SPGI$411.78-4.98%

Fitch a evitat la limită „junk” pentru România după o contestație a statului, ceea ce mută presiunea pe următoarea evaluare, cea a Moody’s, programată pe 7 august, într-un context de instabilitate politică ce poate amplifica riscurile de finanțare, potrivit Adevărul.

În finalul comunicatului Fitch, agenția arată că „emitentul a formulat o contestație și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită de concluzia inițială a comitetului de rating”. Autorul notează că nu sunt cunoscute argumentele exacte prezentate de partea română, dar sugerează că miza a fost explicarea consecințelor economice și bugetare ale unei încadrări la „junk” (categorie nerecomandată investițiilor, cu risc mai ridicat).

De ce contează decizia Moody’s: riscul de finanțare și costul banilor

Textul plasează în prim-plan scenariul în care Moody’s și S&P ar coborî România în „junk”, situație descrisă drept una în care statul ar deveni „nefinanțabil”, cu efecte directe asupra capacității de a acoperi cheltuieli recurente precum pensiile și salariile din sectorul public.

În cazul unei retrogradări la „junk”, sunt enumerate câteva consecințe economice imediate:

• Creșterea costurilor de împrumut, prin dobânzi mai mari cerute de investitori pentru obligațiunile României. La un necesar anual de finanțare de „peste 40 de miliarde de euro”, o creștere cu „0,5–1 punct procentual” ar însemna „sute de milioane de euro anual” în plus (aprox. 200–500 milioane euro, adică aproximativ 1–2,5 miliarde lei, în funcție de curs; sursa nu oferă un calcul exact).
• Ieșirea unor investitori instituționali, deoarece unele fonduri de pensii, asigurători și fonduri mutuale nu au voie, prin mandat, să dețină active încadrate la „junk”, ceea ce ar putea forța vânzări și ar pune presiune pe piață.
• Presiune de depreciere pe leu, pe fondul cererii mai reduse pentru active românești; BNR ar putea interveni, dar „cu costuri semnificative”.
• Dobânzi mai mari în economie, prin transmiterea costului mai ridicat al finanțării statului către creditele pentru companii și populație.
• Presiune asupra investițiilor, inclusiv amânarea unor investiții străine până la stabilizarea situației fiscale și financiare.

Contextul invocat: instabilitate politică și guvernare interimară

Autorul indică drept „piatră de moară” pentru România instabilitatea politică, pornită de la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR și de la blocajele ulterioare privind formula de guvernare. În această cheie, agențiile de rating sunt descrise ca evaluând indicatori economici și bugetari (creștere economică, deficite, datorie externă), în timp ce instabilitatea politică rămâne un factor negativ care poate influența percepția de risc, fără ca agențiile să poată „da soluții” conflictelor politice.

Pe termen scurt, următorul reper rămâne decizia Moody’s din 7 august, pe care autorul nu se așteaptă să fie influențată de o nouă contestație similară celei care a schimbat concluzia inițială a Fitch.