Știri
Știri din categoria Analize financiare
Creșterea burselor a împins averile globale la un nou record, iar efectul se vede direct în numărul tot mai mare de milionari și în concentrarea tot mai puternică a bogăției, potrivit datelor prezentate de Digi24, care citează un studiu Capgemini preluat de AFP.
Capgemini definește persoanele bogate drept cele care dețin peste 1 milion de dolari ce pot fi investiți, fără a include reședința principală. În 2025, numărul acestora a urcat cu 7,9%, până la 25,3 milioane, cu aproape 2 milioane mai mult decât în 2024. În paralel, averea totală a crescut cu 8,7%, până la 98,3 trilioane de dolari, cel mai ridicat nivel și cea mai mare creștere anuală din 2018.
Un element-cheie pentru cititorii de business este sursa acestei expansiuni: piețele de capital. Capgemini indică drept motor principal câștigurile legate de inteligența artificială, care au alimentat crearea de avere în cinci dintre cele șase regiuni geografice majore analizate. În același timp, scăderea inflației a contribuit la îmbunătățirea contextului financiar.
„Pieţele de capital, sub impulsul câştigurilor legate de inteligenţa artificială, au fost principalul motor al creării de avere în cinci dintre cele şase regiuni geografice majore examinate.”
Deși numărul milionarilor crește, studiul arată că distribuția averii rămâne puternic dezechilibrată: 1% dintre persoanele bogate dețin 34,8% din averea totală a acestui grup. Cu alte cuvinte, creșterea piețelor nu se traduce automat într-o „democratizare” a bogăției, ci consolidează, în bună măsură, vârful.
Din perspectiva „pepinierelelor” de milionari, Asia-Pacific a avut cea mai rapidă creștere a numărului de milionari, cu 9,4%, pe fondul avansului din sectorul semiconductorilor, cu Japonia și China în frunte.
America de Nord a consemnat o creștere de 9,1%, susținută de SUA, care au adăugat cei mai mulți milionari noi în termeni absoluți: +736.000 (9,2%), până la 8,7 milioane.
În Europa, după un declin în 2024, numărul milionarilor a crescut cu 6,5%, cu Luxemburg (+13,5%) și Germania (+11,1%) în frunte, înaintea Franței (+2,7%). Africa a crescut cu 4,1%, America Latină cu 0,3%, iar Orientul Mijlociu a fost singura regiune pe minus (-1,4%), afectată în special de scăderea prețului petrolului.
Categoria ultra-bogaților (active de cel puțin 30 de milioane de dolari) a crescut cu 9,4%, până la aproximativ 250.000 de persoane, iar averea lor a urcat cu 9,7%. Studiul a fost realizat în ianuarie, pe un eșantion de 6.510 persoane bogate din America, Europa, Asia-Pacific și Orientul Mijlociu.
Pentru companii și investitori, mesajul central este că ciclul de creștere al averilor rămâne strâns legat de evoluția burselor și de temele dominante din piață (în special inteligența artificială), în timp ce geografia noilor averi se mută tot mai mult spre Asia-Pacific și SUA.
Recomandate
Deși câștigă mai mult decât generațiile anterioare la aceeași vârstă, Generația Z din SUA se simte financiar mai prost , pe fondul unor așteptări mult ridicate despre „succes” și al presiunilor reale din costul locuirii, potrivit Focus , care citează date dintr-o analiză Boston Consulting Group (BCG) și mai multe sondaje. Un indicator al decalajului dintre venituri și percepție este pragul de „reuşită” financiară: 600.000 de dolari pe an (aprox. 2,7 milioane lei) venit anual ar fi nivelul de la care Gen Z din SUA spune că s-ar simți „de succes”, conform unei cercetări Empower citate de BCG. În același timp, salariul tipic cu normă întreagă este de circa 60.000 de dolari (aprox. 270.000 lei) pe an. Venituri mai mari, dar optimism mai scăzut Raportul BCG Center for Macroeconomics (preluat de Fortune, conform articolului) arată că tinerii americani stau mai bine financiar decât generațiile anterioare la aceeași vârstă, însă se declară mai nemulțumiți. Cele mai în vârstă persoane din Gen Z (28 de ani) au un venit median de 42.000 de dolari (aprox. 189.000 lei), ajustat cu inflația. Potrivit datelor citate, acesta este cu 25% peste nivelul milenialilor la aceeași vârstă și cu 50% peste cel al baby boomerilor. La capitolul avere, comparația directă cu Gen Z este încă dificilă, deoarece generația este „prea tânără”, notează sursa. Totuși, articolul indică un avans al generațiilor mai tinere în datele istorice: la 34 de ani, milenialii ar fi avut în medie 331.000 de dolari (aprox. 1,49 milioane lei) avere netă, față de 251.000 de dolari (aprox. 1,13 milioane lei) pentru Generația X și 229.000 de dolari (aprox. 1,03 milioane lei) pentru baby boomeri. „ Dismorfie financiară ” și costul locuirii: de ce contează pentru economie BCG pune o parte din diferența dintre realitate și percepție pe seama a ceea ce numește „dismorfie financiară”: expunerea constantă la lux și venituri extreme în rețelele sociale ar ridica standardul subiectiv al „succesului” financiar. În paralel, există și presiuni concrete. În special locuirea a devenit mai greu accesibilă: pentru o casă la prețul median ar fi necesare aproape șase ani de venit median, față de aproximativ trei ani și jumătate în 1975, potrivit datelor citate. Articolul mai menționează și povara creditelor pentru studii pentru multe gospodării tinere. Pe zona de încredere în viitor, sursa indică o schimbare de sentiment: pentru prima dată de când există astfel de măsurători, tinerii americani ar fi mai pesimiști cu privire la economie decât persoanele mai în vârstă. În plus, doar 46% dintre Gen Z și mileniali cred că vor putea ajunge la un „pensionare confortabilă”, conform unui sondaj SoFi/YouGov citat. Investiții mai agresive: potențial de câștig, dar și risc mai mare În același timp, Gen Z investește mai ofensiv, ceea ce poate susține acumularea de avere pe termen lung, dar crește expunerea la volatilitate. Conform articolului: 26% dintre tinerii din Gen Z dețin criptomonede, față de 6% dintre baby boomeri; tinerii ar deține și o pondere mai mare din avere în acțiuni. Concluzia incomodă a analizei BCG, așa cum este redată de Focus, este că problema Gen Z în SUA nu ține doar de nivelul de bunăstare, ci și de „ștacheta” tot mai ridicată a ceea ce înseamnă să fii „suficient de bogat” — un amestec cu efecte economice directe, de la consum și economisire până la apetitul pentru risc în investiții. [...]
Polonia își dublează rapid numărul de ultrabogați, dar o parte din „boom” vine din curs și inflație , arată o analiză publicată de Focus . Dincolo de creșterea economică, aprecierea zlotului și efectele inflației pot împinge mai multe averi peste pragurile statistice folosite în rapoarte, ceea ce contează pentru investitori și pentru piața locală de active. Cifrele: creștere accelerată a averilor foarte mari Potrivit datelor citate din Bloomberg , Polonia a avut între 2021 și 2026 un avans de aproximativ 109% al numărului de persoane foarte bogate, iar pentru următorii cinci ani este prognozat un nou salt puternic. În „ Wealth Report 2026 ” al companiei britanice de consultanță imobiliară Knight Frank, evoluția este detaliată astfel: în Polonia, numărul persoanelor cu averi de cel puțin 30 milioane dolari (aprox. 138 milioane lei) a crescut de la 1.442 (2021) la 3.017 (2026); până în 2031, aceeași categorie ar putea ajunge la aproape 4.900; Germania are în 2026 un număr mai mare (38.215), dar creșterea din 2021 este de circa 32%. Focus notează și o limitare importantă: procentele foarte mari sunt influențate de „efectul de bază” (când pornești de la un număr mic, creșterea procentuală pare mai spectaculoasă). De ce se umflă statistic numărul de „ultrabogați”: zlotul și inflația O parte din creșterea numărului de ultrabogați poate fi explicată prin factori nominali, nu doar prin acumulare „reală” de avere. Publicația indică două elemente: zlotul s-a apreciat față de dolar cu 12,7% în ultimii cinci ani, ceea ce ridică automat averile exprimate în dolari; creșterea cumulată a prețurilor în economie a fost de 32,5% în aceeași perioadă. Articolul oferă și un exemplu de calcul (o simulare): dacă averile din Polonia ar fi crescut între 2021 și 2025 doar cu inflația internă (circa 32,5%) și apoi ar fi fost convertite în dolari la cursul de la finalul lui 2025, valoarea în dolari ar fi rezultat cu aproximativ 49% mai mare. În acest scenariu, o avere de 20 milioane dolari (aprox. 92 milioane lei) s-ar fi apropiat de pragul de 30 milioane dolari fără „creștere reală” semnificativă. Motorul de fond: companii locale și creștere economică peste media UE Dincolo de efectele de curs și inflație, Focus indică o dinamică structurală: averile noi se formează în companii. Knight Frank arată că în Polonia câștigă greutate o nouă generație de investitori privați, pe fondul dezvoltării unei baze largi de firme de succes, inclusiv afaceri de familie, cu proprietari care reinvestesc profiturile. În paralel, Polonia rămâne una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din UE: PIB-ul real a urcat cu aproximativ 16% între 2021 și 2026, în timp ce Germania a crescut cu circa 2% în același interval. Un detaliu relevant pentru interpretarea „boomului” de avere: între 2021 și 2025, ponderea excedentului de exploatare și a venitului mixt în PIB-ul Poloniei a scăzut de la 48,1% la 45%, iar ponderea compensațiilor salariale a crescut de la 38,7% la 42%. Concluzia sugerată de date este că avansul prosperității nu ar proveni în principal dintr-o redistribuire către capital, ci din extinderea economiei. Ce urmează: creșterea are și limite Focus avertizează că ritmul actual nu este garantat: populația îmbătrânește, forța de muncă se poate restrânge, iar productivitatea rămâne sub nivelul multor economii OECD din vest. Cu alte cuvinte, Polonia poate continua să producă averi mari, dar menținerea vitezei depinde de cât de mult reușește să susțină productivitatea și oferta de muncă, nu doar de ciclul valutar și de efectele inflației. [...]
România a ajuns la 749 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari în 2026 , după o creștere accelerată în ultimii cinci ani, care o plasează între țările europene cu cea mai rapidă extindere a segmentului de „foarte bogați”, potrivit Adevărul . România urcă în topul creșterilor, nu al volumelor Datele analizate de Profit.ro indică o dublare a numărului de români cu averi de peste 30 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. În intervalul 2021–2026, România a consemnat o creștere de 93%, comparabilă cu Turcia (94%) și sub Polonia, care conduce clasamentul cu un avans de 109%. În termeni absoluți, România numără în 2026 „nu mai puțin de 749 de multimilionari”, conform Wealth Report realizat de Knight Frank . În același timp, și alte țări din regiune – Grecia, Cehia și Portugalia – au raportat creșteri de peste 50%, pe fondul unei tendințe europene mai largi. Context european: creștere generală, dar concentrarea rămâne în Vest La nivel continental, numărul multimilionarilor a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, potrivit datelor citate. Totuși, concentrarea celor mai mari averi rămâne în economiile mari din Europa de Vest: Germania: peste 38.000 de multimilionari Regatul Unit: aproape 28.000 Franța: peste 21.000 Nicio altă țară europeană nu depășește pragul de 20.000 de persoane în această categorie, următoarele fiind Elveția (17.692) și Italia (15.433). Imaginea globală: SUA domină, economiile emergente recuperează Raportul Knight Frank indică o redistribuire accelerată a averii la nivel global. Statele Unite rămân liderul mondial, cu peste 387.000 de multimilionari, însă economii emergente precum India „câștigă teren rapid”, conform aceleiași surse. [...]
Menținerea ratingului BBB- evită un șoc imediat al costurilor de finanțare , dar perspectiva negativă lasă România expusă la scumpirea împrumuturilor dacă blocajul politic întârzie bugetele și consolidarea fiscală din 2027–2028, potrivit Digi24 . S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran la „BBB-/A-3”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor („investment grade”), însă a păstrat semnalul de risc prin perspectiva negativă. Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a livra o traiectorie credibilă de reducere a deficitului, într-un context de instabilitate politică după destrămarea coaliției în mai 2026 și de nevoi ridicate de finanțare. În evaluarea S&P, vulnerabilitatea vine și din dependența de încrederea investitorilor, pe fondul finanțării externe considerabile și al ponderii ridicate a datoriei publice deținute de nerezidenți. Ce ar putea declanșa o retrogradare S&P indică două canale principale prin care România ar putea ajunge sub pragul „investment grade”: Blocaj politic prelungit care împiedică reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028 , ceea ce ar putea deteriora încrederea investitorilor și ar împinge în sus costurile de finanțare, cu presiuni suplimentare pe balanța de plăți. Intensificarea presiunilor externe , de exemplu prin perturbări pe piața energiei care ar afecta inflația pe termen mediu, creșterea economică și rezultatele fiscale. În comunicatul S&P, miza este descrisă direct: „Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului [...] ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028.” De ce a fost menținut ratingul, în ciuda perspectivei negative Confirmarea ratingului se bazează pe așteptarea că România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028 și pe faptul că, pentru 2026, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas „pe calea cea bună”, chiar și în lipsa unui acord politic. S&P notează și rolul fondurilor europene în acoperirea unei părți din necesarul de finanțare externă și în susținerea investițiilor publice, menționând un buget de investiții publice „excepțional de ridicat” de 8,5% din PIB și rate de absorbție din mecanismul de redresare peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Indicatorii de risc urmăriți de piețe: deficit, datorie, cont curent În scenariul de bază al S&P, România rămâne pe o traiectorie de reducere a deficitului, dar cu vulnerabilități semnificative: deficit bugetar estimat la 6,25% din PIB în 2026 , în scădere de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024; deficitul general ar urma să ajungă la 5,8% din PIB în 2027 și 5,0% în 2028 ; datoria publică netă este estimată să urce la 60% din PIB până în 2027 , de la 52% la final de 2025; deficitul de cont curent este prognozat la 7,5% din PIB în 2026 , iar S&P anticipează că va rămâne ridicat. Agenția avertizează că, deși măsurile pentru 2026 sunt mai bine conturate, bugetele pentru 2027 și 2028 sunt mai incerte , iar spațiul pentru creșteri de salarii și pensii peste ritmul PIB-ului nominal ar fi limitat. Reacția Ministerului Finanțelor: „Important, dar nu suficient” Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene au cântărit în decizia S&P, dar a avertizat că rezultatul „nu este suficient”. Pentru 2027, el indică drept miză adoptarea unui buget credibil și continuarea reducerii deficitului, în timp ce S&P atrage atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și de necesarul ridicat de finanțare. Ce ar putea îmbunătăți perspectiva S&P spune că ar putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se reduc , oprind erodarea bilanțurilor publice și a balanței de plăți, pe baza unui plan de politici credibil pe termen mediu, ideal susținut de un consens politic mai larg. În lipsa acestui progres, perspectiva negativă rămâne un semnal că România poate evita „junk” pe termen scurt, dar nu a eliminat riscul ca finanțarea statului să devină mai scumpă dacă derapajele fiscale sau blocajele politice se prelungesc. [...]
România a urcat pe podiumul european la creșterea numărului de ultra-bogați , cu un avans de 93% în ultimii cinci ani, un ritm care semnalează o acumulare accelerată de avere și o schimbare a hărții capitalului privat din regiune, potrivit Profit , pe baza „ Wealth Report ” realizat de Knight Frank . România este a treia în Europa ca dinamică procentuală, după Polonia (109%) și Turcia (94%). Indicatorul urmărește persoanele cu avere netă de minimum 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei), adică segmentul de „multimilionari”/„ultra-bogați”. Ce arată cifrele pentru România și Europa În acest an, România are 749 de persoane cu avere netă de peste 30 de milioane de dolari, conform raportului citat. La nivel european, populația ultra-bogaților a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, iar între 2021 și 2026 au intrat în această categorie încă 37.428 de persoane. La nivel global, peste 710.000 de persoane depășesc pragul de 30 de milioane de dolari, iar aproximativ 25,8% dintre acestea locuiesc în Europa, unde totalul a ajuns la 183.953. Unde se concentrează averea în Europa În termeni absoluți, liderii europeni rămân economiile mari: Germania: 38.215 Regatul Unit: 27.876 Franța: 21.528 Nicio altă țară europeană nu depășește 20.000 de multimilionari. Urmează Elveția (17.692) și Italia (15.433), iar apoi scăderea este mai abruptă (de exemplu, Spania are 9.186, Suedia 6.845, Olanda 5.077). În termeni de creștere absolută între 2021 și 2026, Germania a adăugat cei mai mulți ultra-bogați (+9.273), urmată de Elveția (+4.968), Franța (+3.781) și Regatul Unit (+3.005). De ce contează: mobilitatea averii, pe fondul fiscalității și reglementărilor Raportul indică faptul că presiunea fiscală mai mare și cerințele de reglementare mai stricte accelerează mobilitatea internațională a averii, pe măsură ce persoanele cu averi mari își împart viața și investițiile în mai multe jurisdicții, iar structurile de tip „family office” (entități care administrează averea unei familii) gestionează activ riscurile fiscale și politice. „Europa își menține o prezență puternică, cu țări precum Suedia, România și Grecia care înregistrează câștiguri importante. Imaginea de ansamblu arată că averea se extinde geografic, chiar dacă rămâne concentrată în câteva mari puteri economice.” În același context, șeful global de cercetare al Knight Frank, Liam Bailey, descrie o redistribuire amplă a averii la nivel mondial, cu SUA în continuare dominante; în Statele Unite sunt 387.422 de multimilionari. „Statele Unite continuă să domine, dar vedem în paralel ascensiunea puternică a Indiei și a unui grup de economii cu creștere rapidă, care redesenează peisajul economic global.” [...]
România ar putea evita, cel puțin pe termen scurt, o creștere suplimentară a costurilor de finanțare dacă Standard & Poor’s (S&P) menține vineri ratingul suveran la BBB- (cu perspectivă negativă), scenariu considerat „de bază” de președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz, potrivit Economedia . Miza este ridicată: BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, iar o retrogradare ar împinge România în zona „speculativă”, asociată cu risc mai mare. S&P publică evaluarea într-un moment de incertitudine politică și presiune pe reducerea deficitului bugetar. Jakubowicz spune că datele de execuție bugetară indică faptul că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în perioada de interimat guvernamental și că, în opinia sa, „fundamentele nu susțin (…) o retrogradare”. „Scenariul de bază este menținerea ratingului BBB- cu perspectiva negativă. Datele de execuție bugetară arată că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în interimatul Guvernului. În acest moment, fundamentele nu susțin, în opinia mea, o retrogradare.” De ce contează BBB-: efect direct în costul banilor Ratingurile agențiilor internaționale indică, în esență, riscul perceput atunci când un stat se împrumută. În cazul României, menținerea la BBB- păstrează țara în categoria „investment grade” (ratinguri considerate potrivite pentru investiții). Sub acest prag începe categoria ratingurilor speculative, care, în mod tipic, se traduce prin finanțare mai scumpă. Analistul avertizează însă că o menținere nu trebuie interpretată ca o „rezolvare” a problemelor din finanțele publice, deoarece perspectiva negativă rămâne un semnal de risc. „Menținerea nu trebuie însă citită ca o validare. Este un credit de încredere acordat pe termen scurt. Perspectiva negativă rămâne o avertizare explicită, iar testul real nu este deficitul din 2026, adevăratul test va fi bugetul pe 2027.” Bugetul pe 2027 și presiunea pentru un guvern cu puteri depline Jakubowicz leagă explicit credibilitatea fiscală de capacitatea politică de a livra documente bugetare convingătoare pentru anul viitor. În evaluarea sa, România are nevoie de un guvern cu puteri depline pentru a adopta un buget credibil pentru 2027 și pentru a continua măsurile de reducere a deficitului. „Fără un Guvern cu puteri depline, România nu poate livra rectificarea și nici un proiect de buget credibil, adică exact ce urmăresc agențiile.” Piețele au început să taxeze riscul: curs și dobânzi Președintele AAFBR susține că o parte din riscurile politice și fiscale sunt deja reflectate în piețe. El indică două semnale: leul a ajuns la un nivel minim istoric; randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au trecut de 7,5%, fiind „printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană”. „Costul crizei politice nu este ipotetic. Îl plătesc deja statul, companiile și populația prin dobânzi și curs.” În acest context, Jakubowicz consideră că Banca Națională a României (BNR) are motive să păstreze dobânda-cheie la 6,50% în octombrie, pe fondul deprecierii leului și al riscurilor asociate ratingului. Ce urmează după decizia S&P Dacă ratingul este menținut, Jakubowicz anticipează o posibilă detensionare parțială a piețelor după evoluțiile din 1 și 2 octombrie, dar nu neapărat o revenire la nivelurile anterioare. Mesajul central rămâne că menținerea BBB- ar fi, în interpretarea sa, o amânare a verdictului final, condiționată de credibilitatea bugetului pe 2027. „O eventuală menținere a ratingului trebuie înțeleasă corect: este un credit de încredere, nu o diplomă.” [...]
