Știri
Știri din categoria Analize financiare

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în ședința din 19 ianuarie 2026 menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, pe fondul unei inflații încă persistente și al stagnării activității economice. Potrivit BNR, măsurile vizează stabilitatea prețurilor și susținerea unei creșteri economice sustenabile, în contextul unui mix fragil de politici macroeconomice și riscuri externe tot mai accentuate.
Rata anuală a inflației s-a redus ușor la finalul anului 2025, coborând la 9,69% în decembrie, față de 9,88% în septembrie. Totuși, inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să urce, ajungând la 8,5%, din cauza costurilor salariale ridicate, a scumpirii alimentelor și a presiunilor asupra cursului valutar. Expirarea plafonării prețului la energie și majorările de taxe contribuie și ele la menținerea inflației la niveluri ridicate în prima parte a anului 2026.
După o scădere a PIB de 0,2% în trimestrul III 2025, datele preliminare arată o stagnare a economiei în trimestrul IV, deși pe ansamblul anului creșterea anuală a PIB s-a îmbunătățit ușor la 1,7%. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au scăzut, în timp ce construcțiile și exporturile au adus un sprijin limitat. În același timp, piața muncii se deteriorează lent, iar intențiile de angajare rămân reduse.
Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut în ultimele luni din 2025, dar rămân ridicate. Leul s-a apreciat față de dolar, dar a oscilat față de euro, reflectând incertitudinile de pe piețele internaționale și tensiunile fiscale interne.
Creditarea încetinește: creșterea anuală a creditului pentru sectorul privat a coborât la 6,8% în noiembrie, iar ponderea împrumuturilor în lei a scăzut ușor, semn că firmele și populația sunt mai prudente în contextul dobânzilor încă mari și al incertitudinilor economice.
BNR estimează o descreștere lentă a inflației în primul trimestru din 2026, însă avertizează asupra incertitudinilor mari, venite atât din plan intern – politica fiscală, reformele bugetare – cât și din plan extern, unde tensiunile geopolitice și comerciale continuă să afecteze prognozele economice.
Instituția reiterează importanța utilizării fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, pentru a susține reformele și tranziția energetică.
Minuta deliberărilor va fi publicată pe 29 ianuarie, iar următoarea ședință a CA BNR va avea loc pe 17 februarie 2026.
Recomandate

Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID au rămas aproape neschimbate față de ziua precedentă , menținându-se în jurul nivelului de 5,60 – 6,16% în funcție de maturitate. Pe termen de 3 luni, ROBOR a fost cotat la 5,90%, în timp ce ROBID s-a situat la 5,60%. Aceste valori reflectă o ușoară stabilizare a condițiilor de lichiditate din piață, fără intervenții semnificative din partea Băncii Naționale a României. 1. Dobânzile pe piața monetară interbancară ROBOR la 3 luni : 5,90% (neschimbat față de 22 ianuarie) ROBOR la 6 luni : 6,02% IRCC pentru T3 2025 : 5,68% Volumele tranzacționate au fost în scădere în ianuarie față de luna precedentă. Pe 22 ianuarie s-au înregistrat: 1.858,7 mil. lei în stocuri de depozite , la o rată medie de 5,70% 175,2 mil. lei tranzacții , cu o rată medie de 5,51% 2. Politica monetară BNR BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024, iar la ultima ședință din 19 ianuarie 2026 nu a fost semnalată vreo modificare. Facilitățile: Creditare : 7,50% Depozit : 5,50% 3. Operațiuni monetare ale BNR Cele mai recente licitații REPO: 30 iunie 2025: 1.500 mil. lei, dobândă 6,50% 23 iunie 2025: 7.500 mil. lei, dobândă 6,50% 4. Piața valutară interbancară În decembrie 2025: Cumpărări de la clienți : 3.011,1 mil. euro Vânzări către clienți : 3.079,4 mil. euro Total volum mediu zilnic : 3.415,1 mil. euro 5. Titluri de stat – licitații recente (primară) 26 ian. 2026 , obligațiuni scadente în 2040 : 267 mil. lei adjudecați, cu un randament mediu de 6,90% și rată cupon de 7,25% Obligațiuni cu scadență în 2033 : 700 mil. lei adjudecați, randament mediu 6,68% , cupon 7,50% 6. Operațiuni de preschimbare titluri (exchange) 23 ianuarie 2026 , titluri cu scadențe diverse: 330,7 mil. lei pentru titluri scadente în 2031, randament 6,50% 231,1 mil. lei pentru titluri cu scadență în 28 ianuarie 2026 111,5 mil. lei pentru cele cu scadență în 22 aprilie 2026 7. Piața secundară interbancară 22 ianuarie 2026 : 218 tranzacții în lei, volum total 4.991,8 mil. lei Decembrie 2025 : volum mediu zilnic mai ridicat, 6.717 mil. lei 8. Titluri de stat – rate de referință (fixing la ora 12:00, 22 ianuarie 2026) Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 6,01 5,70 12 luni 6,13 5,82 3 ani 6,30 6,10 5 ani 6,47 6,30 10 ani 6,77 6,57 PE SCURT: Piața financiară internă se menține stabilă în prima lună a anului, cu dobânzi constante și activitate moderată în tranzacții. BNR rămâne în poziție de așteptare, fără modificări de dobândă, în timp ce statul român continuă finanțarea prin titluri de stat, cu randamente între 6,5% și 7,5% pentru scadențe medii și lungi. [...]

Valoarea aurului a crescut de peste 13 ori în ultimii 21 de ani, devenind unul dintre cele mai profitabile plasamente accesibile publicului larg , potrivit unei analize realizate de redacția noastră pe baza datelor oficiale publicate de Banca Națională a României. Dacă în ianuarie 2005 prețul unui gram de aur era în jur de 40–50 de lei, la data de 9 ianuarie 2026 acesta a atins un nou maxim istoric: 627,89 lei/gram . Această evoluție înseamnă un randament cuprins între +1.156% și +1.470% , echivalentul unei multiplicări de peste 13 ori a sumei investite, în funcție de momentul exact al achiziției. Practic, cine a cumpărat aur în urmă cu două decenii și a păstrat investiția, ar fi obținut următoarele rezultate: Sumă investită în 2005 Valoare estimativă în 2026 Randament aproximativ 5.000 lei ~70.000 lei +1.300% 10.000 lei ~140.000 lei +1.300% 50.000 lei ~700.000 lei +1.300% În paralel, leul s-a depreciat față de euro în aceeași perioadă într-un ritm semnificativ mai lent: cursul valutar a trecut de la aproximativ 3,8 lei/euro în 2005 la 5,08 lei/euro în 2026, ceea ce reprezintă un avans de +33,7% . Diferența de randament este uriașă, iar aurul se dovedește a fi nu doar o formă de conservare a valorii, ci și o investiție remarcabilă în sine. Creșterea prețului aurului a fost determinată de o serie de factori globali, printre care inflația persistentă, crizele financiare succesive, incertitudinile geopolitice și scăderea încrederii în monedele fiat. În plus, dobânzile reale negative și achizițiile masive de aur realizate de băncile centrale au susținut cotațiile pe termen lung. Această analiză nu este un îndemn la speculație, ci o invitație la reflecție: Ce am fi făcut altfel dacă am fi privit banii dintr-o perspectivă pe termen lung? Cât valorează astăzi o decizie aparent banală luată în urmă cu 20 de ani? [...]

Prețul aurului a depășit în această săptămână pragul de 5.100 dolari pe uncie, atingând un nou maxim istoric , în contextul escaladării tensiunilor comerciale și al îngrijorărilor privind o posibilă închidere parțială a guvernului american, informează CNBC . Marți, metalul prețios a încheiat cea de-a șaptea sesiune consecutivă de creștere, urcând până la 5.151 dolari, după ce luni înregistrase un record intrazilnic de 5.110,50 dolari. Această apreciere spectaculoasă este alimentată de mai mulți factori simultani: anunțurile președintelui Donald Trump privind impunerea de tarife de 25% pe automobilele, lemnul și produsele farmaceutice din Coreea de Sud, amenințările cu taxe de 100% asupra Canadei dacă Ottawa încheie un acord comercial cu China, și deprecierea semnificativă a dolarului american . Acesta din urmă a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, speculațiile indicând posibile intervenții valutare coordonate SUA-Japonia. Contextul macroeconomic susține explozia prețului aurului Aurul a crescut cu aproximativ 18% de la începutul anului, după un avans de 64% în 2025, cel mai bun an din 1979 încoace. Investitorii pariază pe așa-numita „debasement trade” – o strategie de protecție împotriva pierderii valorii monedelor și a obligațiunilor suverane. Riscul ca guvernul SUA să intre în shutdown este ridicat , piețele de predicție indicând o probabilitate de 81% pentru o închidere parțială până la 31 ianuarie, din cauza blocării bugetului Departamentului pentru Securitate Internă în Senatul american. În același timp, Rezerva Federală începe marți o reuniune de două zile, în care este de așteptat să mențină dobânzile neschimbate. Totuși, investitorii urmăresc cu atenție declarațiile președintelui Jerome Powell, orice semnal dovish fiind în favoarea aurului. Băncile majore își ajustează previziunile Optimismul a determinat mai multe instituții financiare să își revizuiască în sus țintele pentru aur: Goldman Sachs : nouă țintă – 5.400 dolari (de la 4.900 anterior) Societe Generale : estimează 6.000 dolari până la finalul anului Morgan Stanley : scenariu optimist – 5.700 dolari OCBC Bank : prognozează 5.600 dolari Cererea din partea băncilor centrale este un alt factor esențial – conform Goldman Sachs, băncile centrale din piețele emergente cumpără în medie 60 de tone de aur pe lună, de peste trei ori mai mult decât înainte de 2022. Și argintul urcă spectaculos Argintul a depășit ritmul de apreciere al aurului , urcând cu peste 50% în 2026. Luni, a atins un vârf de 117,69 dolari pe uncie, înainte de a corecta ușor către 110 dolari. Cererea vine atât din zona de protecție financiară, cât și din cererea industrială ridicată, care duce la o piață fizică tensionată. Fawad Razaqzada , analist la City Index, subliniază că „traderii preferă să cumpere pe corecții, nu să vândă pe creșteri”, semnalând o tendință de susținere a prețurilor pe termen scurt. Evoluții și pe piața valutară românească În sesiunea din 27 ianuarie 2026 , gramul de aur a fost cotat la 700,86 lei, în ușoară scădere față de ziua anterioară. Totuși, nivelul rămâne extrem de ridicat – cu aproape 100% mai mare decât în urmă cu doi ani. Dolarul american a continuat să se deprecieze, atingând 4,2871 lei , iar euro a fost cotat la 5,0959 lei . Pe fondul crizei de încredere în dolar și al riscurilor politice din SUA, aurul își consolidează poziția de principal activ de refugiu, iar investitorii se reorientează masiv către active fizice și valute considerate mai stabile, precum francul elvețian sau euro. [...]

Potrivit datelor publicate de BNR , piața monetară românească arată semne de echilibru la mijloc de ianuarie 2026, cu dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat în ușoară scădere față de sfârșitul anului trecut. Banca Națională a României menține dobânda-cheie la 6,50%, valabilă din august 2024, ceea ce continuă să influențeze pozitiv stabilitatea financiară și cursul valutar . Ratele ROBOR și ROBID au înregistrat valori constante, semnalând o calmare a presiunilor din piața monetară. ROBOR la 3 luni, indicator de referință pentru creditele în lei, a fost cotat la 5,98% în 19 ianuarie, în ușoară scădere față de nivelurile maxime din 2025. Similar, indicele IRCC pentru T3 2025 a fost calculat la 5,68%, menținându-se în linie cu tendința din lunile anterioare. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR – 19 ianuarie 2026 Scadență ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,65 1W 5,36 5,65 1M 5,40 5,69 3M 5,68 5,98 6M 5,75 6,09 12M 5,93 6,27 Aceste valori reflectă o lichiditate relativ bună în piața interbancară, sprijinită de operațiunile de tip repo desfășurate de BNR în lunile precedente. Ultima astfel de licitație, din iunie 2025, a implicat sume semnificative, cu o dobândă medie de 6,50% – egală cu dobânda de politică monetară. În ceea ce privește titlurile de stat, Ministerul Finanțelor a adjudecat în aceeași zi două emisiuni în valoare totală de 2,19 miliarde lei. Pentru obligațiunile cu scadență în 2027, randamentul mediu a fost de 6,09%, iar pentru cele pe termen lung, până în 2035, randamentul a fost de 6,67%. Aceste niveluri indică o cerere susținută din partea investitorilor pentru instrumentele de datorie ale statului român, în ciuda ratelor încă ridicate. Titluri de stat adjudecate – 19 ianuarie 2026 Scadență Valoare totală (mil. lei) Randament mediu (%) 28 aprilie 2027 1.685,0 6,09 25 aprilie 2035 510,0 6,67 Pe piața secundară interbancară, s-a înregistrat un volum zilnic mediu de peste 5,8 miliarde lei în data de 16 ianuarie, ceea ce reflectă o activitate intensă între bănci și o funcționare eficientă a mecanismelor de lichiditate. În ansamblu, contextul monetar din România în prima lună a anului 2026 se caracterizează prin stabilitate, în ciuda incertitudinilor externe. Politica monetară prudentă a BNR, sprijinită de dobânzi de referință atent calibrate, pare să țină sub control riscurile inflaționiste și să ofere pieței semnale de încredere. Cu toate acestea, evoluțiile din SUA și zona euro – în special în privința dobânzilor de referință – vor continua să influențeze indirect deciziile băncii centrale române în trimestrele următoare. [...]

Costurile orare cu forța de muncă din România au crescut în trimestrul IV , potrivit SeeNews , care relatează evoluția la nivelul ultimelor trei luni ale anului. Informația este relevantă pentru companii și investitori deoarece influențează direct cheltuielile operaționale și poate afecta deciziile de angajare, prețurile și competitivitatea. Materialul consultat nu include, însă, în fragmentul disponibil, detalii numerice (ritmul de creștere, comparații anuale sau trimestriale), metodologia folosită ori sursa statistică primară. În absența acestor elemente, nu pot fi redate cu acuratețe mărimea creșterii sau sectoarele care au contribuit cel mai mult. În mod obișnuit, astfel de date sunt urmărite îndeaproape în contextul presiunilor salariale și al productivității, inclusiv pentru impactul asupra inflației și asupra costurilor din industrie și servicii. Pentru o evaluare completă ar fi necesare valorile și contextul din articolul integral (de exemplu, dacă este vorba despre costuri totale, care includ contribuțiile angajatorului, sau doar despre salarii). [...]

Războiul din Iran poate declanșa un șoc economic global, cu efecte directe asupra României , avertizează experții Frames într-o analiză publicată de TVR Info . Escaladarea conflictului și extinderea sa regională riscă să provoace o creștere abruptă a prețurilor la energie, blocaje comerciale și un nou val inflaționist la nivel mondial. Punctul critic este Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează zilnic aproximativ o cincime din consumul global de petrol. Iranul controlează coasta nordică a acestui coridor strategic și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea lui. Potrivit analizei, o întrerupere, chiar și temporară, ar bloca navele petroliere și ar genera un șoc imediat pe piețele energetice. Experții Frames conturează două scenarii: Scenariu moderat : afectare parțială a tranzitului, cu petrolul Brent urcând rapid la 80–85 de dolari pe baril. Scenariu pesimist : blocarea totală a strâmtorii și război extins, cu prețuri între 100 și 120 de dolari pe baril. O asemenea creștere ar alimenta inflația globală și ar obliga băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile, riscând o recesiune profundă. Impactul nu s-ar limita la petrol. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate, depinde de aceeași rută maritimă. O blocadă ar afecta direct Europa, inclusiv România, unde importurile de gaze rămân semnificative. În paralel, transportul maritim ar deveni mult mai scump. Primele de risc de război pentru nave au crescut de la niveluri simbolice la procente relevante din valoarea vaselor. Pentru un portcontainer de peste 100 de milioane de dolari, costul suplimentar poate ajunge la sute de mii de dolari per traversare. Rutele alternative prin sudul Africii adaugă 10–14 zile de tranzit, afectând lanțurile globale de aprovizionare. Consecințele ar putea include: opriri temporare în producție din lipsă de componente; creșterea prețurilor bunurilor de larg consum; comprimarea marjelor pentru companiile din logistică și retail. Experții recomandă firmelor românești să își regândească lanțurile de aprovizionare și să ia în calcul mutarea producției mai aproape de piețele de desfacere. În același timp, companiile energetice din zone sigure ar putea beneficia pe termen scurt de profituri ridicate. Analiza concluzionează că instabilitatea din Iran nu reprezintă doar o criză geopolitică, ci un posibil declanșator al unui nou ciclu inflaționist global, într-un moment în care economiile abia începuseră să își revină după șocurile recente. [...]