Știri
Știri din categoria Apărare
România își pune pe agendă apărarea antidrone pe Flancul Estic, într-un context în care incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate au devenit un subiect de coordonare în NATO, potrivit Mediafax.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a avut joi, la București, o întrevedere cu președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, aflat în vizită oficială în România. Discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic, situația din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană și reacția NATO la incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României.
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianței și a spus că țara rămâne „un aliat de încredere”. Amiralul Cavo Dragone a vorbit și despre contribuția României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forțelor armate și implicarea pe Flancul Estic, reconfirmând că Alianța acordă o atenție „foarte specială” securității Mării Negre și că sprijinul pentru România va continua.
În cadrul discuțiilor, Oana Țoiu a invocat importanța strategică, energetică și economică a Mării Negre pentru România și pentru Europa. Totodată, ministra a menționat colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea zonei.
Șefa diplomației române a susținut și necesitatea unei cooperări mai strânse între statele aliate pentru combaterea amenințărilor hibride și a atacurilor care pot afecta securitatea regională.
Cei doi oficiali au discutat și despre un seminar NATO care urmează să fie organizat în luna octombrie la București, de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianța Nord-Atlantică.
„România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu.
„Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul.
Recomandate
România ar avea un deficit de reacție și de personal într-un scenariu de criză majoră , iar fără sprijin extern consistent Armata Română „nu poate face față” în varianta „cea mai periculoasă”, potrivit generalului (r) Dorin Toma , fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, într-un interviu acordat Adevărul . Miza, dincolo de dezbaterea publică despre „48 de ore”, este una operațională: capacitatea de a susține prima reacție pe flancul estic depinde de capabilități integrate (nu doar achiziții punctuale) și de o rezervă operațională credibilă. Generalul spune că percepția publică privind vulnerabilitatea este „parțial justificată”, în condițiile în care capabilitățile actuale sunt încă departe de standardele NATO. El invocă Articolul 3 din Tratatul NATO, care obligă fiecare stat să-și dezvolte propriile capabilități de apărare, altfel devenind o vulnerabilitate pentru întreaga alianță. Scenariul „cel mai periculos”: timp insuficient, reacție limitată În evaluarea lui Dorin Toma, planificarea militară ia în calcul atât varianta „probabilă”, cât și pe cea „mai periculoasă”. În scenariul probabil, decidenții ar miza pe existența unui interval de timp pentru operaționalizarea unităților românești și pentru sosirea întăririlor din vestul Europei sau de peste Atlantic, cu condiția modernizării infrastructurii de transport și a procedurilor – motiv pentru care se discută intens despre „mobilitate militară” în Europa. Problemele apar, spune el, în scenariul cel mai periculos, în care un adversar s-ar apropia rapid de granițele României, terestru sau maritim, reducând drastic timpul de reacție și crescând riscul de surprindere. Într-o asemenea situație, generalul afirmă că Armata Română, cu forțele disponibile „astăzi”, nu ar putea rezista fără sprijin extern consistent, iar chiar și activarea Articolului 5 sau dislocarea forțelor aliate pot avea întârzieri, inclusiv din cauza distanțelor, a numărului de țări tranzitate și a infrastructurii mai slab dezvoltate pentru întărirea flancului sud-estic. SAFE și „capabilitatea”, nu lista de achiziții În privința programelor de înzestrare din cadrul SAFE, Dorin Toma le consideră necesare, dar avertizează că ele pot rămâne insuficiente dacă nu sunt integrate într-un „sistem coerent de capabilități”, care să includă echipamente, logistică, comandă-control și personal instruit. El explică și de ce o achiziție majoră – precum mașina de luptă a infanteriei – nu este, singură, o soluție operațională. În logica NATO, o brigadă „capabilă” presupune un ansamblu de componente care trebuie să funcționeze împreună, de la comandă-control și senzori până la sprijin de foc, apărare antiaeriană și logistică. Printre elementele pe care le enumeră ca necesare într-o capabilitate completă se numără: sisteme de comandă-control (inclusiv cu integrare de inteligență artificială, în formularea sa); senzori și mijloace de culegere de informații, inclusiv drone; sprijin de foc (mortiere, artilerie) și tancuri; mijloace de geniu pentru mobilitate/contramobilitate (de exemplu, poduri mobile); apărare antiaeriană (rachete, tunuri); muniție de tip „loitering” (muniție care poate „patrula” înainte de lovire) și mijloace de contracarare a dronelor; logistică (transport, evacuare tehnică, mentenanță) și sprijin medical pe mai multe niveluri. În plus, generalul insistă că instruirea și interoperabilitatea (capacitatea de a opera împreună cu alte armate NATO) sunt „o mare provocare”, chiar și atunci când echipamentele au specificații similare, din cauza diferențelor de producători și politici naționale. Deficitul de personal și presiunea pe rezerva operațională Pe componenta de resursă umană, Dorin Toma indică un necesar de 120.000 de militari, estimat de Analiza strategică a apărării, și afirmă că declarațiile publice ale responsabililor arată un nivel de încadrare de 61%. În acest context, deficitul ar trebui acoperit prin rezerva operațională – însă, spune el, aceasta „nu există” în prezent sau este redusă numeric. Generalul menționează programul rezerviștilor voluntari , dar arată că numărul acestora este „în jur de 3.500 – 4.000” la momentul interviului, insuficient pentru nevoile descrise. El mai subliniază o limitare: rezerviștii care au făcut armata obligatorie în urmă cu 20 de ani și au acum 45–50 de ani nu pot acoperi, în logica sa, cerințele unei rezerve operaționale cu nivel ridicat de pregătire. Reintroducerea stagiului obligatoriu, „dacă voluntariatul eșuează” În lipsa unor rezultate concrete în recrutarea voluntară, Dorin Toma spune că reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar trebui analizată „serios”, într-o formă modernă, adaptată. El dă exemple de abordări din Finlanda și Suedia, unde nu este chemată întreaga cohortă de tineri, ci doar un procent, în funcție de nevoile armatei, și invocă dezbateri similare în Germania, respectiv accentul pus de Polonia pe rezervă. În concluzie, mesajul central al generalului este că România nu își poate baza reziliența inițială doar pe calendarul unor programe de achiziții, ci pe construirea de capabilități complete și pe rezolvarea rapidă a problemei de personal – altfel, într-un scenariu de criză accelerată, fereastra de reacție rămâne prea mică. [...]
Ucraina ar putea semna în câteva luni un acord pentru avioane Gripen, ceea ce ar schimba capacitățile aeriene pe termen mediu. Potrivit HotNews , ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov , a spus la Stockholm că un acord privind achiziția de avioane de vânătoare Gripen, produse de grupul suedez Saab , ar putea fi semnat „în câteva luni”. Miza este una operațională: primele livrări sunt estimate la trei ani după finalizarea oricărui acord, iar aeronavele sunt considerate o prioritate pentru flota de avioane de vânătoare a Ucrainei. În același timp, au existat întrebări legate de finanțare, pe care Fedorov susține că Ucraina le-a adresat printr-un plan propriu. Ce include discuția și de ce contează Suedia și Ucraina au semnat anul trecut o scrisoare de intenție care ar permite furnizarea către Ucraina a până la 150 de avioane Gripen. În conferința de presă comună cu omologul său suedez, Pål Jonson, Fedorov a indicat că un eventual acord ar avea o semnificație strategică directă în raport cu Rusia. Finanțarea: buget suedez și contribuții din alte țări Ministrul suedez al apărării a declarat pentru Reuters, după conferință, că negocierile „merg bine” și nu a exclus semnarea unui acord chiar în acest an. Jonson a mai spus că o parte din cele 80 de miliarde de coroane suedeze rezervate în buget pentru ajutorul destinat Ucrainei în 2026 și 2027 — echivalentul a 8,70 miliarde de dolari (aprox. 39,6 miliarde lei) — ar putea fi folosită pentru a sprijini finanțarea acordului. Pe lângă finanțarea directă, Stockholm discută și cu alte țări despre posibile contribuții, care ar putea include instruire sau sisteme de armament, potrivit declarațiilor lui Jonson. [...]
Rheinmetall își extinde portofoliul către rachete de croazieră, mizând pe reînarmarea Europei și pe reducerea dependenței de SUA , intenționând să înceapă producția „încă din acest an sau la începutul lui 2027”, potrivit Biziday . Proiectul va fi derulat printr-o societate mixtă cu start-up-ul olandez Destinus, într-un moment în care statele europene caută să-și consolideze capacitățile militare pe fondul amenințării Rusiei. Noua companie, Rheinmetall Destinus Strike Systems, va produce atât rachete de croazieră, cât și sisteme de artilerie cu rachete balistice, destinate Germaniei și altor clienți internaționali. Destinus, fondată în 2021, este specializată în dezvoltarea de sisteme de atac cu rază lungă. Ce tehnologie intră în producție și ce indică despre capacitățile europene Destinus a anunțat luna trecută un test de zbor reușit pentru sistemul Ruta Block 2, cu o rază declarată de peste 700 km. Deși este sub distanța unor rachete americane precum Tomahawk, sistemul este prezentat ca un pas relevant pentru dezvoltarea capabilităților europene de apărare. Start-up-ul furnizează deja rachete de croazieră Ucrainei, iar Ministerul rus al Apărării a inclus compania pe lista posibilelor ținte, conform informațiilor citate. Impact pentru industrie: intrare pe o piață dominată de MBDA și ținte de creștere Parteneriatul marchează intrarea Rheinmetall pe o piață dominată de grupul pan-european MBDA. Rheinmetall este cunoscută în principal pentru tancuri, artilerie și muniții, dar își extinde activitatea în mai multe domenii. În plan financiar, compania arată că, deși rezultatele trimestriale publicate joi au fost ușor sub estimările analiștilor, conducerea se așteaptă la o creștere semnificativă a comenzilor în a doua parte a anului viitor. Rheinmetall estimează o creștere a veniturilor cu 40-45% în 2026, ceea ce ar duce cifra de afaceri la peste 14 miliarde de euro (aprox. 70 miliarde lei). [...]
Rheinmetall își extinde producția în rachete de croazieră încă din 2026 , într-o mișcare care accelerează efortul Europei de a-și reduce dependența de armamentul american pentru lovituri la distanță, pe fondul schimbărilor de politică de la Washington, potrivit Ziarul Financiar . Grupul german de armament intenționează să înceapă producția de arme cu „rază lungă” pentru Germania și alte state încă din acest an, în contextul în care Europa încearcă să acopere goluri de capabilitate în planurile de descurajare a Rusiei. Informația este atribuită de ZF publicației Financial Times (FT). Producția ar urma să fie realizată printr-o societate mixtă cu start-up-ul olandez de apărare Destinus , anunțată luna trecută. Compania comună, Rheinmetall Destinus Strike Systems, ar urma să înceapă producția la finalul acestui an sau la începutul lui 2027. Ce va produce și de ce contează Noua entitate va produce: rachete de croazieră; artilerie cu rachete balistice, cu obiectivul declarat de a răspunde cererii din Germania și din partea clienților internaționali. Destinus, fondată în 2021, a anunțat luna trecută că a finalizat cu succes un zbor de testare al noului său sistem de lovire în adâncime, Ruta Block 2. Raza declarată a rachetei este de 700 km sau mai mult. Contextul: virajul SUA și reacția Europei În material se arată că această rază este semnificativ mai mică decât cea a unor arme precum rachetele de croazieră Tomahawk, lansate de pe uscat sau de pe mare, care urmau să fie desfășurate în Germania de către SUA în acest an. Planul a fost însă anulat vineri de președintele american Donald Trump, o decizie care, potrivit articolului, a determinat Berlinul și alte capitale europene să intensifice achizițiile de soluții temporare și să accelereze proiectele pentru dezvoltarea propriilor capabilități de lovire de precizie în adâncime. Implicații pentru industrie: Rheinmetall intră pe o piață nouă Societatea mixtă este prezentată ca prima intrare a Rheinmetall în producția de rachete de croazieră, pe o piață în care principalul jucător regional este grupul paneuropean MBDA. Rheinmetall, cu sediul la Düsseldorf, este cunoscută tradițional ca producător de tancuri, artilerie și muniție, dar s-a extins în mai multe domenii, pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor europene pentru apărare. În același context, articolul notează că Destinus furnizează deja rachete de croazieră Ucrainei și a fost menționată luna trecută de Ministerul rus al Apărării pe o listă de posibile ținte, din cauza rolului său în livrările de armament către Kiev. [...]
Rusia își consolidează apărarea antiaeriană în jurul Moscovei, mutând sisteme moderne din regiuni, ceea ce poate lăsa alte zone mai expuse înaintea paradei militare de Ziua Victoriei (8–9 mai), potrivit Focus . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski susține că această repoziționare arată o schimbare de priorități la Kremlin: protejarea evenimentului din capitală, nu a populației din restul țării. Zelenski a scris pe platforma X că, în ultimele săptămâni, „inelele” de apărare aeriană din jurul Moscovei au fost întărite prin transferuri „la scară largă” din alte regiuni rusești. În interpretarea sa, mișcarea contrazice discuțiile despre o posibilă încetare a focului și indică preocuparea autorităților ruse pentru parada din Moscova. Ce sisteme ar fi fost mutate și de ce contează operațional Portalul polonez de tehnologie „wp tech”, citând analiști OSINT (informații din surse deschise), afirmă că de la începutul lunii mai au fost aduse în regiunea Moscovei baterii suplimentare de S‑400 și Pantsir-S1. Acestea sunt prezentate ca mijloace-cheie pentru protecția: paradei militare, clădirilor guvernamentale, infrastructurii critice. În material se mai arată că astfel de sisteme sunt folosite, în mod obișnuit, pentru apărarea unor obiective sensibile precum capitala, rafinăriile și reședința lui Vladimir Putin din Soci. Reacția Ucrainei și „ferestrele” de armistițiu Zelenski a anunțat că Ucraina va reacționa la aceste mutări, iar, potrivit „ Ukrainska Pravda ”, ar fi dat „sarcini separate” serviciului de informații militare ucrainean privind sistemele rusești de apărare antiaeriană. Totodată, el a vorbit despre noi „sancțiuni cu rază lungă”, termen pe care publicația îl interpretează ca referire la lovituri ucrainene asupra unor ținte îndepărtate din Rusia, fără a fi indicate ținte concrete. În paralel, „Ukrainska Pravda” notează că Ucraina ar fi anunțat pentru 6 mai o încetare unilaterală a focului, ca gest pentru „diplomație reală” și consolidarea încrederii, însă Rusia nu ar fi răspuns și ar fi continuat atacurile. Separat, Ministerul rus al Apărării a declarat o „pauză de foc” doar pentru 8 și 9 mai și a amenințat că orice perturbare a paradei ar atrage un „atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. [...]
Taiwanul a trecut la testarea armamentului pe submarinul său produs local , după ce a efectuat prima lansare de torpilă de pe această platformă, un pas operațional care apropie programul de intrarea în serviciu și întărește capacitatea de descurajare navală în fața Chinei, potrivit Agerpres . Testul a fost anunțat de compania CSBC , producătoarea primului submarin taiwanez, informație relatată de Reuters , conform aceleiași surse. De ce contează testul: trecerea de la construcție la capabilitate de luptă Lansarea unei torpile indică intrarea într-o etapă critică de validare a sistemelor de luptă ale submarinului, nu doar a platformei în sine. În termeni operaționali, astfel de teste sunt necesare pentru a demonstra că nava poate utiliza armamentul conform rolului pentru care a fost proiectată. Programul: opt submarine pentru descurajare și protecția rutelor maritime CSBC urmează să producă în total opt submarine, în cadrul unui program descris ca având două obiective: descurajarea marinei militare chineze; protecția căilor navigabile considerate vitale în eventualitatea unui război. Articolul integral Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre parametrii testului sau calendarul următoarelor etape nu sunt publice în materialul citat. [...]
