FMI reduce prognoza de creștere globală și avertizează asupra recesiunii dacă războiul din Iran se intensifică - Scenariile economice indică o posibilă scădere a PIB-ului mondial la 2% în cazul unui conflict prelungit

FMI avertizează că șocul petrolului riscă să împingă economia globală spre recesiune dacă războiul din Iran se prelungește , iar într-un scenariu sever inflația ar redeveni greu de controlat și ar forța băncile centrale să înăsprească politica monetară. Evaluarea apare în cel mai recent World Economic Outlook , citat de Reuters , pe fondul perturbărilor de transport din Strâmtoarea Hormuz și al scumpirii energiei. FMI a redus prognoza „de referință” pentru creșterea PIB-ului global în 2026 la 3,1%, presupunând un conflict de scurtă durată și o normalizare a prețurilor petrolului în a doua jumătate a lui 2026. Totuși, economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a spus că această prognoză ar putea fi deja depășită, întrucât „scenariul advers” devine tot mai probabil pe măsură ce perturbările energetice continuă și nu există o cale clară de încheiere a conflictului. Trei scenarii, cu miza în prețul petrolului Instituția a prezentat trei traiectorii posibile pentru economie, în funcție de evoluția războiului, de la o deteriorare moderată până la un scenariu sever. În varianta cea mai benignă („scenariul de referință”), FMI pornește de la un preț mediu al petrolului de 82 de dolari/baril (aprox. 377 lei) în 2026, sub nivelul de circa 96 de dolari/baril (aprox. 442 lei) al cotației Brent menționat în material. În „scenariul advers”, un conflict mai lung ar menține petrolul în jur de 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei) în acest an și 75 de dolari/baril (aprox. 345 lei) în 2027, iar creșterea globală ar coborî la 2,5% în 2026, de la 3,4% în 2025. „Scenariul sever” presupune un conflict extins și în adâncime, cu dislocări pe piețele financiare și condiții de finanțare mai restrictive, ceea ce ar reduce creșterea globală la 2,0% — nivel pe care FMI îl descrie drept „la limită” pentru o recesiune globală, amintind că o creștere sub acest prag a fost înregistrată doar de patru ori din 1980, inclusiv în 2009 și 2020. Inflația și dobânzile: riscul revenirii la „frâna” monetară În scenariul sever, FMI vede petrolul la o medie de 110 dolari/baril (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari/baril (aprox. 575 lei) în 2027. Gourinchas a avertizat că un astfel de nivel, menținut o perioadă îndelungată, ar putea schimba așteptările privind inflația și ar alimenta creșteri mai largi de prețuri și cereri de majorări salariale. „Această schimbare a așteptărilor privind inflația va cere băncilor centrale să apese frâna și să încerce să aducă inflația înapoi în jos”, a spus Gourinchas, adăugând că ar putea fi nevoie de „mai multă durere” decât în 2022. FMI notează, totuși, că băncile centrale ar putea „trece cu vederea” un puseu de prețuri la energie dacă este de scurtă durată și dacă așteptările inflaționiste rămân ancorate, menținând dobânzile neschimbate într-un context de activitate economică mai slabă — ceea ce ar echivala, de facto, cu o relaxare monetară. Cine pierde mai mult: Europa și economiile emergente În scenariul de referință, FMI a ajustat ușor în jos creșterea SUA la 2,3% pentru acest an (cu 0,1 punct procentual sub estimarea din ianuarie), în timp ce zona euro ar resimți un impact mai mare: prognoza scade cu 0,2 puncte procentuale în ambii ani, la 1,1% în 2026 și 1,2% în 2027, pe fondul sensibilității mai ridicate la energie. Economiile emergente și în curs de dezvoltare, mai dependente de inputuri petroliere, ar fi lovite mai puternic decât economiile avansate: creșterea pentru 2026 este văzută la 3,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai jos. În regiunea Orientului Mijlociu și Asia Centrală, FMI anticipează o scădere a creșterii PIB în 2026 cu două puncte procentuale, până la 1,9%, pe fondul pagubelor de infrastructură și al reducerii exporturilor de energie și materii prime. Pentru 2026, FMI indică scăderi ale PIB-ului de 6,1% pentru Iran, 8,6% pentru Qatar, 6,8% pentru Irak, 0,6% pentru Kuweit și 0,5% pentru Bahrain. Sub ipoteza unui conflict scurt, regiunea ar reveni rapid, cu o creștere de 4,6% în 2027. Presiune pe bugete: ajutoare la energie, dar „țintite și temporare” FMI avertizează că guvernele vor fi tentate să atenueze scumpirea energiei prin plafonări de preț, subvenții la combustibili sau reduceri de taxe, însă recomandă prudență în contextul deficitelor bugetare încă ridicate și al datoriei publice în creștere. Gourinchas a spus că protejarea celor vulnerabili este legitimă, dar subvențiile într-o țară pot duce la penurii în altele care nu și le permit. În esență, mesajul FMI este că riscul macro major nu mai este doar încetinirea creșterii, ci combinația dintre energie scumpă, inflație persistentă și reacția de politică monetară care ar putea urma dacă așteptările inflaționiste se deteriorează. [...]