Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina ar putea semna în câteva luni un acord pentru avioane Gripen, ceea ce ar schimba capacitățile aeriene pe termen mediu. Potrivit HotNews, ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, a spus la Stockholm că un acord privind achiziția de avioane de vânătoare Gripen, produse de grupul suedez Saab, ar putea fi semnat „în câteva luni”.
Miza este una operațională: primele livrări sunt estimate la trei ani după finalizarea oricărui acord, iar aeronavele sunt considerate o prioritate pentru flota de avioane de vânătoare a Ucrainei. În același timp, au existat întrebări legate de finanțare, pe care Fedorov susține că Ucraina le-a adresat printr-un plan propriu.
Suedia și Ucraina au semnat anul trecut o scrisoare de intenție care ar permite furnizarea către Ucraina a până la 150 de avioane Gripen. În conferința de presă comună cu omologul său suedez, Pål Jonson, Fedorov a indicat că un eventual acord ar avea o semnificație strategică directă în raport cu Rusia.
Ministrul suedez al apărării a declarat pentru Reuters, după conferință, că negocierile „merg bine” și nu a exclus semnarea unui acord chiar în acest an. Jonson a mai spus că o parte din cele 80 de miliarde de coroane suedeze rezervate în buget pentru ajutorul destinat Ucrainei în 2026 și 2027 — echivalentul a 8,70 miliarde de dolari (aprox. 39,6 miliarde lei) — ar putea fi folosită pentru a sprijini finanțarea acordului.
Pe lângă finanțarea directă, Stockholm discută și cu alte țări despre posibile contribuții, care ar putea include instruire sau sisteme de armament, potrivit declarațiilor lui Jonson.
Recomandate
Trecerea SUA de la donații la vânzări de interceptoare Patriot, pe fondul consumului accelerat de stocuri, riscă să lase Ucraina cu un deficit critic de apărare antiaeriană , arată informațiile sintetizate de Adevărul . În evaluările de la Washington și din capitale europene, capacitatea Kievului de a rezista fără asistență americană este privită cu prudență, inclusiv din cauza noilor priorități globale ale SUA. Miza imediată este fluxul de rachete pentru sistemele Patriot, considerate vitale pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. Potrivit unei analize Foreign Policy citate în material, Ucraina și aliații europeni urmăresc cu îngrijorare dacă escaladarea din jurul Iranului va redirecționa resursele americane. Un diplomat european, sub protecția anonimatului, a spus: „Totul va depinde de evoluția situației din jurul Iranului”. De la ajutor gratuit la mecanism comercial: PURL Din iulie 2025, sub administrația președintelui Donald Trump, livrările gratuite de rachete Patriot ar fi fost înlocuite cu un mecanism comercial numit Prioritized Ukraine Requirements List (PURL): SUA vând rachete statelor NATO, care le transferă apoi Ucrainei. În practică, mecanismul este descris ca insuficient. Președintele Volodimir Zelenski a semnalat repetat penuria de interceptoare, iar diferența dintre necesar și livrări rămâne mare: nevoile Ucrainei sunt estimate la 2.000 de rachete pe an, în timp ce Kievul a primit 600 în ultimii patru ani, potrivit textului. Stocuri americane sub presiune și producție lentă Un factor major este consumul de stocuri al SUA după declanșarea conflictului cu Iranul la sfârșitul lunii februarie: Washingtonul ar fi folosit aproape jumătate din stocul propriu de rachete Patriot, aproximativ 2.330 de unități, pentru apărarea proprie. În paralel, Pentagonul trebuie să păstreze rezerve și pentru alte teatre, inclusiv Taiwan. Extinderea producției nu ar rezolva rapid problema. Conform materialului, fabricarea unei rachete PAC-3 MSE durează circa 42 de luni, iar ritmul de producție al SUA este sub 200 de unități anual. Semnale politice mixte și riscul condiționărilor Mesajele politice de la Casa Albă sunt prezentate ca neuniforme. Vicepreședintele J.D. Vance a declarat recent că suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina a fost unul dintre pașii de care administrația este „cea mai mândră”, potrivit articolului. În același timp, există temeri că președintele Trump ar putea folosi PURL ca pârghie de negociere, condiționând sprijinul pentru Ucraina de implicarea Europei în securizarea Strâmtorii Ormuz . Analiștii citați observă însă și un posibil stimulent pentru Washington: europenii plătesc acum pentru armamentul american care ajunge la Kiev. Alternative europene limitate și livrări încă incerte Ucraina lucrează la un sistem propriu antirachetă, dar acesta nu ar urma să fie operațional înainte de sfârșitul lui 2027. Varianta europeană SAMP/T se confruntă, la rândul ei, cu constrângeri de producție, sub 300 de rachete pe an, conform textului. Deși unii oficiali americani ar fi avansat scenarii pesimiste potrivit cărora Ucraina nu ar rezista mai mult de două zile fără sprijin extern, diplomați europeni invocă reziliența demonstrată de Kiev în ultimii ani. Între timp, Pentagonul a deblocat 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) pentru contracte de armament destinate Ucrainei, însă termenele de livrare rămân incerte, potrivit materialului. [...]
România își pune pe agendă apărarea antidrone pe Flancul Estic , într-un context în care incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate au devenit un subiect de coordonare în NATO, potrivit Mediafax . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut joi, la București, o întrevedere cu președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , aflat în vizită oficială în România. Discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic, situația din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană și reacția NATO la incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianței și a spus că țara rămâne „un aliat de încredere”. Amiralul Cavo Dragone a vorbit și despre contribuția României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forțelor armate și implicarea pe Flancul Estic, reconfirmând că Alianța acordă o atenție „foarte specială” securității Mării Negre și că sprijinul pentru România va continua. De ce contează: securitatea Mării Negre, legată de energie și economie În cadrul discuțiilor, Oana Țoiu a invocat importanța strategică, energetică și economică a Mării Negre pentru România și pentru Europa. Totodată, ministra a menționat colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea zonei. Șefa diplomației române a susținut și necesitatea unei cooperări mai strânse între statele aliate pentru combaterea amenințărilor hibride și a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Ce urmează: seminar NATO la București, în octombrie Cei doi oficiali au discutat și despre un seminar NATO care urmează să fie organizat în luna octombrie la București, de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianța Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul. [...]
Rheinmetall își extinde portofoliul către rachete de croazieră, mizând pe reînarmarea Europei și pe reducerea dependenței de SUA , intenționând să înceapă producția „încă din acest an sau la începutul lui 2027”, potrivit Biziday . Proiectul va fi derulat printr-o societate mixtă cu start-up-ul olandez Destinus, într-un moment în care statele europene caută să-și consolideze capacitățile militare pe fondul amenințării Rusiei. Noua companie, Rheinmetall Destinus Strike Systems, va produce atât rachete de croazieră, cât și sisteme de artilerie cu rachete balistice, destinate Germaniei și altor clienți internaționali. Destinus, fondată în 2021, este specializată în dezvoltarea de sisteme de atac cu rază lungă. Ce tehnologie intră în producție și ce indică despre capacitățile europene Destinus a anunțat luna trecută un test de zbor reușit pentru sistemul Ruta Block 2, cu o rază declarată de peste 700 km. Deși este sub distanța unor rachete americane precum Tomahawk, sistemul este prezentat ca un pas relevant pentru dezvoltarea capabilităților europene de apărare. Start-up-ul furnizează deja rachete de croazieră Ucrainei, iar Ministerul rus al Apărării a inclus compania pe lista posibilelor ținte, conform informațiilor citate. Impact pentru industrie: intrare pe o piață dominată de MBDA și ținte de creștere Parteneriatul marchează intrarea Rheinmetall pe o piață dominată de grupul pan-european MBDA. Rheinmetall este cunoscută în principal pentru tancuri, artilerie și muniții, dar își extinde activitatea în mai multe domenii. În plan financiar, compania arată că, deși rezultatele trimestriale publicate joi au fost ușor sub estimările analiștilor, conducerea se așteaptă la o creștere semnificativă a comenzilor în a doua parte a anului viitor. Rheinmetall estimează o creștere a veniturilor cu 40-45% în 2026, ceea ce ar duce cifra de afaceri la peste 14 miliarde de euro (aprox. 70 miliarde lei). [...]
Rheinmetall își extinde producția în rachete de croazieră încă din 2026 , într-o mișcare care accelerează efortul Europei de a-și reduce dependența de armamentul american pentru lovituri la distanță, pe fondul schimbărilor de politică de la Washington, potrivit Ziarul Financiar . Grupul german de armament intenționează să înceapă producția de arme cu „rază lungă” pentru Germania și alte state încă din acest an, în contextul în care Europa încearcă să acopere goluri de capabilitate în planurile de descurajare a Rusiei. Informația este atribuită de ZF publicației Financial Times (FT). Producția ar urma să fie realizată printr-o societate mixtă cu start-up-ul olandez de apărare Destinus , anunțată luna trecută. Compania comună, Rheinmetall Destinus Strike Systems, ar urma să înceapă producția la finalul acestui an sau la începutul lui 2027. Ce va produce și de ce contează Noua entitate va produce: rachete de croazieră; artilerie cu rachete balistice, cu obiectivul declarat de a răspunde cererii din Germania și din partea clienților internaționali. Destinus, fondată în 2021, a anunțat luna trecută că a finalizat cu succes un zbor de testare al noului său sistem de lovire în adâncime, Ruta Block 2. Raza declarată a rachetei este de 700 km sau mai mult. Contextul: virajul SUA și reacția Europei În material se arată că această rază este semnificativ mai mică decât cea a unor arme precum rachetele de croazieră Tomahawk, lansate de pe uscat sau de pe mare, care urmau să fie desfășurate în Germania de către SUA în acest an. Planul a fost însă anulat vineri de președintele american Donald Trump, o decizie care, potrivit articolului, a determinat Berlinul și alte capitale europene să intensifice achizițiile de soluții temporare și să accelereze proiectele pentru dezvoltarea propriilor capabilități de lovire de precizie în adâncime. Implicații pentru industrie: Rheinmetall intră pe o piață nouă Societatea mixtă este prezentată ca prima intrare a Rheinmetall în producția de rachete de croazieră, pe o piață în care principalul jucător regional este grupul paneuropean MBDA. Rheinmetall, cu sediul la Düsseldorf, este cunoscută tradițional ca producător de tancuri, artilerie și muniție, dar s-a extins în mai multe domenii, pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor europene pentru apărare. În același context, articolul notează că Destinus furnizează deja rachete de croazieră Ucrainei și a fost menționată luna trecută de Ministerul rus al Apărării pe o listă de posibile ținte, din cauza rolului său în livrările de armament către Kiev. [...]
Rusia își consolidează apărarea antiaeriană în jurul Moscovei, mutând sisteme moderne din regiuni, ceea ce poate lăsa alte zone mai expuse înaintea paradei militare de Ziua Victoriei (8–9 mai), potrivit Focus . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski susține că această repoziționare arată o schimbare de priorități la Kremlin: protejarea evenimentului din capitală, nu a populației din restul țării. Zelenski a scris pe platforma X că, în ultimele săptămâni, „inelele” de apărare aeriană din jurul Moscovei au fost întărite prin transferuri „la scară largă” din alte regiuni rusești. În interpretarea sa, mișcarea contrazice discuțiile despre o posibilă încetare a focului și indică preocuparea autorităților ruse pentru parada din Moscova. Ce sisteme ar fi fost mutate și de ce contează operațional Portalul polonez de tehnologie „wp tech”, citând analiști OSINT (informații din surse deschise), afirmă că de la începutul lunii mai au fost aduse în regiunea Moscovei baterii suplimentare de S‑400 și Pantsir-S1. Acestea sunt prezentate ca mijloace-cheie pentru protecția: paradei militare, clădirilor guvernamentale, infrastructurii critice. În material se mai arată că astfel de sisteme sunt folosite, în mod obișnuit, pentru apărarea unor obiective sensibile precum capitala, rafinăriile și reședința lui Vladimir Putin din Soci. Reacția Ucrainei și „ferestrele” de armistițiu Zelenski a anunțat că Ucraina va reacționa la aceste mutări, iar, potrivit „ Ukrainska Pravda ”, ar fi dat „sarcini separate” serviciului de informații militare ucrainean privind sistemele rusești de apărare antiaeriană. Totodată, el a vorbit despre noi „sancțiuni cu rază lungă”, termen pe care publicația îl interpretează ca referire la lovituri ucrainene asupra unor ținte îndepărtate din Rusia, fără a fi indicate ținte concrete. În paralel, „Ukrainska Pravda” notează că Ucraina ar fi anunțat pentru 6 mai o încetare unilaterală a focului, ca gest pentru „diplomație reală” și consolidarea încrederii, însă Rusia nu ar fi răspuns și ar fi continuat atacurile. Separat, Ministerul rus al Apărării a declarat o „pauză de foc” doar pentru 8 și 9 mai și a amenințat că orice perturbare a paradei ar atrage un „atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. [...]
Taiwanul a trecut la testarea armamentului pe submarinul său produs local , după ce a efectuat prima lansare de torpilă de pe această platformă, un pas operațional care apropie programul de intrarea în serviciu și întărește capacitatea de descurajare navală în fața Chinei, potrivit Agerpres . Testul a fost anunțat de compania CSBC , producătoarea primului submarin taiwanez, informație relatată de Reuters , conform aceleiași surse. De ce contează testul: trecerea de la construcție la capabilitate de luptă Lansarea unei torpile indică intrarea într-o etapă critică de validare a sistemelor de luptă ale submarinului, nu doar a platformei în sine. În termeni operaționali, astfel de teste sunt necesare pentru a demonstra că nava poate utiliza armamentul conform rolului pentru care a fost proiectată. Programul: opt submarine pentru descurajare și protecția rutelor maritime CSBC urmează să producă în total opt submarine, în cadrul unui program descris ca având două obiective: descurajarea marinei militare chineze; protecția căilor navigabile considerate vitale în eventualitatea unui război. Articolul integral Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre parametrii testului sau calendarul următoarelor etape nu sunt publice în materialul citat. [...]
