Știri
Știri din categoria Analize financiare
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în ședința din 19 ianuarie 2026 menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, pe fondul unei inflații încă persistente și al stagnării activității economice. Potrivit BNR, măsurile vizează stabilitatea prețurilor și susținerea unei creșteri economice sustenabile, în contextul unui mix fragil de politici macroeconomice și riscuri externe tot mai accentuate.
Rata anuală a inflației s-a redus ușor la finalul anului 2025, coborând la 9,69% în decembrie, față de 9,88% în septembrie. Totuși, inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să urce, ajungând la 8,5%, din cauza costurilor salariale ridicate, a scumpirii alimentelor și a presiunilor asupra cursului valutar. Expirarea plafonării prețului la energie și majorările de taxe contribuie și ele la menținerea inflației la niveluri ridicate în prima parte a anului 2026.
După o scădere a PIB de 0,2% în trimestrul III 2025, datele preliminare arată o stagnare a economiei în trimestrul IV, deși pe ansamblul anului creșterea anuală a PIB s-a îmbunătățit ușor la 1,7%. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au scăzut, în timp ce construcțiile și exporturile au adus un sprijin limitat. În același timp, piața muncii se deteriorează lent, iar intențiile de angajare rămân reduse.
Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut în ultimele luni din 2025, dar rămân ridicate. Leul s-a apreciat față de dolar, dar a oscilat față de euro, reflectând incertitudinile de pe piețele internaționale și tensiunile fiscale interne.
Creditarea încetinește: creșterea anuală a creditului pentru sectorul privat a coborât la 6,8% în noiembrie, iar ponderea împrumuturilor în lei a scăzut ușor, semn că firmele și populația sunt mai prudente în contextul dobânzilor încă mari și al incertitudinilor economice.
BNR estimează o descreștere lentă a inflației în primul trimestru din 2026, însă avertizează asupra incertitudinilor mari, venite atât din plan intern – politica fiscală, reformele bugetare – cât și din plan extern, unde tensiunile geopolitice și comerciale continuă să afecteze prognozele economice.
Instituția reiterează importanța utilizării fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, pentru a susține reformele și tranziția energetică.
Minuta deliberărilor va fi publicată pe 29 ianuarie, iar următoarea ședință a CA BNR va avea loc pe 17 februarie 2026.
Recomandate
UniCredit vede un leu mai slab și dobânzi neschimbate până în 2027 , un mix care poate menține costurile de finanțare ridicate pentru companii și poate prelungi presiunea pe prețurile bunurilor importate, potrivit unei analize citate de Economica . În scenariul băncii, cursul euro/leu ar urma să se stabilizeze în intervalul 5,20–5,30 în a doua jumătate din 2026, iar rata-cheie ar rămâne la 6,50% până în trimestrul IV 2027. Curs: 5,20–5,30 în S2 2026, apoi creștere graduală UniCredit anticipează că euro/leu va rămâne „probabil” în intervalul 5,20–5,30 în semestrul al doilea din 2026, urmat de o creștere graduală de 10 bani pe an în anii următori. În context, banca notează că perechea a fost sub presiune de apreciere a euro pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, însă nivelul de 5,10 a funcționat ca o „rezistență” importantă; pe 3 martie, cursul ar fi urcat brusc până la 5,15. Analiștii condiționează scenariul de bază de absența unei escaladări semnificative în Orientul Mijlociu, care ar putea deteriora sentimentul investitorilor. Totuși, banca avertizează că trecerea în intervalul 5,20–5,30 ar putea veni mai devreme dacă apare o presiune puternică de depreciere pe leu. „Ne așteptăm în continuare la o creștere a perechii în intervalul de tranzacționare 5,20-5,30 în a doua jumătate a anului 2026. Această tranziție ar putea avea loc chiar mai devreme (...), în cazul unei presiuni puternice de depreciere asupra leului românesc.” Dobânda-cheie: 6,50% până în T4 2027 Pe partea de politică monetară, UniCredit estimează că banca centrală va menține „cel mai probabil” rata dobânzii de politică monetară la 6,50% până în trimestrul IV 2027. În paralel, banca vede o preferință pentru condiții monetare mai laxe pentru stimularea activității economice, cu posibilitatea de a folosi și alte instrumente dacă va fi nevoie de ajustări. Context macro: creștere revizuită în jos în 2026, revenire în 2027 Banca și-a revizuit prognoza de creștere economică pentru 2026 la 0,2% (de la 1,0%), invocând un început de an mai slab, efectele ajustării fiscale asupra consumului și sentimentului consumatorilor, precum și o cerere externă „destul de mică”. Pentru 2027, UniCredit a păstrat estimarea de 2,3%, mizând pe un context extern mai bun și pe efectele investițiilor realizate în acest an cu fonduri europene. Pe inflație, banca se așteaptă la un nou salt în trimestrul II 2026, pe fondul unui șoc global al prețurilor la energie, urmat de o scădere accentuată a inflației anuale din iulie 2026 și revenirea în intervalul țintit în 2027. Riscul fiscal și ratingul suveran UniCredit apreciază că ajustarea fiscală este „pe drumul cel bun” pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB în acest an, dar nu exclude riscul unui derapaj în 2027, în funcție de prioritățile viitorului guvern. În același timp, banca spune că nu vede riscuri de retrogradare a ratingului suveran „în această vară”, agențiile urmând cel mai probabil să își reitereze mesajele anterioare, dacă ajustarea fiscală rămâne pe traiectoria dorită și România își păstrează accesul la finanțare. [...]
FMI avertizează că șocul petrolului riscă să împingă economia globală spre recesiune dacă războiul din Iran se prelungește , iar într-un scenariu sever inflația ar redeveni greu de controlat și ar forța băncile centrale să înăsprească politica monetară. Evaluarea apare în cel mai recent World Economic Outlook , citat de Reuters , pe fondul perturbărilor de transport din Strâmtoarea Hormuz și al scumpirii energiei. FMI a redus prognoza „de referință” pentru creșterea PIB-ului global în 2026 la 3,1%, presupunând un conflict de scurtă durată și o normalizare a prețurilor petrolului în a doua jumătate a lui 2026. Totuși, economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a spus că această prognoză ar putea fi deja depășită, întrucât „scenariul advers” devine tot mai probabil pe măsură ce perturbările energetice continuă și nu există o cale clară de încheiere a conflictului. Trei scenarii, cu miza în prețul petrolului Instituția a prezentat trei traiectorii posibile pentru economie, în funcție de evoluția războiului, de la o deteriorare moderată până la un scenariu sever. În varianta cea mai benignă („scenariul de referință”), FMI pornește de la un preț mediu al petrolului de 82 de dolari/baril (aprox. 377 lei) în 2026, sub nivelul de circa 96 de dolari/baril (aprox. 442 lei) al cotației Brent menționat în material. În „scenariul advers”, un conflict mai lung ar menține petrolul în jur de 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei) în acest an și 75 de dolari/baril (aprox. 345 lei) în 2027, iar creșterea globală ar coborî la 2,5% în 2026, de la 3,4% în 2025. „Scenariul sever” presupune un conflict extins și în adâncime, cu dislocări pe piețele financiare și condiții de finanțare mai restrictive, ceea ce ar reduce creșterea globală la 2,0% — nivel pe care FMI îl descrie drept „la limită” pentru o recesiune globală, amintind că o creștere sub acest prag a fost înregistrată doar de patru ori din 1980, inclusiv în 2009 și 2020. Inflația și dobânzile: riscul revenirii la „frâna” monetară În scenariul sever, FMI vede petrolul la o medie de 110 dolari/baril (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari/baril (aprox. 575 lei) în 2027. Gourinchas a avertizat că un astfel de nivel, menținut o perioadă îndelungată, ar putea schimba așteptările privind inflația și ar alimenta creșteri mai largi de prețuri și cereri de majorări salariale. „Această schimbare a așteptărilor privind inflația va cere băncilor centrale să apese frâna și să încerce să aducă inflația înapoi în jos”, a spus Gourinchas, adăugând că ar putea fi nevoie de „mai multă durere” decât în 2022. FMI notează, totuși, că băncile centrale ar putea „trece cu vederea” un puseu de prețuri la energie dacă este de scurtă durată și dacă așteptările inflaționiste rămân ancorate, menținând dobânzile neschimbate într-un context de activitate economică mai slabă — ceea ce ar echivala, de facto, cu o relaxare monetară. Cine pierde mai mult: Europa și economiile emergente În scenariul de referință, FMI a ajustat ușor în jos creșterea SUA la 2,3% pentru acest an (cu 0,1 punct procentual sub estimarea din ianuarie), în timp ce zona euro ar resimți un impact mai mare: prognoza scade cu 0,2 puncte procentuale în ambii ani, la 1,1% în 2026 și 1,2% în 2027, pe fondul sensibilității mai ridicate la energie. Economiile emergente și în curs de dezvoltare, mai dependente de inputuri petroliere, ar fi lovite mai puternic decât economiile avansate: creșterea pentru 2026 este văzută la 3,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai jos. În regiunea Orientului Mijlociu și Asia Centrală, FMI anticipează o scădere a creșterii PIB în 2026 cu două puncte procentuale, până la 1,9%, pe fondul pagubelor de infrastructură și al reducerii exporturilor de energie și materii prime. Pentru 2026, FMI indică scăderi ale PIB-ului de 6,1% pentru Iran, 8,6% pentru Qatar, 6,8% pentru Irak, 0,6% pentru Kuweit și 0,5% pentru Bahrain. Sub ipoteza unui conflict scurt, regiunea ar reveni rapid, cu o creștere de 4,6% în 2027. Presiune pe bugete: ajutoare la energie, dar „țintite și temporare” FMI avertizează că guvernele vor fi tentate să atenueze scumpirea energiei prin plafonări de preț, subvenții la combustibili sau reduceri de taxe, însă recomandă prudență în contextul deficitelor bugetare încă ridicate și al datoriei publice în creștere. Gourinchas a spus că protejarea celor vulnerabili este legitimă, dar subvențiile într-o țară pot duce la penurii în altele care nu și le permit. În esență, mesajul FMI este că riscul macro major nu mai este doar încetinirea creșterii, ci combinația dintre energie scumpă, inflație persistentă și reacția de politică monetară care ar putea urma dacă așteptările inflaționiste se deteriorează. [...]
Europa de Vest concentrează crearea de noi milionari, iar Europa de Est accelerează ca ritm , arată datele citate de HotNews dintr-un raport UBS: în 2025, Franța a adăugat în medie 95 de noi milionari în dolari pe zi, adică aproximativ unul la fiecare 15 minute, în timp ce țări est-europene conduc la capitolul creștere procentuală. La nivel global, aproape un milion de persoane au devenit milionari în dolari în 2025, echivalentul a peste 2.680 pe zi, 112 pe oră sau aproape doi pe minut, potrivit datelor din Global Wealth Report publicat de banca elvețiană UBS și preluate de Euronews.com . Unde se „fabrică” cei mai mulți milionari: avantajul economiilor mari În termeni absoluți, Statele Unite au avut cea mai mare creștere din lume: 441.078 de noi milionari, adică aproape jumătate din totalul global, ceea ce înseamnă o medie de 1.208 pe zi (47 pe oră). În prezent, peste 40% dintre milionarii în dolari trăiesc în SUA – peste 23,6 milioane de persoane dintr-un total global de aproximativ 57,5 milioane. În Europa, contribuția principală vine din economiile mari, unde baza de persoane cu averi ridicate este deja consistentă: Marea Britanie: peste 43.000 de noi milionari în dolari; în medie 118 pe zi; Franța: 32.000 de noi milionari; în medie 95 pe zi (aprox. unul la 15 minute); Spania: 32.000 de noi milionari. Raportul mai arată că Italia și Germania sunt, de asemenea, în top 10 mondial, fiecare cu peste 24.000 de noi milionari. Tradus în ritm zilnic, Italia a adăugat 67 de persoane pe zi, iar Germania 66 pe zi. În ansamblu, Europa de Vest găzduiește puțin sub 15 milioane de milionari în dolari, adică aproximativ 25% din totalul global. De ce Estul crește mai repede: efectul de „prag” și dinamica locală Dacă numărul total de noi milionari e dominat de economiile mari, ritmul de creștere procentuală este mai ridicat în Europa de Est. Primele cinci locuri din topul global al creșterii (dintr-un clasament de 30 de țări) sunt ocupate de state europene, inclusiv membri UE, țări candidate, membri EFTA și Regatul Unit. Conform datelor citate: Lituania: +8% (921 de noi milionari); Turcia: +6,4% (5.650); Letonia: +5,7% (1.131); Ungaria: +5,3% (1.349); Irlanda: +5,2% (9.491). Polonia a avut o rată de creștere de 4%, iar Grecia de 3,5%. Raportul notează că, „într-o anumită măsură”, creșterea numărului de milionari depinde de cât de aproape de pragul de 1 milion de dolari se aflau noii milionari în anul precedent, ceea ce poate amplifica variațiile de la un an la altul. Ce măsoară raportul și ce nu spune despre economie În metodologia UBS, „averea netă” (bogăția) este definită ca valoarea activelor financiare și imobiliare (în principal locuințe) deținute de persoane fizice, minus datoriile acestora. Raportul avertizează că numărul de milionari dintr-o țară nu reflectă automat dimensiunea economiei, puterea economică sau averea medie pe locuitor, fiind influențat și de factori precum deținerea de locuințe, economiile private pentru pensie și stimulentele fiscale pentru economisire și investiții. România nu apare în topul restrâns al primelor 30 de țări din raport, însă analiza menționează că numărul milionarilor în dolari a crescut „peste tot în lume, mai mult ca niciodată”, iar în eșantionul UBS (56 de piețe) nicio țară nu a încheiat 2025 cu mai puțini milionari decât la începutul anului. [...]
UniCredit reduce din nou prognoza de creștere a României, iar economia ar urma să fie cea mai slabă din regiune , pe fondul consolidării fiscale, potrivit HotNews . Estimarea revizuită vine într-un moment în care ajustarea bugetară ( consolidarea fiscală ) apasă asupra ritmului de creștere, iar banca italiană UniCredit Bank indică faptul că România ar urma să aibă „de departe” cea mai redusă dinamică economică din regiune în acest an. În același timp, UniCredit anticipează că leul se va deprecia anul viitor, ceea ce poate însemna presiuni suplimentare pentru companiile și populația cu cheltuieli sau datorii în valută, dar și costuri mai mari pentru importuri. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de Profit.ro, disponibil aici . [...]
Poluarea cu păcură de pe litoralul bulgăresc riscă să lovească direct sezonul turistic , prin costuri de curățare și posibile restricții pe plaje, în condițiile în care autoritățile spun că nu există o sursă activă în larg, iar organizațiile de mediu cer o investigație extinsă, potrivit Economica . Semnalările privind reziduuri negre și lipicioase pe plaje au apărut în jurul datei de 18 iunie, iar o voluntară, Iva Ianceva, a spus că poluarea a fost extinsă pe plajele Silistar și Veleka, în apropierea localității Sinemoreț, și că reapare chiar și după operațiuni de curățare. „Acum două zile făceam curățenie aici, iar noaptea trecută marea a adus din nou păcură la mal”, a declarat ea. Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria a confirmat că a primit zeci de sesizări, iar inspecțiile au identificat bucăți de păcură și alte reziduuri petroliere pe mai multe plaje. Autoritățile locale și concesionarii plajelor au fost instruiți să curețe zonele afectate, ceea ce mută presiunea operațională și financiară către administrarea locală și operatorii de plajă, chiar în plin sezon. Dispută asupra cauzei: „depuneri vechi” versus deversări ilegale Administrația Maritimă susține că nu există, în prezent, o sursă activă de poluare în larg și că materialul ar proveni din „depuneri vechi de produse petroliere și deșeuri”, ridicate de pe fundul mării de valurile puternice și vânt, apoi aduse la țărm. În această logică, autoritățile afirmă că, dacă poluarea nu este recentă, este „obiectiv imposibil” să fie identificat responsabilul. Organizațiile de mediu contestă însă explicația. Hristo Panchev, reprezentant al Greenpeace Bulgaria , a spus presei bulgare că rămân întrebări esențiale fără răspuns. „Dacă poluarea este veche, când s-a produs și de ce nu a fost identificată la timp?”, a întrebat el. Ce verificări cer experții și de ce contează economic Panchev indică drept posibile surse nave care ar deversa ilegal deșeuri în mare, dar și petroliere din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei. Potrivit aceleiași relatări, experții Greenpeace analizează imagini din satelit cu pete întunecate suspecte în Marea Neagră, inclusiv în apropierea petrolierului sancționat Kairos , aflat încă în largul coastelor Bulgariei după ce ar fi fost abandonat la sfârșitul anului 2025. Totuși, el atrage atenția că imaginile din satelit nu sunt suficiente și cere: analize chimice ale reziduurilor; verificarea navelor care operează în zonă. „Dacă aceste proceduri sunt desfășurate rapid și corespunzător, există șanse ca vinovatul să fie identificat și tras la răspundere”, a spus el. Miza imediată pentru litoralul bulgăresc este dublă: pe termen scurt, costurile și logistica de curățare revin concesionarilor și autorităților locale; pe termen mediu, lipsa unui responsabil identificat poate lăsa fără compensații operatorii afectați și poate prelungi incertitudinea într-o perioadă critică pentru încasările din turism. [...]
Plecarea lui Tobias Adrian din conducerea FMI deschide o tranziție într-o zonă-cheie pentru evaluarea riscurilor financiare globale , într-un moment în care instituția își bazează o parte importantă din mesajele către guverne și piețe pe rapoartele de stabilitate financiară . Informația este relatată de Economica , care notează că Adrian va părăsi funcția pe 31 august. Tobias Adrian conduce Departamentul Piețe Monetare al FMI și a coordonat elaborarea rapoartelor de stabilitate financiară ale instituției, axate pe evaluarea riscurilor macrofinanciare (adică riscuri care pot afecta simultan economia reală și sistemul financiar). Potrivit aceleiași surse, el are dublă cetățenie (Germania–SUA) și a ocupat anterior mai multe poziții în cadrul Rezervei Federale din New York. De ce contează pentru piețe și decidenți Rolul departamentului condus de Adrian este relevant deoarece rapoartele și analizele FMI sunt folosite ca reper de guverne, bănci centrale și investitori pentru a înțelege vulnerabilități sistemice și pentru a calibra politici economice. Plecarea sa implică, cel puțin pe termen scurt, o schimbare de leadership într-o zonă care produce analize cu impact asupra percepției de risc. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a evidențiat contribuția lui Adrian la activitatea instituției: „Comunitatea FMI a beneficiat semnificativ de pe urma poziţiei de conducere a lui Tobias şi a capacităţii sale de a explica clar analize complexe, de a da sfaturi politice aplicabile”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în material nu reiese cine îl va înlocui pe Tobias Adrian și nici motivul plecării. Data menționată pentru încetarea mandatului este 31 august. Sursa foto indicată în articol este Flickr . [...]
