Știri
Știri din categoria Agricultură
Recolta de porumb a Franței riscă să cadă la minimul ultimilor 50 de ani, iar asta poate muta cererea în UE spre România, care intră în sezon cu perspective mai bune, potrivit AGRO TV. Pe fondul caniculei și al lipsei precipitațiilor din vestul și centrul Europei, piața comunitară ar putea deveni mai receptivă la porumbul românesc.
În Franța, analiștii avertizează că producția ar putea coborî sub 8 milioane de tone, un nivel care nu a mai fost atins din 1976, pe măsură ce seceta lovește cultura într-o etapă decisivă pentru formarea producției. Compania de analiză Expana estimează în prezent o recoltă de aproximativ 8,9 milioane de tone, cu o treime sub producția de anul trecut, dar cu riscul unor pierderi suplimentare.
Situația din teren este descrisă ca în deteriorare rapidă: starea culturilor a ajuns la cel mai slab nivel din ultimii cel puțin 15 ani, iar randamentele sunt evaluate „de la o zi la alta” ca fiind tot mai slabe.
În vestul Franței, unii fermieri au început să taie porumbul neirigat înainte de polenizare pentru a-l folosi ca furaj. Aceste suprafețe nu vor mai contribui la producția de porumb boabe, ceea ce poate împinge estimările și mai jos.
Asociația producătorilor francezi de porumb plecase de la o scădere de 30%, până la circa 9,5 milioane de tone (cea mai mică producție din acest secol), însă reprezentanții fermierilor se așteaptă la revizuiri în scădere, pe măsură ce sunt cuantificate pagubele.
În paralel, datele USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite) indică o producție a Franței în sezonul 2026–2027 de 10 milioane de tone, cu 24% sub prognoza anterioară și cu 26% sub sezonul precedent.
În contrast cu vestul și centrul Europei, România are perspective mai favorabile: precipitațiile din principalele regiuni agricole au îmbunătățit rezervele de apă din sol, ceea ce ar putea susține randamente mai mari decât în ultimii ani.
Analistul Cezar Gheorghe estimează pentru 2026 o producție de aproximativ 8,2 milioane de tone, față de estimarea oficială de 7,75 milioane de tone pentru anul precedent. Producția ar putea crește chiar dacă suprafața cultivată s-a redus, prin randamente mai bune care să compenseze parțial pierderea de suprafață.
Dacă producția Franței se confirmă semnificativ mai mică, deficitul dintr-un mare producător european poate însemna cerere mai mare în piața comunitară pentru origini alternative, inclusiv România. Materialul nu oferă însă estimări de preț sau contracte, astfel că impactul exact în piață rămâne de urmărit pe măsură ce apar revizuirile oficiale de producție și se conturează fluxurile comerciale din UE.
Recomandate
România își întărește controalele fitosanitare la frontieră și pe lanțul lemnului după ce gândacul smarald al frasinului (Agrilus planipennis), un dăunător invaziv cu potențial de pierderi economice, a fost semnalat în Ungaria, aproape de graniță, potrivit Agronet . Insecta atacă în special frasinul, iar larvele se dezvoltă sub scoarță, unde sapă galerii care întrerup treptat circulația sevei. În timp, arborii își pierd frunzișul, ramurile se usucă și, fără intervenție, pot muri. În America de Nord, dăunătorul a dus la moartea a zeci de milioane de arbori și la pierderi economice importante, ceea ce explică nivelul de alertă în Europa, unde frasinul este prezent atât în păduri, cât și în parcuri, grădini și aliniamente stradale. Unde crește riscul și ce verifică autoritățile România derulează din 2021 un program de supraveghere pentru acest dăunător, prin Autoritatea Națională Fitosanitară , care face inspecții, amplasează capcane, prelevează probe și efectuează testări de laborator în zone vulnerabile. După confirmarea cazului din Ungaria, monitorizarea a fost intensificată în punctele de control de la frontieră și în interiorul țării. Conform sursei, inspectorii verifică mai atent: loturile de material lemnos și ambalajele din lemn; materialul săditor provenit din regiuni cu risc; pepinierele, parcurile și pădurile; depozitele, fabricile de prelucrare și rutele comerciale de transport al lemnului (inclusiv zone precum noduri logistice și unități de depozitare). Cum se poate răspândi dăunătorul pe lanțul comercial Răspândirea poate fi accelerată de mișcarea necontrolată a lemnului infestat, inclusiv pe distanțe mari. În material sunt indicate mai multe căi tipice: material vegetal (puieți și plante de frasin); lemn cu scoarță (bușteni, lemn de foc, așchii); ambalaje din lemn (paleți, lăzi și structuri similare); transport și depozitare (depozite, noduri logistice, unități de prelucrare). Semne de infestare și ce ar urma dacă apare un focar în România Printre semnele care pot indica prezența dăunătorului se numără îngălbenirea și rărirea frunzișului, uscarea ramurilor, crăpături în scoarță, galerii sub scoarță și orificii de ieșire în forma literei „D”. Totuși, aceste simptome pot avea și alte cauze, iar confirmarea se poate face doar prin verificări de specialitate și analize de laborator. Autoritățile au pregătit și un plan de urgență pentru situația în care insecta ar fi confirmată în România, care include delimitarea zonelor infestate și a celor tampon, măsuri de eradicare, informarea populației și raportarea rapidă către instituțiile europene competente. Publicul este încurajat să anunțe autoritățile dacă observă frasini cu uscări rapide, găuri în formă de „D” sau galerii sub scoarță, iar materialul lemnos suspect nu ar trebui mutat sau transportat fără respectarea regulilor fitosanitare. Detectarea timpurie este prezentată drept critică pentru limitarea unui eventual focar și reducerea impactului asupra pădurilor, spațiilor verzi urbane și activităților economice bazate pe lemnul de frasin. [...]
Noile reguli fitosanitare anunțate de Turcia, aplicabile din 5 august 2026, riscă să complice exporturile de grâu din România , într-un moment în care prețurile rămân ridicate, dar sunt împinse în jos local de presiunea recoltării, potrivit Agronet . Miza pentru fermieri și traderi este dublă: cerințe mai stricte la frontieră pentru una dintre piețele importante din regiune și o piață europeană care se reașază diferit pe fiecare cultură. Turcia strânge condițiile la import, iar riscul este respingerea transporturilor Din 5 august 2026, Turcia ar urma să introducă reguli fitosanitare mai stricte pentru importurile de grâu, cu verificări mai severe privind prezența unor agenți patogeni fungici. Consecința posibilă, conform aceleiași surse, este respingerea unui număr mai mare de transporturi și, implicit, complicarea exporturilor românești către această destinație. Pentru piață, schimbarea contează deoarece poate afecta fluxurile comerciale într-o perioadă în care fermierii își calibrează vânzările în funcție de preț și de cererea externă. Prețuri: stabilizare la grâu pe Euronext, rapița urcă, porumbul rămâne sus Pe Bursa Euronext , grâul cu livrare în septembrie s-a stabilizat la 204,25 euro/tonă (aprox. 1.021 lei), iar porumbul cu livrare în noiembrie a coborât ușor la 235,75 euro/tonă (aprox. 1.179 lei). Rapița a continuat să crească și a ajuns la 523 euro/tonă (aprox. 2.615 lei), nivel cu peste 12% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul temerilor legate de caniculă în Europa și al scumpirii soiei și canolei pe piețele internaționale. Datele europene indică și o cerere externă solidă: exporturile de grâu moale au crescut cu 8% în sezonul 2025/2026, în timp ce importurile de porumb au scăzut cu 7%. Constanța: presiunea recoltării apasă cotațiile la grâu, dar calitatea poate aduce un plus În Portul Constanța , recoltarea a redus cotațiile pentru grâul de panificație, evaluat la aproximativ 196 euro/tonă (aprox. 980 lei), în baza DAP Constanța (livrat la punctul convenit). Grâul furajer este cotat la 185 euro/tonă (aprox. 925 lei). Agronet notează că grâul cu proteină peste 12% beneficiază în continuare de o primă de calitate, ceea ce poate avantaja producătorii care reușesc să livreze astfel de loturi. Context regional: oferta mare temperează scumpirile, dar vremea rămâne factorul-cheie În Polonia, primele rezultate la orzul de toamnă indică producții sub așteptări în zonele afectate de secetă, însă oferta din Ucraina și Germania limitează deocamdată creșteri consistente ale prețurilor în Europa. În Rusia, prețul grâului a scăzut ușor pe fondul disponibilității ridicate a noii recolte la nivel mondial, iar reducerea exporturilor rusești din iunie este compensată de oferta abundentă din emisfera nordică. La porumb, piața rămâne sensibilă la vreme: în Ucraina, prețurile au scăzut, iar cumpărătorii așteaptă noi reduceri. În același timp, seceta pedologică afectează deja aproximativ 30–40% din suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui, mai ales în sud, centru și est, ceea ce ar putea reduce oferta regională în lunile următoare și susține prețurile pe termen mediu. Reperele de preț menționate Grâu MATIF (septembrie): 204,25 euro/tonă (aprox. 1.021 lei) Porumb MATIF (noiembrie): 235,75 euro/tonă (aprox. 1.179 lei) Rapiță MATIF: 523 euro/tonă (aprox. 2.615 lei) Grâu DAP Constanța: ~196 euro/tonă (aprox. 980 lei) Grâu furajer DAP Constanța: 185 euro/tonă (aprox. 925 lei) În perioada următoare, echilibrul de piață va depinde de două variabile care se pot schimba rapid: cât de mult apasă oferta din bazinul Mării Negre asupra grâului și în ce măsură seceta regională, plus noile cerințe ale Turciei, vor restrânge efectiv fluxurile comerciale. [...]
Scăderea modestă a prețurilor alimentare în iunie maschează presiuni persistente la carne și uleiuri , iar această divergență între categorii menține riscul de costuri ridicate pentru procesatori și retail, potrivit Agronet , care citează date FAO. Indicele FAO al prețurilor la alimente a ajuns la 130,3 puncte în iunie 2026, cu 0,3% sub nivelul din mai, dar cu 2,2% peste iunie 2025. În spatele mediei, mișcările au fost neuniforme: cerealele, zahărul și lactatele s-au ieftinit, în timp ce uleiurile vegetale și carnea au continuat să se scumpească. Unde se vede presiunea: uleiuri vegetale și carne Uleiurile vegetale au urcat cu 3,8% față de luna anterioară, creșterea fiind pusă în principal pe seama scumpirii uleiului de palmier și de rapiță, pe fondul cererii mai mari pentru biocombustibili. Prețurile uleiului de floarea-soarelui au rămas, în general, stabile, iar uleiul de soia s-a ieftinit. La carne, indicele a crescut cu 0,5% și a atins un nou nivel record. Carnea de pasăre s-a scumpit parțial din cauza disponibilității mai reduse pe unele piețe, în timp ce prețurile la porc și vită au scăzut. Ce a tras în jos media: cereale, zahăr și lactate Cerealele au scăzut cu 3,5% față de mai, în special pe fondul ieftinirii grâului (minus 4,4%) și porumbului (minus 6,2%). FAO leagă evoluția grâului de ritmul rapid al recoltării și de perspectivele bune ale ofertei din regiunea Mării Negre, iar la porumb de estimările privind o ofertă abundentă în țările exportatoare din America de Sud și de cererea mai redusă pentru producția de etanol. În schimb, orezul s-a scumpit cu 3,2%, după consolidarea cererii asiatice pentru orezul Indica, pe fondul unor costuri ridicate de producție, transport și comercializare, dar și al incertitudinilor meteorologice. Zahărul a avut cea mai puternică scădere, de 5,7%, pe fondul ieftinirii etanolului în Brazilia și al deprecierii monedei braziliene, însă declinul a fost limitat de temerile privind efectele fenomenului El Niño asupra producției din India și Thailanda. Produsele lactate s-au ieftinit cu 1,5%, după reduceri la laptele praf (degresat și integral) și unt; brânzeturile au consemnat a unsprezecea lună consecutivă de scădere, pe fondul unei oferte pentru export mai mari decât cererea internațională. Context: producție mare, dar incertitudini ridicate FAO estimează producția mondială de cereale din 2026 la aproximativ 2,983 miliarde de tone, a doua cea mai mare recoltă din istorie, deși cu 1,9% sub recordul de anul trecut. În același timp, organizația avertizează că, într-un context internațional „tot mai nesigur”, transparența piețelor, accesul rapid la informații și menținerea unor fluxuri comerciale previzibile rămân esențiale pentru securitatea alimentară. Pe partea de risc umanitar, FAO indică faptul că 41 de țări și teritorii au nevoie de asistență alimentară externă, dintre care 31 în Africa, cu conflictele și insecuritatea drept cauze principale ale crizelor severe, la care se adaugă efecte meteo asociate El Niño și costuri ridicate ale factorilor de producție în unele regiuni. Mișcările de preț raportate pentru iunie 2026 (FAO) Indicele general FAO: -0,3% Cereale: -3,5% (grâu -4,4%, porumb -6,2%, orez +3,2%) Uleiuri vegetale: +3,8% Carne: +0,5% Produse lactate: -1,5% Zahăr: -5,7% [...]
Valurile de căldură din 2026 cresc costurile și riscă să reducă oferta de Parmigiano Reggiano , într-o industrie evaluată la aproximativ 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei), pe fondul scăderii producției de lapte și al consumului mai mare de energie pentru răcire, potrivit Agronet , care citează Libertatea, la rândul ei pe Reuters . În nordul Italiei, temperaturile de peste 40°C afectează direct fermele din zona de producție: vacile mănâncă mai puțin, se odihnesc mai mult și pot produce cu până la 10% mai puțin lapte. Cum laptele este materia primă esențială (alături de sare și cheag), orice scădere se transmite rapid în capacitatea de producție a brânzei. Constrângeri de producție: nu se poate „muta” parmezanul Parmigiano Reggiano autentic poate fi produs doar în cinci provincii din nordul Italiei, iar hrana vacilor trebuie să provină tot din această zonă. În condiții de secetă, iarba crește mai greu, cantitatea de fân scade, iar fermierii au dificultăți în menținerea nivelului de lapte, arată relatarea citată. Presiune pe costuri: răcire în ferme și energie în depozite Pentru a limita stresul termic, fermele folosesc ventilatoare și instalații care pulverizează apă în grajduri, soluții care cresc consumul de electricitate și cheltuielile operaționale. Costurile continuă și după producție: Parmigiano Reggiano trebuie maturat minimum 12 luni, iar unele sortimente stau în depozite trei ani sau mai mult. Menținerea temperaturii controlate în timpul caniculei înseamnă consum energetic mai mare. În două depozite din provinciile Reggio Emilia și Modena sunt păstrate peste 500.000 de roți de brânză, evaluate la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). Conducerea companiei care le administrează spune că, în cele mai fierbinți perioade din 2026, consumul zilnic de energie a crescut cu aproximativ 30%. De ce contează: risc de scumpiri și efecte în export Industria încearcă să reducă impactul prin modernizarea instalațiilor de răcire, izolarea clădirilor și folosirea energiei regenerabile, însă reprezentanții sectorului avertizează că fenomenele meteo extreme pot afecta atât cantitatea și calitatea laptelui, cât și prețul final. Miza este și comercială: în 2025, exporturile au depășit jumătate din vânzările totale de Parmigiano Reggiano, iar SUA au fost principala piață externă. În acest context, o combinație între producție mai mică și costuri mai mari poate pune presiune pe întreg lanțul – de la ferme și fabrici până la distribuitori și consumatori. [...]
Companiile care importă sau comercializează în UE produse agricole cu risc de defrișare primesc reguli mai ușor de aplicat și un sistem informatic simplificat , înainte ca Regulamentul UE privind defrișările să devină obligatoriu de la sfârșitul lunii decembrie 2026, potrivit Agronet . Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri care vizează, pe de o parte, clarificarea listei de produse acoperite de regulament și, pe de altă parte, ajustarea platformei digitale prin care firmele și autoritățile vor transmite și verifica informațiile necesare. Informațiile sunt prezentate de Agronet, care citează AGERPRES . Ce se schimbă în lista de produse vizate După consultări cu întreprinderile, statele membre și alte părți interesate, Comisia a decis să scoată din domeniul de aplicare anumite categorii considerate greu de urmărit sau cu relevanță redusă pentru obiectivele actului normativ. Vor fi eliminate din domeniul de aplicare: pieile de bovine și alte articole din piele; anvelopele reșapate; boabele de soia destinate însămânțării; unele articole din cauciuc vulcanizat; benzile transportoare și de transmisie; scaunele destinate aeronavelor și autovehiculelor. În același timp, lista va fi extinsă cu produse considerate mai direct legate de lanțurile de aprovizionare asociate riscului de defrișare, precum cafeaua solubilă, anumiți derivați ai uleiului de palmier și limbile congelate de bovine. Pentru aceste produse nou introduse, aplicarea va începe de la 30 decembrie 2027, cu un an după termenul general. Modificările privind lista de produse sunt incluse într-un act delegat care nu intră imediat în vigoare: documentul va fi transmis Parlamentului European și Consiliului UE pentru verificare înainte de aplicare. Platforma digitală: mai puțină birocrație, mai mult timp de testare Al doilea pilon al pachetului vizează sistemul informatic folosit pentru transmiterea datelor cerute de regulament. Platforma a fost actualizată pentru a reduce sarcinile administrative, în special pentru microîntreprinderi și operatori mici. Printre schimbările anunțate: declarații simplificate pentru microîntreprinderi; proceduri mai ușor de utilizat pentru operatorii mici; specificații tehnice actualizate pentru conectarea automată a sistemelor informatice; funcții suplimentare care urmează să fie introduse în cursul verii 2026. Sistemul este din nou accesibil din iunie 2026, iar companiile pot testa funcțiile și pot introduce date înainte ca regulile să devină obligatorii. Comisia Europeană susține că această perioadă de pregătire ar trebui să reducă riscul unor blocaje administrative după intrarea în vigoare. De ce contează pentru agricultură și comerț Regulamentul urmărește să împiedice comercializarea în UE a produselor provenite de pe terenuri defrișate sau degradate. În practică, întreprinderile vor trebui să demonstreze că anumite mărfuri și materii prime nu sunt asociate cu distrugerea pădurilor, iar autoritățile vor putea verifica informațiile prin sistemul european dedicat. Comisarul european Jessika Roswall a spus că pachetul aduce mai multă claritate pentru companii, state membre și parteneri internaționali și ar trebui să permită o aplicare mai coerentă și eficientă de la sfârșitul lui 2026, fără a renunța la obiectivul reducerii defrișărilor asociate consumului european. [...]
Valul de căldură lovește acvacultura din Delta Po , cu pierderi de ordinul sutelor de tone și un risc economic care se adaugă la pagubele anuale estimate pentru pescuitul italian , potrivit Agronet , care citează agenția italiană ANSA. Apa din lagunele din nordul Italiei, în special în Delta Po, a ajuns la 32°C, un nivel considerat critic pentru moluște. Consecințele sunt deja vizibile: aproximativ 100 de tone de midii au murit în câteva zile, iar în unele zone dispariția scoicilor ajunge până la 90%. Unde sunt cele mai mari pierderi și de ce contează economic Cea mai gravă situație este raportată în Delta Po, una dintre regiunile-cheie ale Italiei pentru creșterea midiilor și scoicilor. În laguna Sacca di Scardovari (provincia Rovigo) ar fi fost pierdute circa 100 de tone de midii cu denumire de origine protejată, iar în Sacca di Goro (provincia Ferrara) organizațiile de profil estimează că pierderile din culturile de scoici pot urca până la 100%. Dincolo de pierderile punctuale, Confcooperative estimează că schimbările climatice generează pierderi directe de aproximativ 200 de milioane de euro anual pentru pescuitul profesional italian (aprox. 1,0 miliarde lei), iar segmentul midiilor și scoicilor este printre cele mai vulnerabile, din cauza dependenței de un echilibru sensibil între temperatură, salinitate și oxigenul din apă. Factorul operațional care agravează criza: barierele anti-crab albastru Reprezentanții Confcooperative Agroalimentare și Pescuit descriu unele lagune ca pe o „oală gigantică”, în condițiile temperaturilor extreme. Situația este agravată de barierele instalate pentru a limita răspândirea crabului albastru (specie invazivă), care protejează culturile, dar reduc circulația apei și pot accelera încălzirea lagunelor în perioadele de caniculă. Mecanismul mortalității: oxigen mai puțin, alge mai multe Potrivit informațiilor citate, temperaturile ridicate afectează ecosistemul printr-o combinație de factori: apa mai caldă conține mai puțin oxigen dizolvat; dezvoltarea accelerată a algelor consumă oxigenul rămas; circulația redusă a apei amplifică efectele caniculei; moluștele nu mai pot supraviețui în aceste condiții. Producătorii spun că nu au mai întâlnit o „înflorire” atât de puternică a algelor de aproximativ 10–15 ani și încearcă să le îndepărteze pentru a limita pierderile. Informațiile despre situația din Delta Po sunt preluate de Agronet din ANSA . [...]
