Știri
Știri din categoria Analize financiare
Menținerea ratingului BBB- evită un șoc imediat al costurilor de finanțare, dar perspectiva negativă lasă România expusă la scumpirea împrumuturilor dacă blocajul politic întârzie bugetele și consolidarea fiscală din 2027–2028, potrivit Digi24. S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran la „BBB-/A-3”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor („investment grade”), însă a păstrat semnalul de risc prin perspectiva negativă.
Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a livra o traiectorie credibilă de reducere a deficitului, într-un context de instabilitate politică după destrămarea coaliției în mai 2026 și de nevoi ridicate de finanțare. În evaluarea S&P, vulnerabilitatea vine și din dependența de încrederea investitorilor, pe fondul finanțării externe considerabile și al ponderii ridicate a datoriei publice deținute de nerezidenți.
S&P indică două canale principale prin care România ar putea ajunge sub pragul „investment grade”:
În comunicatul S&P, miza este descrisă direct:
„Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului [...] ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028.”
Confirmarea ratingului se bazează pe așteptarea că România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028 și pe faptul că, pentru 2026, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas „pe calea cea bună”, chiar și în lipsa unui acord politic.
S&P notează și rolul fondurilor europene în acoperirea unei părți din necesarul de finanțare externă și în susținerea investițiilor publice, menționând un buget de investiții publice „excepțional de ridicat” de 8,5% din PIB și rate de absorbție din mecanismul de redresare peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.
În scenariul de bază al S&P, România rămâne pe o traiectorie de reducere a deficitului, dar cu vulnerabilități semnificative:
Agenția avertizează că, deși măsurile pentru 2026 sunt mai bine conturate, bugetele pentru 2027 și 2028 sunt mai incerte, iar spațiul pentru creșteri de salarii și pensii peste ritmul PIB-ului nominal ar fi limitat.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene au cântărit în decizia S&P, dar a avertizat că rezultatul „nu este suficient”. Pentru 2027, el indică drept miză adoptarea unui buget credibil și continuarea reducerii deficitului, în timp ce S&P atrage atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și de necesarul ridicat de finanțare.
S&P spune că ar putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se reduc, oprind erodarea bilanțurilor publice și a balanței de plăți, pe baza unui plan de politici credibil pe termen mediu, ideal susținut de un consens politic mai larg.
În lipsa acestui progres, perspectiva negativă rămâne un semnal că România poate evita „junk” pe termen scurt, dar nu a eliminat riscul ca finanțarea statului să devină mai scumpă dacă derapajele fiscale sau blocajele politice se prelungesc.
Recomandate
România ar putea evita, cel puțin pe termen scurt, o creștere suplimentară a costurilor de finanțare dacă Standard & Poor’s (S&P) menține vineri ratingul suveran la BBB- (cu perspectivă negativă), scenariu considerat „de bază” de președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz, potrivit Economedia . Miza este ridicată: BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, iar o retrogradare ar împinge România în zona „speculativă”, asociată cu risc mai mare. S&P publică evaluarea într-un moment de incertitudine politică și presiune pe reducerea deficitului bugetar. Jakubowicz spune că datele de execuție bugetară indică faptul că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în perioada de interimat guvernamental și că, în opinia sa, „fundamentele nu susțin (…) o retrogradare”. „Scenariul de bază este menținerea ratingului BBB- cu perspectiva negativă. Datele de execuție bugetară arată că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în interimatul Guvernului. În acest moment, fundamentele nu susțin, în opinia mea, o retrogradare.” De ce contează BBB-: efect direct în costul banilor Ratingurile agențiilor internaționale indică, în esență, riscul perceput atunci când un stat se împrumută. În cazul României, menținerea la BBB- păstrează țara în categoria „investment grade” (ratinguri considerate potrivite pentru investiții). Sub acest prag începe categoria ratingurilor speculative, care, în mod tipic, se traduce prin finanțare mai scumpă. Analistul avertizează însă că o menținere nu trebuie interpretată ca o „rezolvare” a problemelor din finanțele publice, deoarece perspectiva negativă rămâne un semnal de risc. „Menținerea nu trebuie însă citită ca o validare. Este un credit de încredere acordat pe termen scurt. Perspectiva negativă rămâne o avertizare explicită, iar testul real nu este deficitul din 2026, adevăratul test va fi bugetul pe 2027.” Bugetul pe 2027 și presiunea pentru un guvern cu puteri depline Jakubowicz leagă explicit credibilitatea fiscală de capacitatea politică de a livra documente bugetare convingătoare pentru anul viitor. În evaluarea sa, România are nevoie de un guvern cu puteri depline pentru a adopta un buget credibil pentru 2027 și pentru a continua măsurile de reducere a deficitului. „Fără un Guvern cu puteri depline, România nu poate livra rectificarea și nici un proiect de buget credibil, adică exact ce urmăresc agențiile.” Piețele au început să taxeze riscul: curs și dobânzi Președintele AAFBR susține că o parte din riscurile politice și fiscale sunt deja reflectate în piețe. El indică două semnale: leul a ajuns la un nivel minim istoric; randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au trecut de 7,5%, fiind „printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană”. „Costul crizei politice nu este ipotetic. Îl plătesc deja statul, companiile și populația prin dobânzi și curs.” În acest context, Jakubowicz consideră că Banca Națională a României (BNR) are motive să păstreze dobânda-cheie la 6,50% în octombrie, pe fondul deprecierii leului și al riscurilor asociate ratingului. Ce urmează după decizia S&P Dacă ratingul este menținut, Jakubowicz anticipează o posibilă detensionare parțială a piețelor după evoluțiile din 1 și 2 octombrie, dar nu neapărat o revenire la nivelurile anterioare. Mesajul central rămâne că menținerea BBB- ar fi, în interpretarea sa, o amânare a verdictului final, condiționată de credibilitatea bugetului pe 2027. „O eventuală menținere a ratingului trebuie înțeleasă corect: este un credit de încredere, nu o diplomă.” [...]
S&P Global avertizează că un blocaj politic prelungit poate împinge România spre retrogradare , ceea ce ar crește costurile de finanțare ale statului și, în lanț, presiunea asupra dobânzilor din economie, potrivit Stirile Pro TV . Agenția a transmis mesajul într-un raport neprogramat, după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, fiind prima dintre cele trei mari agenții de rating care reacționează oficial. S&P a confirmat, deocamdată, ratingul României la „BBB-/A-3” (pe termen lung și scurt), iar perspectiva rămâne negativă. În termeni practici, perspectiva negativă indică faptul că, în următoarele 6–12 luni, riscul unei decizii de scădere a ratingului este mai ridicat decât într-un scenariu „stabil”. De ce contează: ratingul depinde de capacitatea de a reduce deficitele Agenția leagă riscul de retrogradare de capacitatea guvernului de a continua consolidarea fiscală (adică reducerea deficitului bugetar prin venituri mai mari și/sau cheltuieli mai mici) și de a restrânge dezechilibrele externe. S&P notează că dizolvarea coaliției va complica eforturile de reducere a „dublului deficit” – deficitul fiscal și deficitul de cont curent – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. În același timp, S&P indică existența unui „consens larg” între partide pentru ajustări și reforme fiscale suplimentare în 2027 și consideră probabilă formarea unui nou guvern „în următoarele săptămâni”. Agenția mai arată că performanțele fiscale mai bune de la începutul anului, susținute de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de plăți viitoare consistente din fonduri europene, ar trebui să ajute la menținerea condițiilor de finanțare externă, în contextul în care deficitul de cont curent „se restrânge treptat” de la un nivel estimat de 7,9% din PIB anul trecut. Ce ar putea declanșa o retrogradare S&P spune explicit că ar putea reduce ratingul dacă impasul guvernamental se prelungește sau dacă acesta duce la incapacitatea de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027. Un alt risc major este legat de fondurile UE: dacă România nu reușește să atragă intrările preconizate în 2026–2027, agenția avertizează că ar fi afectate perspectivele de creștere, consolidarea fiscală și s-ar amplifica riscurile pentru balanța de plăți. În plus, S&P menționează că ar putea lua în calcul o retrogradare și dacă presiunile externe se intensifică – de exemplu, printr-o perturbare mai severă sau de durată a pieței energetice, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu – cu efecte asupra inflației pe termen mediu, creșterii economice, balanței de plăți și rezultatelor fiscale. Ce ar putea îmbunătăți perspectiva Agenția indică faptul că perspectiva ar putea fi revizuită la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar restrânge substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. S&P se așteaptă ca un consens fiscal între partidele cheie să sprijine măsuri de consolidare „considerabilă” în acest an și anul următor, inclusiv aprobarea unui buget „credibil” pentru 2027. În evaluarea agenției intră și așteptarea ca România să obțină „majoritatea facilităților de finanțare disponibile ale UE” în acest an, „în valoare de până la 3,5% din PIB”, bani care ar putea acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă. Context politic: scenarii de guvernare, anticipate „puțin probabile” S&P descrie mai multe scenarii: revenirea coaliției anterioare și desemnarea unui nou prim-ministru (posibil un tehnocrat) sau formarea unui guvern minoritar sprijinit în Parlament de partide din afara coaliției. Alegerile anticipate sunt considerate „puțin probabile”, argumentul fiind că România nu a organizat anticipate în perioada post-comunistă, iar mediul politic actual oferă puține stimulente; în plus, președintele Nicușor Dan s-a pronunțat public împotriva acestei opțiuni. În paralel, agenția subliniază că actuala criză politică vine într-un moment în care România trebuie să echilibreze ajustări fiscale suplimentare cu limitarea efectelor șocului global al prețurilor la energie și să rămână pe traiectoria cerută de procedura de deficit excesiv a UE, în timp ce implementează reforme pentru a asigura fluxurile de fonduri europene. [...]
Menținerea ratingului de investiții ține costurile de finanțare sub control, dar România intră rapid într-un nou test, cu S&P în septembrie , iar miza rămâne reducerea deficitului și stabilitatea politică, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că este „o chestiune vitală” ca România să își propună creșterea ratingului de țară, iar „prima treaptă de evoluție” ar fi trecerea de la perspectivă negativă la una stabilă, în evaluările agențiilor. Moody’s a anunțat vineri seară că menține ratingul României la „Baa3” – ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor – cu perspectivă negativă, la o săptămână după o decizie similară a Fitch. Într-o intervenție la Digi24 , Nazare a afirmat că astfel România „rămâne pe harta marilor investiții” și își păstrează calificativul de investiții, pe care îl consideră esențial pentru perioada următoare. De ce contează: ratingul influențează direct dobânzile din economie Nazare a avertizat că pierderea calificativului de investiții ar avea „foarte multe efecte negative”, care nu se corectează rapid. Oficialul a indicat un orizont de „între 3 și 5 ani” pentru a reveni, în mod normal, după ce o țară își pierde calificativul de investiții de la două agenții de rating. În același timp, ministrul a spus că riscurile rămân ridicate și că analiștii agențiilor se uită la capacitatea României de a continua consolidarea fiscală astfel încât să ajungă la un deficit de 3%. Următorul prag: evaluarea S&P, cu echipe tehnice în România la mijlocul lui septembrie Următoarea evaluare importantă este cea a S&P. Nazare a precizat că, în circa 5–6 săptămâni, echipele tehnice ale agenției vor veni în România, la mijlocul lunii septembrie, iar raportul ar urma să fie publicat la începutul lunii octombrie. În acest context, semnalele transmise de Fitch și Moody’s sunt, potrivit ministrului, monitorizate atent și de S&P. Vulnerabilitatea indicată de ministru: instabilitatea politică și legătura cu ajustarea bugetară Nazare a numit criza politică de la București drept principala vulnerabilitate din acest moment, explicând că instabilitatea este corelată cu capacitatea unui viitor guvern și a unei majorități de a duce la bun sfârșit programul de consolidare fiscală. Ținta declarată: de la perspectivă negativă la stabilă, apoi creșterea ratingului Ministrul a legat explicit îmbunătățirea ratingului de reducerea dezechilibrelor bugetare și de efectul asupra costului banilor în economie. „Cu cât vom crește ratingul, vor scădea dobânzile și întreaga economie va începe să funcționeze mai bine, pentru că vor avea acces la bani mai ieftin, cu toții, toți antreprenorii”, a declarat Alexandru Nazare. [...]
S&P Global avertizează că poate retrograda ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește și blochează continuarea consolidării fiscale, într-un moment în care țara are nevoi mari de finanțare externă și o perspectivă de rating deja negativă, potrivit Antena 3 . S&P Global Ratings a confirmat la 15 mai 2026 ratingurile suverane ale României pe termen lung și scurt, în valută și monedă locală, la „BBB-/A-3”, menținând perspectiva negativă. Publicarea a fost făcută în afara calendarului obișnuit, pe fondul dizolvării coaliției guvernamentale după moțiunea de cenzură. De ce contează: riscul de rating se leagă direct de deficit și finanțare Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027 și de durata blocajului politic. În evaluarea S&P, România rămâne vulnerabilă la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul nevoilor mari de finanțare externă și al ponderii ridicate a deținerilor nerezidenților în datoria guvernamentală. S&P estimează nevoile externe de finanțare ale României la aproximativ 18% din PIB în 2026, alimentate de deficitul de cont curent și de necesități mari de refinanțare a datoriei. Ce a menținut ratingul neschimbat S&P indică drept elemente de sprijin o performanță fiscală mai bună până acum în 2026, susținută de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de așteptatele intrări din fonduri europene. Agenția anticipează și o reducere treptată a deficitului de cont curent, de la nivelul estimat de 7,9% din PIB înregistrat anul trecut. De asemenea, S&P pornește de la ipoteza că există un consens larg între principalele partide privind necesitatea ajustărilor fiscale și a reformelor în 2027 și că un nou guvern ar putea fi format în următoarele săptămâni. Scenariile care pot duce la retrogradare S&P spune că ar putea reduce ratingul în special în două situații: dacă blocajul guvernamental se prelungește sau duce la incapacitatea de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; dacă presiunile externe se accentuează, inclusiv printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , cu efecte asupra inflației, creșterii economice și balanței de plăți. Agenția avertizează și că, dacă România nu reușește să atragă intrările de fonduri europene așteptate în 2026–2027, consolidarea fiscală ar deveni mai dificilă, iar riscurile legate de balanța de plăți s-ar amplifica. Deficitul rămâne mare, în pofida îmbunătățirii din T1 S&P notează că deficitul administrației publice generale a scăzut la 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul veniturilor mai mari (inclusiv din creșterea TVA) și al contracției cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, susținută de măsuri de control al costurilor (înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor). Cu toate acestea, agenția estimează pentru întregul an un deficit al administrației publice generale de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri în rândul suveranilor evaluați din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Ce urmează: fereastra politică și următoarea evaluare S&P consideră că alegerile anticipate sunt mai puțin probabile, invocând constrângerile constituționale și contextul politic. În prezent, guvernul minoritar condus de PNL funcționează interimar, iar agenția vede două variante principale: refacerea coaliției anterioare cu un alt premier (posibil tehnocrat) sau un guvern minoritar sprijinit din afara coaliției. Următoarea publicare programată pentru ratingul suveran al României este stabilită pentru 2 octombrie 2026. În paralel, România are termene legate de fondurile europene: guvernul se așteaptă la 10,7 miliarde de euro în 2026 (aproape 2% din PIB) din PNRR , iar cererile de plată trebuie transmise Comisiei Europene până în august 2026, menționează S&P. [...]
România intră în evaluarea S&P cu riscul unei retrogradări la „junk” , iar Guvernul încearcă să-și susțină țintele de deficit într-o întâlnire programată joi după-amiază între premierul interimar Ilie Bolojan și o delegație a Standard & Poor’s , potrivit news.ro . Agenția urmează să anunțe pe 2 octombrie decizia privind ratingul suveran al României, iar o eventuală retrogradare ar coborî țara în categoria nerecomandată investițiilor („junk”). Întâlnirea este programată joi, la ora 16.00. Din partea Guvernului participă ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. De ce contează: ratingul influențează costurile de finanțare ale statului Miza discuțiilor este decizia S&P din 2 octombrie privind ratingul suveran, un indicator urmărit de investitori și creditori pentru a evalua riscul de țară. În material se arată că o retrogradare ar putea plasa România în categoria „junk”, ceea ce, în practică, poate restrânge baza de investitori și poate pune presiune pe costurile de împrumut ale statului. Argumentul Guvernului: țintele de deficit sunt „realizabile” Alexandru Nazare a declarat că România, deși funcționează cu un guvern interimar, are „argumente puternice” că țintele de deficit stabilite pentru acest an sunt „ținte realizabile pe care toate agențiile de rating le recunosc ca atare”, lucru pe care îl descrie drept neobișnuit. Ministrul a mai spus că, spre deosebire de anii trecuți, diferențele dintre țintele Guvernului și cele ale agențiilor au fost atunci „semnificative”, însă „de această dată agențiile au încredere” că România poate încheia anul la un deficit de „6 și 6,2 cash și ESA”. Tot Nazare a afirmat că, în acest moment, nu există un risc privind plata pensiilor și salariilor. Ce urmează După întâlnirea de joi, următorul reper este 2 octombrie, data la care S&P va anunța decizia privind ratingul suveran al României. Materialul nu oferă detalii despre scenariile alternative ale agenției (menținere, perspectivă, retrogradare) dincolo de mențiunea riscului de „junk”. [...]
UniCredit reduce din nou prognoza de creștere a României, iar economia ar urma să fie cea mai slabă din regiune , pe fondul consolidării fiscale, potrivit HotNews . Estimarea revizuită vine într-un moment în care ajustarea bugetară ( consolidarea fiscală ) apasă asupra ritmului de creștere, iar banca italiană UniCredit Bank indică faptul că România ar urma să aibă „de departe” cea mai redusă dinamică economică din regiune în acest an. În același timp, UniCredit anticipează că leul se va deprecia anul viitor, ceea ce poate însemna presiuni suplimentare pentru companiile și populația cu cheltuieli sau datorii în valută, dar și costuri mai mari pentru importuri. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de Profit.ro, disponibil aici . [...]
