Știri
Știri din categoria Analize financiare
Fitch va publica pe 13 februarie ratingul României, iar Guvernul spune că așteaptă nu doar o menținere, ci și o îmbunătățire, potrivit Digi24. Anunțul este programat „după închiderea piețelor”, ceea ce face ca mesajul agenției să fie urmărit îndeaproape de investitori și de Ministerul Finanțelor, în contextul în care ratingul influențează costurile la care statul se împrumută.
Așteptările oficiale sunt formulate explicit de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după o întâlnire cu reprezentanții Fitch, desfășurată marți dimineață la Guvern. Accentul pus de autorități este pe ideea că perioada recentă ar fi consolidat credibilitatea și ar putea susține o evoluție favorabilă a evaluării.
„Fitch va publica anunțul privind evaluarea ratingului României pe 13 februarie, după închiderea piețelor și ne așteptăm la o nouă confirmare a credibilității dobândite în ultimele șase luni. Așa cum am mai subliniat: mizăm în viitor nu doar pe menținerea ratingului, ci pe îmbunătățirea performanțelor și a calificativului de țară”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.
În discuțiile cu agenția, oficialii români au prezentat măsurile care ar fi permis corecția deficitului bugetar în 2025, menționând un nivel de 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană. Nazare a susținut că reducerea deficitului a fost realizată concomitent cu „un nivel record al investițiilor publice”, prin disciplină bugetară și decizii „coerente” în a doua parte a anului.
Pentru 2026, ministrul a indicat că discuțiile au vizat perspectivele economice și fiscale, cu accent pe rolul finanțărilor europene, inclusiv PNRR și mecanismul SAFE, atât pentru susținerea investițiilor publice, cât și pentru reducerea costurilor de finanțare ale statului. La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, iar Guvernul a încadrat discuțiile în procesul periodic de evaluare a evoluțiilor economice și fiscale.
Ultima decizie menționată în articol arată punctul de plecare al așteptărilor: în august 2025, Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă. În acest context, mesajul oficial că se mizează pe o îmbunătățire capătă greutate, deoarece o eventuală schimbare de rating sau de perspectivă poate influența direct percepția de risc și, implicit, costurile viitoare de împrumut ale statului.
Recomandate
Fitch menține ratingul României BBB- în categoria recomandată pentru investiții , chiar dacă țara a intrat oficial în recesiune tehnică, conform Profit.ro . Această decizie este esențială pentru investitori, deoarece ratingurile oferite de agențiile de evaluare financiară, precum Fitch, S&P și Moody's, sunt indicatori cruciali ai capacității statului de a-și susține obligațiile financiare. România a menținut ratingul „BBB-” din partea Fitch încă din iulie 2011, însă perspectiva a fost revizuită la negativă în decembrie 2024, pe fondul unui deficit bugetar în creștere. Această poziție de rating este susținută de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și finanțele externe ale României. Impactul recesiunii tehnice Intrarea României în recesiune tehnică aduce presiuni suplimentare asupra economiei, dar menținerea ratingului de către Fitch oferă o oarecare stabilitate. Agenția a subliniat că PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste nivelul altor țări din categoria „BBB”, însă deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, alături de datoria publică în creștere, rămân provocări semnificative. „Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă destul de ridicată”, potrivit comunicatului agenției. Măsuri de consolidare fiscală Guvernul României a început un proces de consolidare fiscală, deși de la o bază slabă, cu un deficit fiscal general de 9,3% din PIB în 2024. Măsurile includ creșterea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, care se estimează că va scădea la 6,3% din PIB în 2026. În ciuda acestor eforturi, Fitch preconizează că deficitele bugetare ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”. Agenția subliniază că riscurile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu sunt semnificative, din cauza creșterii economice slabe și a tensiunilor politice. Creștere economică și perspective Creșterea economică a României a rămas sub 1% din primul trimestru al anului 2024, reflectând dificultățile de politică între consolidarea fiscală și stimularea creșterii economice. Fitch estimează că PIB-ul României nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027. Investițiile sunt așteptate să crească datorită fondurilor UE, care oferă un stimul anticiclic. Totuși, inflația rămâne o problemă, depășind ținta Băncii Naționale a României și fiind amplificată de majorarea TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice. Concluzii și provocări viitoare Menținerea ratingului „BBB-” de către Fitch este un semnal pozitiv pentru investitori, dar România trebuie să continue eforturile de consolidare fiscală și să gestioneze provocările politice și economice. În ciuda incertitudinilor, sprijinul UE și măsurile guvernamentale sunt esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung. Cu toate acestea, România rămâne vulnerabilă la schimbările de sentiment pe piețele globale, iar costurile de împrumut ar putea crește până la mediana „BBB” până în 2027. Este esențial ca guvernul să continue implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia. [...]
Accesul României la până la 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) prin SAFE riscă să rămână o simplă listă de achiziții , dacă statul nu leagă finanțarea de producție și capacități industriale locale, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Miza, în logica programului, nu este doar înzestrarea, ci cât din bani se întorc în economie prin fabricare, mentenanță, reparații și competențe dezvoltate în România. Fondurile SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) sunt prezentate ca împrumuturi pe termen foarte lung, cu maturitate de până la 45 de ani, 10 ani perioadă de grație pentru rambursarea principalului și dobândă de cel mult 3%. În acest context, autorul argumentează că întrebarea relevantă economic nu este „cum cheltuim”, ci „dacă investim” astfel încât finanțarea ieftină să lase în urmă capacitate industrială, nu doar echipamente cumpărate din import. Câtă producție locală ar rezulta, în scenariul avansat oficial Un punct sensibil din analiză este estimarea menționată pentru 16 martie 2026, când ministrul Apărării ar fi indicat că valoarea produselor militare fabricate în România prin proiectele finanțate prin SAFE ar urma să ajungă la 3,5–4 miliarde de euro (aprox. 17,5–20 miliarde lei). Întrebarea ridicată este dacă acest nivel de producție locală este proporțional cu alocarea totală potențială și cu obiectivul declarat al programului. Analiza invocă și faptul că pagina oficială a Ministerului Apărării ar recunoaște că SAFE a fost creat pentru stimularea capacității de producție și acoperirea golurilor din industria de apărare, iar contractele pot include producție în România, producție de componente și proiecte comune cu alte state. Cu alte cuvinte, cadrul ar permite o integrare industrială mai mare decât cea sugerată de estimarea menționată. Lecția „compensării industriale” și costul oportunităților ratate Textul aduce în discuție legislația din 2002 privind mecanismele de compensare industrială, care prevedea obligații de cel puțin 80% din valoarea contractului de achiziție. În acest cadru, autorul dă exemplul notificărilor americane din 2017 pentru Patriot și HIMARS, cu valori estimate de 3,9 miliarde dolari și 1,25 miliarde dolari, și menționează că documentele ar fi precizat explicit că nu existau acorduri de compensare cunoscute propuse pentru acele vânzări. Pe aceste valori, o compensare de 80% ar fi însemnat teoretic peste 4,1 miliarde de dolari (aprox. 18,9 miliarde lei) care s-ar fi putut întoarce în economie sub diverse forme, argumentul fiind că fără astfel de mecanisme marile programe de înzestrare nu generează automat investiții, tehnologie și furnizori locali. Paradoxul Damen Galați și problema „ritmului statului” Un exemplu folosit pentru a ilustra ruptura dintre capacitate și comenzi este cazul Damen Galați: șantierul ar fi livrat din 1999 peste 400 de nave, inclusiv peste 30 de nave militare pentru 13 state, însă în februarie 2026 presa ar fi relatat intrarea angajaților în șomaj tehnic pe fondul scăderii comenzilor. În același timp, aceeași presă ar fi arătat că Damen Galați este singurul producător activ de nave militare din România și că nu ar fi primit comenzi pentru Forțele Navale Române, în timp ce România ar fi decis în 2025 să cumpere o navă deja construită din Turcia. Pe partea de implementare, analiza pune accent pe întârzieri administrative: regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025, România știa din 9 septembrie 2025 alocarea de 16,68 miliarde euro, iar în ianuarie 2026 exista cadrul intern aprobat prin Legea 4/2026. Totuși, pe 26 martie 2026 Guvernul a adoptat o nouă ordonanță de urgență pentru ca România să poată semna contractele până la termenul-limită din 30 mai 2026, fără blocaje administrative și bugetare. Concluzia autorului este că, în acest caz, problema nu mai este accesul la bani, ci viteza statului. În esență, analiza avertizează că o strategie axată exclusiv pe cumpărare poate lăsa România cu o dependență structurală (inclusiv pentru întreținere și reparații), în timp ce SAFE ar putea fi folosit ca instrument de reconstrucție industrială, dacă finanțarea este legată de producție și capacități locale. [...]
După 16 ani de politici economice intervenționiste, Ungaria intră în alegeri cu un deficit mare și o datorie ridicată , ceea ce îi reduce spațiul de manevră și o lasă mai expusă la șocuri, de la volatilitatea forintului până la blocarea fondurilor europene, potrivit unei analize Economedia . În timp ce PIB-ul Ungariei a crescut în termeni nominali față de 2010, convergența cu Uniunea Europeană a încetinit, iar economia a intrat într-o fază de creștere slabă sau stagnare, pe fondul scăderii investițiilor și al tensiunilor cu Bruxelles-ul. În paralel, statul și-a extins controlul în sectoare-cheie, iar apropierea de Rusia a rămas un element sensibil, inclusiv prin dependența energetică. Vulnerabilitatea fiscală: deficit peste 5% și datorie peste 70% din PIB Unul dintre punctele centrale ale tabloului macro este deteriorarea poziției fiscale. Budapesta are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE”, de peste 5%, iar datoria publică raportată la PIB este „de peste 70%”, conform Reuters, citată în analiză. În acest context, S&P Global a plasat Ungaria la o singură treaptă de categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). Pe termen scurt, presiunea bugetară s-a accentuat înaintea alegerilor: în primele trei luni din 2026, Ungaria a acumulat un deficit de aproximativ 8,5 miliarde de euro (aprox. 43,3 miliarde lei), echivalent cu peste 80% din ținta anuală, pe fondul creșterii cheltuielilor și al reducerilor fiscale, potrivit Ministerului Economiei Naționale (NGM), citat de publicația ungară HGV, preluată de G4Media. Creștere economică slabă și investiții în declin Analiza notează că Ungaria „pare mai bogată” în termeni absoluți: PIB-ul a urcat de la circa 132 miliarde de dolari în 2010 spre 250 de miliarde de dolari în 2025. Totuși, ritmul de convergență a fost mai lent decât în alte state, iar pentru 2025 este menționată o creștere estimată la 0,3%-0,6%, într-un context descris de specialiști drept „stagnare structurală”. La capitolul investiții, după o scădere de aproximativ 20% în ultimii doi ani, OCDE anticipează stabilizare în 2026 și o revenire în 2027, conform articolului. Costul politicilor interne: control mai mare al statului și fricțiuni cu UE În plan intern, analiza trece în revistă extinderea intervenției statului în economie, inclusiv limitarea capacității companiilor de a stabili liber prețurile la unele bunuri și servicii (gaz, electricitate, alimente de bază), în timp ce Bloomberg este citat cu privire la rolul statului și la apariția unei clase de persoane foarte bogate cu legături politice. Totodată, sunt menționate măsuri precum: o taxă ridicată aplicată băncilor, naționalizarea unor fonduri private de pensii, taxe pentru companii din telecomunicații, energie și comerț cu amănuntul, în mare parte deținute de străini, care au ajutat la consolidarea finanțelor publice, dar au alimentat conflicte cu Bruxelles-ul. Fondurile UE și riscul de piață: forint volatil, bani blocați Pe piețe, indicatorii de volatilitate valutară pe termen scurt sunt descriși ca fiind mai mari decât la începutul pandemiei și al războiului din Ucraina. În scenarii legate de rezultatul alegerilor, Morgan Stanley estimează că forintul ar putea câștiga până la 10% față de euro dacă Tisza câștigă, în timp ce JPMorgan vede o posibilă revenire la 400 de forinți/euro dacă Orbán rămâne la putere, potrivit Reuters. În relația cu UE, Ungaria a pierdut accesul la mai multe fonduri europene din cauza problemelor legate de statul de drept și a reformelor neimplementate. Articolul menționează că deblocarea unor fonduri UE în valoare de 17 miliarde de euro (aprox. 86,7 miliarde lei) ar fi dificilă chiar și în cazul unei schimbări politice, potrivit Politico.eu, citat în analiză. Unde se vede „pierderea ritmului” în UE: puterea de cumpărare Un indicator relevant pentru convergență este PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare: Ungaria este la 76 din 100 (media UE), sub România, iar în clasamentul UE a coborât de pe locul 20 (în 2010) pe 23, potrivit datelor Eurostat citate în articol. În ansamblu, analiza descrie o economie care a crescut pe hârtie, dar a devenit mai vulnerabilă prin combinația dintre deficit ridicat, datorie persistentă, investiții slabe, tensiuni cu UE și sensibilitate a monedei la riscul politic. [...]
Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la BBB- , dar perspectiva rămâne negativă, potrivit Euronews România , ceea ce păstrează deschis riscul unei retrogradări în următorii ani. Agenția de rating indică faptul că autoritățile au început deja măsuri de reducere a deficitului bugetar, inclusiv creșterea TVA, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public. În acest context, Standard & Poor’s anticipează că economia ar putea stagna în 2026, pe fondul austerității, al inflației și al prețurilor ridicate la energie, influențate și de conflictul din Orientul Mijlociu. Pe partea de prețuri, inflația este estimată la peste 7% în 2027, cu posibilitatea unei creșteri temporare spre 10%. În paralel, datoria publică este așteptată să continue să urce, iar riscurile politice și întârzierile în atragerea fondurilor europene sunt menționate ca factori care pot apăsa asupra economiei. În același timp, agenția notează că investițiile finanțate din bani europeni rămân principalul sprijin pentru creșterea economică în următorii ani, într-un peisaj în care consolidarea fiscală și costurile ridicate pot limita avansul economic. [...]
Costurile orare cu forța de muncă din România au crescut în trimestrul IV , potrivit SeeNews , care relatează evoluția la nivelul ultimelor trei luni ale anului. Informația este relevantă pentru companii și investitori deoarece influențează direct cheltuielile operaționale și poate afecta deciziile de angajare, prețurile și competitivitatea. Materialul consultat nu include, însă, în fragmentul disponibil, detalii numerice (ritmul de creștere, comparații anuale sau trimestriale), metodologia folosită ori sursa statistică primară. În absența acestor elemente, nu pot fi redate cu acuratețe mărimea creșterii sau sectoarele care au contribuit cel mai mult. În mod obișnuit, astfel de date sunt urmărite îndeaproape în contextul presiunilor salariale și al productivității, inclusiv pentru impactul asupra inflației și asupra costurilor din industrie și servicii. Pentru o evaluare completă ar fi necesare valorile și contextul din articolul integral (de exemplu, dacă este vorba despre costuri totale, care includ contribuțiile angajatorului, sau doar despre salarii). [...]
Industria produselor din carne din România a înregistrat o creștere semnificativă a profitabilității între 2008 și 2024, cu profituri care au crescut de opt ori în această perioadă. Conform Termene.ro , cifra de afaceri a industriei s-a triplat, de la 9,3 miliarde lei în 2008 la aproape 28 miliarde lei în 2024. Evoluția Profitului și Cifrei de Afaceri În 2024, 1.175 de companii din sector au raportat o cifră de afaceri netă cumulată de aproximativ 28 miliarde lei și un profit net de circa 1,6 miliarde lei. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de 2008, când profitul net era de doar 215,4 milioane lei. Marja netă a crescut de la minus 1,16% în 2008 la 5,71% în 2024, indicând o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Creșterea Productivității și a Numărului de Angajați Numărul de angajați în industria produselor din carne a crescut de la 40.630 în 2008 la 50.366 în 2024. Această creștere a fost însoțită de o îmbunătățire a productivității, care a urcat de la 227.800 lei per angajat în 2008 la 555.200 lei per angajat în 2024. Productivitatea raportată la profitul net a crescut de la 5.302 lei per angajat în 2008 la 35.373 lei per angajat în 2024. Sumele plătite ca impozit de companiile din industrie au crescut de la 31,5 milioane lei în 2008 la 255,9 milioane lei în 2024. Randamentul capitalurilor proprii (ROE) a evoluat de la minus 5,86% în 2008 la 18,04% în 2024, reflectând o îmbunătățire semnificativă a eficienței financiare. Topul Companiilor din Industrie Lista celor mai mari companii din industria produselor din carne include: Comtim România SRL : Cifră de afaceri de aproape 1,49 miliarde lei, profit net de 110,4 milioane lei, 2.337 angajați. Cris-Tim Family Holding SA : Cifră de afaceri de peste 1,12 miliarde lei, profit net de 88 milioane lei, 2.045 angajați. Transavia SA : Cifră de afaceri de aproape 1,12 miliarde lei, profit net de 227,3 milioane lei, 2.240 angajați. Aceste companii sunt printre cele mai mari angajatoare și contribuie semnificativ la creșterea și dezvoltarea sectorului. PE SCURT: Industria produselor din carne din România a demonstrat o capacitate remarcabilă de creștere și adaptare, cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității și productivității în ultimii 17 ani. Această evoluție pozitivă este susținută de creșterea cifrei de afaceri, a numărului de angajați și a eficienței fiscale. Pe viitor, industria are potențialul de a continua această tendință de creștere, având în vedere fundamentele economice solide și capacitatea de adaptare la cerințele pieței. Mai multe informații găsiți în această analiză . [...]
