Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina ar putea semna în câteva luni un acord pentru avioane Gripen, ceea ce ar schimba capacitățile aeriene pe termen mediu. Potrivit HotNews, ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, a spus la Stockholm că un acord privind achiziția de avioane de vânătoare Gripen, produse de grupul suedez Saab, ar putea fi semnat „în câteva luni”.
Miza este una operațională: primele livrări sunt estimate la trei ani după finalizarea oricărui acord, iar aeronavele sunt considerate o prioritate pentru flota de avioane de vânătoare a Ucrainei. În același timp, au existat întrebări legate de finanțare, pe care Fedorov susține că Ucraina le-a adresat printr-un plan propriu.
Suedia și Ucraina au semnat anul trecut o scrisoare de intenție care ar permite furnizarea către Ucraina a până la 150 de avioane Gripen. În conferința de presă comună cu omologul său suedez, Pål Jonson, Fedorov a indicat că un eventual acord ar avea o semnificație strategică directă în raport cu Rusia.
Ministrul suedez al apărării a declarat pentru Reuters, după conferință, că negocierile „merg bine” și nu a exclus semnarea unui acord chiar în acest an. Jonson a mai spus că o parte din cele 80 de miliarde de coroane suedeze rezervate în buget pentru ajutorul destinat Ucrainei în 2026 și 2027 — echivalentul a 8,70 miliarde de dolari (aprox. 39,6 miliarde lei) — ar putea fi folosită pentru a sprijini finanțarea acordului.
Pe lângă finanțarea directă, Stockholm discută și cu alte țări despre posibile contribuții, care ar putea include instruire sau sisteme de armament, potrivit declarațiilor lui Jonson.
Recomandate
Ucraina vrea să extindă producția și folosirea unor sisteme experimentale anti-dronă , după ce acestea au demonstrat eficiență în condiții apropiate de luptă, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski . Decizia are un impact operațional direct: Rusia continuă să folosească pe scară largă drone de atac și drone FPV (first-person view – drone controlate din perspectiva camerei de la bord), iar armata ucraineană caută soluții tehnologice pentru a crește „supraviețuirea” unităților pe câmpul de luptă. Sîrski spune că noile sisteme pot reduce eficiența atacurilor aeriene ale inamicului. Ce s-a testat și cine coordonează programul Anunțul a venit după o demonstrație organizată de Direcția Centrală pentru Activitate de Inovare a armatei ucrainene, descrisă ca o platformă care coordonează cercetarea militară împreună cu dezvoltatori de tehnologie și producători din industria de apărare. Potrivit lui Sîrski, producători ucraineni au prezentat dezvoltări noi și au demonstrat funcționarea lor în condiții simulate de luptă, iar rezultatele testelor au confirmat capacitatea sistemelor de a diminua eficiența atacurilor aeriene rusești. Detaliile tehnice – specificații, principii de funcționare și tactici de folosire – rămân clasificate, din motive de securitate operațională. „Sarcina noastră este să ne asigurăm că ocupanții ruși află despre capacitățile lor direct pe câmpul de luptă”, a declarat Sîrski. Ce urmează: analiză înainte de decizia de scalare Conducerea militară va analiza rezultatele testelor înainte de a lua decizia finală privind volumul de producție și integrarea acestor sisteme în unitățile din prima linie. Publicația nu oferă un calendar și nici date despre costuri, furnizori sau capacități de producție, iar amploarea extinderii rămâne, deocamdată, neprecizată. [...]
Marea Britanie își testează rachete cu rază lungă fără componente americane, pentru a evita un posibil „veto” al Washingtonului asupra utilizării lor de către Ucraina , potrivit Meduza . Miza este operațională: Londra încearcă să livreze Kievului armament care să poată fi folosit fără a depinde de aprobări politice din SUA pentru lovituri în adâncimea teritoriului rus. Informația despre testele reușite este atribuită de Meduza publicației Financial Times . Un oficial britanic neidentificat a explicat, în discuția cu Financial Times, rațiunea proiectului: „Nu vrem ca permisiunea de a folosi armele să depindă de cum merg negocierile.” Ce se știe despre noile rachete și calendar Potrivit The Telegraph, rachetele ar avea: o ogivă de 250 de kilograme; o rază de acțiune de aproape 500 de kilometri. După teste suplimentare programate în acest an, rachetele ar urma să intre în producție de masă. Conform informațiilor din material, ele ar putea ajunge în dotarea Forțelor Armate ale Ucrainei spre finalul lui 2026. Context: de ce contează lipsa componentelor din SUA Marea Britanie a început să dezvolte propria rachetă pentru a sprijini Ucraina în 2024, pe fondul restricțiilor impuse de SUA, care se temeau de escaladare, privind lovituri în profunzimea teritoriului rus cu rachete Storm Shadow și ATACMS. În acest context, eliminarea componentelor americane din noul sistem ar reduce riscul ca utilizarea lui să fie condiționată de decizii politice la Washington. [...]
Îmbunătățirea bruscă a preciziei rachetelor nord-coreene folosite de Rusia ridică miza apărării antiaeriene a Ucrainei și sugerează o modernizare accelerată a armamentului livrat de Phenian, potrivit Agerpres , care citează agenția japoneză Kyodo și oficiali ucraineni din sectorul apărării. Un oficial al serviciului ucrainean de informații militare a declarat că marja de eroare față de punctul țintă, „de cel puțin un kilometru” în 2024, s-a redus până în aprilie 2026 la „numai 1-5 metri”. În primele utilizări, la începutul lui 2024, aceste rachete aveau o abatere de aproximativ 1-3 km, iar multe explodau în aer. Ce tipuri de rachete sunt vizate Potrivit informațiilor citate, rachetele a căror precizie ar fi fost îmbunătățită sunt: KN-23 , descrisă ca având caracteristici comparabile cu racheta rusească Iskander ; KN-24 , asemănătoare rachetei tactice americane ATACMS . De ce contează: impact operațional asupra interceptării Publicația notează că aceste rachete ar putea fi lansate rapid și pot zbura pe traiectorii neregulate, ceea ce complică interceptarea. Un expert militar citat indică drept posibilă explicație a modernizării perfecționarea sistemului de navigație inerțială (mecanismul care ghidează racheta către țintă pe baza senzorilor interni). În total, Rusia ar fi lansat „cel puțin 100” de rachete KN-23 și KN-24 cu combustibil solid asupra unor ținte din Ucraina, atacuri soldate cu aproximativ 170 de morți și răniți, conform aceleiași surse. Context: cooperarea militară Rusia–Coreea de Nord Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care prevede asistență militară reciprocă în caz de agresiune. În acest cadru, Phenianul ar fi furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc. Materialul mai menționează că circa 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene. Pe termen mai larg, cele mai recente analize citate indică faptul că o cooperare mai aprofundată în domeniul apărării între Rusia și Coreea de Nord ar putea deveni o amenințare serioasă pentru securitatea Asiei de Est, în condițiile în care Phenianul își continuă programele nuclear și de rachete. Rachetele balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune pot acoperi toată Coreea de Sud și părți din Japonia, inclusiv baze militare americane. [...]
Numirea lui Roman Gofman la conducerea Mossadului deschide o etapă de reorganizare internă cu miză operațională majoră , în condițiile în care serviciul israelian își recalibrează planurile legate de Iran, potrivit The Jerusalem Post . Gofman a preluat conducerea agenției pe 2 iunie și este prezentat ca un „super outsider” nu doar pentru că nu provine din nucleul recent de conducere al Mossadului, ci și pentru că numirea sa a fost contestată în justiție. În material se arată că a existat o petiție la Înalta Curte de Justiție pentru blocarea numirii, susținută inclusiv de fostul șef al Mossad, David Barnea, de procurorul general Gali Baharav-Miara și de Asher Grunis, șeful comisiei de verificare și fost președinte al Curții Supreme. Gofman a câștigat disputa și are acum „puterile depline” ale directorului Mossad. Reorganizare accelerată și aducerea de „outsideri” Un element central al schimbării este modul în care Gofman își construiește echipa. Publicația notează că un reportaj Maariv a relatat că noul director ar fi adus cinci persoane din afara organizației pentru a prelua poziții-cheie și a domina structurile interne existente. Textul indică însă și o nuanță importantă: aducerea de consilieri externi nu ar fi o excepție în istoria recentă a Mossadului, deoarece și foștii directori au lucrat cu astfel de persoane. Diferența sugerată este una de formă și expunere: unii dintre predecesori ar fi consultat „outsiderii” în afara spațiilor Mossad, în timp ce Gofman i-ar fi adus în interior, lucru pe care Maariv îl descrie drept potențial risc de securitate. În același timp, articolul menționează că acești consilieri ar avea „profiluri solide de securitate”, iar Gofman ar putea susține că își asumă transparent implicarea lor. Iranul rămâne ținta principală, dar strategia este în lucru Miza operațională majoră rămâne Iranul. Atât Gofman, cât și Barnea au afirmat în discursurile de predare-primire din 1–2 iunie că obiectivul principal este răsturnarea regimului Republicii Islamice Iran și că acest lucru este realizabil, potrivit materialului. În privința planurilor asociate fostei conduceri, articolul reamintește că, pe 4 iunie, publicația a relatat despre un scenariu în care Israelul ar fi fost pregătit să sprijine kurzii inclusiv cu o zonă de interdicție aeriană și un „umbrela” de foc aerian continuu, pentru a-i ajuta să avanseze împotriva unor forțe iraniene care ar fi încercat să le blocheze înaintarea. Se menționează și o dezbatere privind motivele pentru care președintele SUA, Donald Trump, ar fi ajuns să blocheze operațiunea, precum și acuzații din partea unor surse israeliene că planul ar fi fost divulgat către Turcia pentru a fi oprit înainte de implementare. Maariv susține că Gofman ar considera aceste eforturi drept eșec și ar fi pregătit să schimbe strategia. The Jerusalem Post afirmă însă că această prezentare ar fi „simplificată”: noul șef ar putea aduce strategii noi, dar ar putea păstra și combina o parte din abordările existente, într-un plan mai amplu aflat încă „în stadii foarte timpurii”. Schimbări punctuale, nu „ruptură” totală (deocamdată) Deși Gofman l-ar fi înlocuit pe adjunctul numit recent de Barnea, articolul notează că nu a adus un outsider în funcția de număr doi, ci a promovat un alt oficial („A”) din interiorul Mossadului, cu circa 15 ani de experiență în organizație. Materialul sugerează că unele relatări despre anularea unor operațiuni ar fi exagerări și că, în acest moment, Gofman ar derula mai degrabă o evaluare la nivelul întregii organizații, cu schimbări inițiale mai mici, urmând ca eventualele modificări mai mari să vină ulterior. În final, articolul mai arată că Gofman ar prefera să iasă din atenția presei pentru câteva luni, pe fondul complexității funcției și al faptului că administrația Trump „continuă să schimbe regulile jocului”, în timp ce Mossad ar fi reușit, în ultimii 25 de ani, să influențeze evenimente-cheie din Iran, public sau discret, inclusiv pe tema programului nuclear. [...]
Rusia recurge la plase tip „anti-păsări” pe navele din Marea Baltică, un semn al presiunii operaționale pe apărarea antidrone , potrivit WinFuture , care descrie imagini recente cu un vas militar acoperit cu o structură de plasă verde, similară unor plase comerciale de grădinărit. Plase pe un desant din clasa Ropucha, folosit și ca escortă Imaginile indică faptul că nava de desant „ Alexander Schabalin ” a fost „împachetată” cu o plasă cu ochiuri dese, măsură menită să reducă riscul loviturilor cu drone ucrainene în timp ce operează în ape europene. Vasul aparține clasei Ropucha (proiect sovietic din anii 1970), are 112 metri lungime și o deplasare de peste 4.000 de tone, fiind conceput în principal pentru transport de tancuri, trupe și echipamente, cu rampe de încărcare la prova și la pupa. La momentul surprinderii în imagini, „Alexander Schabalin” escorta cargoul civil rusesc „Mikhail Britnew” pe o rută prestabilită prin Marea Baltică. Cât ajută, de fapt: protecție limitată la drone mici Observatori militari citați în material pun sub semnul întrebării eficiența unei astfel de „blindări” improvizate. Conform United24 Media (citat de WinFuture), o țesătură subțire ar putea oferi cel mult protecție împotriva dronelor mici de tip FPV (First-Person View) – drone telecomandate cu transmisie video directă către operator – folosite frecvent în conflict, dar care transportă încărcături relativ reduse. În schimb, împotriva unor sisteme mai grele, precum drona ucraineană FP-2, plasa ar fi insuficientă. Materialul menționează că FP-2 are un focos mai puternic și este proiectată pentru atacuri la distanță asupra țintelor maritime mari, putând parcurge distanțe considerabile deasupra apei. Indiciu despre lipsa escortelor specializate și protejarea „flotei din umbră” Folosirea unei nave de desant ca escortă este prezentată ca un posibil indiciu al deficitului de nave de escortă specializate în Flota rusă din Baltică. În contextul înăspririi controalelor occidentale asupra „flotei din umbră” (rețeaua de transporturi maritime asociată exporturilor rusești), marina ar securiza tot mai des cargouri civile. WinFuture notează și o limitare tehnică: tunurile de 57 mm ale navei nu sunt orientate în primul rând către apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri aeriene rapide și manevriere. Plase similare ar fi apărut deja și pe alte platforme, inclusiv pe nave de patrulare și pe submarine nucleare din clasa Borei din Pacific, sugerând un răspuns „la nivel de flotă”, dar în continuare improvizat, la amenințarea dronelor. [...]
Media oficială chineză a difuzat pentru prima dată imagini cu lansarea rachetei hipersonice DF-17 , într-un material care pune accent pe creșterea mobilității și a capacității de operare „în orice condiții” a forțelor de rachete ale Armatei Populare de Eliberare, potrivit Global Times . Difuzarea vine în contextul unor exerciții descrise ca fiind mai apropiate de condițiile reale de luptă, inclusiv cu bruiaj electromagnetic și amenințări de atac de precizie. Imaginile au fost transmise de China Central Television (CCTV) News pe 20 iunie 2026 și arată o lansare care „pare” să fie a DF-17, identificată prin designul aerodinamic de tip „waverider” (profil conceput pentru zbor hipersonic). DF-17 fusese prezentată anterior la parade militare la Beijing, pe 1 octombrie 2019 și 3 septembrie 2025, însă fără secvențe publice de lansare. Ce urmărește mesajul: mobilitate, automatizare și timp mai scurt de reacție CCTV susține că cele mai noi sisteme de rachete ale Forței de Rachete au niveluri mai ridicate de automatizare, mobilitate mai mare, precizie îmbunătățită și capacitate de operare în orice condiții meteo, fără dependență de infrastructură fixă, plus „capacități mai puternice de penetrare a apărării”. În același material, televiziunea de stat afirmă că noile sisteme au „simplificat lanțurile de comandă” și au redus semnificativ timpul necesar pentru „generarea puterii de luptă”, ceea ce ar permite trecerea de la poziții de lansare prestabilite la tipare mai flexibile și mai greu de anticipat. Exercițiu în Deșertul Gobi și integrare între arme Secvențele prezentate arată unități ale Forței de Rachete participând la un exercițiu comun în nord-vestul Deșertului Gobi, alături de elemente ale forțelor terestre și aeriene. Scenariul a inclus mai multe valuri de lovituri simulate în condiții „complexe”, cu interferențe electromagnetice puternice și amenințări de atac de precizie. Potrivit relatării, unitățile de rachete au rămas în patrulare de luptă pe durata exercițiului și au putut comuta rapid între moduri operaționale, în funcție de ordine. Indicii despre o posibilă variantă modernizată a DF-26 Separat, un reportaj al canalului militar al CCTV ar fi arătat un lansator transportor-erector similar cu cel al DF-17 ridicând o rachetă cu un design aerodinamic „biconic” care nu ar mai fi fost văzut anterior. Comentatorul militar Du Wenlong a spus la CCTV că aceasta ar putea fi o variantă modernizată a rachetei balistice cu rază intermediară DF-26. Du a mai afirmat că atât racheta prezentată ca DF-17, cât și cea asemănătoare DF-26 par să aibă mici suprafețe de control (aripioare) lângă focoase, care ar putea ajuta la decelerare și la ajustarea traiectoriei, inclusiv prin manevre laterale și verticale. În interpretarea sa, astfel de caracteristici ar crește capacitatea de a pătrunde sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, mai ales împotriva unor ținte „complexe, mobile și emergente”. Context: transformarea arsenalului „Dongfeng” CCTV mai susține că arsenalul de rachete al Chinei a trecut printr-o transformare majoră în ultimele șase decenii, ajungând la o forță cu opțiuni de lovire atât nucleare, cât și convenționale. În acest cadru, familia „Dongfeng” este prezentată ca un sistem diversificat, iar sisteme precum DF-17, DF-26, DF-31 și DF-61 ar fi fost desfășurate și incluse regulat în exerciții. [...]
