buget record de aproape 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei), cu 40% peste nivelul din 2024. Producție în Europa și dezbaterea „NATO 3.0” Ministrul a mai anunțat că Polonia a solicitat „transferul producției de lansatoare Patriot din Statele Unite în Europa”, proiect pentru care Varșovia ar avea „un interes prioritar”. În paralel, Kosiniak-Kamysz a susținut conceptul „NATO 3.0”, propus de Washington, care presupune o redistribuire a sarcinilor între SUA și aliați. Conceptul a fost criticat de experți, inclusiv de Sven Biscop (Institutul Egmont, Belgia), pentru riscul unei „Alianțe Nord-Atlantice cu mai multe viteze”, prin ierarhii în domenii precum informațiile, tehnologia nucleară și alte capacități critice. Ministrul polonez a respins această interpretare, spunând că ar fi vorba despre recunoașterea aliaților care investesc deja masiv în propria apărare. [...]
Lansarea în Filipine a unei rachete japoneze antinavă, în cadrul exercițiului Balikatan 2026 , adâncește miza militară a cooperării Japonia–Filipine și riscă să accelereze repoziționarea de securitate a Tokyo dincolo de doctrina sa tradițională „exclusiv defensivă”, potrivit Global Times . Japonia a tras pe 6 mai 2026 o rachetă antinavă Type 88 în timpul exercițiului comun SUA–Filipine Balikatan 2026, desfășurat în Filipine. China Media Group a descris evenimentul drept prima lansare în străinătate a unor „rachete ofensive” de către Japonia de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, iar Ministerul de Externe al Chinei a criticat acțiunea ca pe un nou semnal de „remilitarizare accelerată” și depășire a limitelor politicii japoneze orientate exclusiv spre apărare. Potrivit relatării preluate de Global Times dintr-o postare ABS-CBN News pe X, racheta a lovit o țintă – nava scoasă din uz BRP Quezon a Marinei Filipine – în aproximativ șase minute, la circa 75 km de țărm, în zona Paoay, Ilocos Norte. Aceeași postare a menționat că Japonia a trecut anul acesta de la statutul de observator la participare activă în exercițiile anuale. De ce contează: cooperarea militară Japonia–Filipine intră într-o fază mai „operațională” Global Times susține că Balikatan 2026 (20 aprilie–8 mai) a devenit un indicator al intensificării cooperării militare dintre Japonia și Filipine. Publicația citează relatări de presă potrivit cărora exercițiile includ trageri cu muniție reală în nordul insulei Luzon (în proximitatea Strâmtorii Taiwan) și în Palawan (cu deschidere către Marea Chinei de Sud). În paralel cu exercițiul, Reuters (citat de Global Times) a relatat că ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi, și secretarul apărării naționale din Filipine, Gilberto Teodoro Jr., au asistat la lansare. Semnalul politic și cadrul de reglementare invocat de Beijing Ministerul chinez de Externe a afirmat că acțiunea ar reprezenta o încălcare repetată a orientării „exclusiv defensive” și a unor reguli relevante din dreptul intern și internațional, iar purtătorul de cuvânt Lin Jian a legat momentul de responsabilitățile istorice ale Japoniei în Asia de Sud-Est. În același context, Global Times notează marcarea a 80 de ani de la deschiderea Tribunalului de la Tokyo. Publicația mai arată că, în timp ce presa filipineză a distribuit rapid imaginile, presa japoneză „mainstream” ar fi acordat inițial puțină atenție lansării. The Japan Times este citat ca descriind evenimentul drept încălcarea unui nou „tabu postbelic” și menționând că Taiwanul se află la aproximativ 400 km nord de zona exercițiilor. Ce urmează: echipamente, transferuri și interoperabilitate Pe fundalul lansării, Global Times descrie o agendă mai largă de cooperare în materie de echipamente: Jiji Press este citată cu informația că cele două părți au convenit să înființeze un grup de lucru bilateral pentru cooperare în domeniul echipamentelor și tehnologiilor de apărare. NHK este citată că grupul ar urma să discute pași concreți pentru un transfer către Filipine al unor escorte distrugătoare din clasa Abukuma, programate pentru retragere, precum și al unor aeronave TC-90. Publicația menționează că Japonia a predat în martie cinci sisteme radar de coastă Filipinelor, potrivit mai multor relatări de presă din cele două țări. În plus, Global Times notează că guvernul japonez a revizuit la finalul lunii aprilie „cele trei principii privind transferul de echipamente și tehnologii de apărare” și ghidurile de implementare, pentru a permite vânzări externe de arme, inclusiv cu capacități letale, în pofida protestelor interne relatate de presa locală. Evaluarea tehnică din articol: Type 88, armă veche, dar cu încărcătură strategică Expertul chinez Song Zhongping, citat de Global Times, afirmă că Type 88 ar fi fost dezvoltat pe baza rachetei americane Harpoon și că tehnologia este relativ depășită, fără viteză hipersonică și fără elemente de „invizibilitate” (stealth), ceea ce i-ar limita capacitatea de penetrare. În același timp, el susține că semnificația principală a lansării este politică și operațională: un pas către exercitarea „autoapărării colective” și o erodare a restricțiilor postbelice privind folosirea forței în afara teritoriului. Global Times mai notează că, potrivit aceluiași expert, Japonia nu a adus la exerciții rachete antinavă mai avansate (Type 12 și Type 17), sugerând o strategie de promovare a echipamentelor mai vechi către state din Asia de Sud-Est, în timp ce își păstrează sistemele de vârf pentru propriile forțe. [...]
