Știri
Știri din categoria Agricultură
Unele plăți directe APIA decuplate au cuantumuri mai mici în 2026, potrivit AgroInfo, care citează informații din Planul Național Strategic 2023–2027. Datele vizează subvenții pe hectar și pe cap de animal finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar publicația notează că, pentru multe scheme, APIA aplică un cuantum minim.
Punctul sensibil pentru fermieri în 2026 este tocmai această coborâre a cuantumurilor la unele intervenții, într-un an în care bugetarea pe exploatație se face tot mai mult „la euro pe hectar” și „la euro pe cap”. În practică, diferența dintre cuantumul planificat și pragul minim poate însemna venituri mai mici decât cele anticipate inițial, mai ales pentru fermele care se bazează pe plățile decuplate (adică subvenții care nu sunt legate direct de producția efectivă).
În lista publicată, AgroInfo prezintă pentru fiecare intervenție un cuantum unitar planificat și, acolo unde este cazul, un interval cu minim și maxim. Pentru 2026, exemplele de cuantumuri planificate includ atât plăți pe suprafață, cât și plăți pentru bunăstarea animalelor, ceea ce arată că presiunea scăderilor nu se limitează la un singur tip de beneficiar.
Principalele plăți directe decuplate menționate pentru 2026 (cu cuantum unitar planificat) sunt:
Pentru fermieri, miza în 2026 este să își facă bugetele plecând de la scenariul conservator (cuantum minim), nu de la cel planificat, mai ales acolo unde diferențele sunt mari. În același timp, faptul că există un cuantum maxim indică variabilitate posibilă în funcție de numărul de cereri eligibile și de suprafețele/efectivele declarate, ceea ce poate influența suma finală pe care o plătește APIA.
Recomandate
Scumpirea motorinei în plină campanie agricolă pune presiune pe lichiditățile fermelor , iar rambursarea accizei prin APIA reduce costul doar după ce cheltuiala a fost deja făcută, potrivit Agronet . La 1 august 2026, motorina standard a urcat peste 10,50 lei/litru în rețelele Petrom și OMV, după scumpiri de 15 bani într-o singură zi, pe fondul unui consum ridicat specific perioadei de recoltare, transport și pregătire a terenului pentru culturile de toamnă. Datele de preț sunt monitorizate de Economedia , iar nivelurile diferă în funcție de stație, localitate și tipul de contract. Cât înseamnă, în bani, o scumpire de 15 bani/litru Pentru ferme, diferențe aparent mici se traduc rapid în costuri suplimentare relevante la volume mari. În exemplificările din articol: 5.000 litri: +750 lei 10.000 litri: +1.500 lei 25.000 litri: +3.750 lei 50.000 litri: +7.500 lei Impactul nu se oprește la lucrările din câmp: motorina intră și în transportul cerealelor, manipulare, irigații, activități zootehnice și aprovizionarea cu furaje. Rambursarea APIA: reduce costul, dar nu rezolvă problema de cash APIA a autorizat 155,26 milioane lei pentru motorina utilizată în perioada 1 ianuarie–31 martie 2026, pentru 9.863 beneficiari și o cantitate eligibilă de 57,57 milioane litri. Cuantumul rambursat este de 2,697 lei/litru eligibil, iar peste 133 milioane lei revin sectorului vegetal. Mecanismul nu funcționează ca o reducere la pompă: fermierul plătește integral, depune documentele și recuperează ulterior suma aprobată. Publicația arată, orientativ, că pentru 10.000 litri eligibili rambursarea poate ajunge la 26.970 lei, iar pentru 50.000 litri eligibili la 134.850 lei, în funcție de cantitatea aprobată și documentația acceptată. Problema rămâne intervalul dintre cumpărare și plată, perioadă în care exploatația trebuie să finanțeze combustibilul din resurse proprii sau prin credit. Riscul operațional: livrarea poate conta mai mult decât prețul Agronet notează că, înaintea scumpirilor de la pompă, motorina livrată direct în ferme depășise deja 10 lei/litru, cu un interval comunicat la 27 iulie de 10,11–10,35 lei/litru, în funcție de furnizor și disponibilitate. În plus, OMV Petrom a avertizat clienții angro asupra unor posibile întârzieri la livrare, după ce vânzările din depozite au depășit ritmul de reaprovizionare. Pentru ferme, întârzierea alimentării devine un risc de producție: amânarea recoltării poate afecta calitatea cerealelor, iar întârzierea lucrărilor de pregătire poate comprima fereastra pentru însămânțările de toamnă. Ce recomandă articolul să fie verificat înainte de comandă Într-o piață cu prețuri și stocuri instabile, Agronet indică o listă de elemente care ar trebui urmărite în ofertă și contractare: cantitatea confirmată în scris; termen ferm de livrare; posibilitatea livrărilor parțiale; prețul final, inclusiv transportul; valabilitatea ofertei; condițiile de plată; penalități/soluții în caz de întârziere; capacitatea autorizată de depozitare în fermă. Pe termen scurt, scumpirea din 1 august ridică din nou costul lucrărilor agricole, însă presiunea imediată pentru exploatații rămâne dublă: prețul în creștere și riscul ca motorina să nu ajungă la timp, în ritmul cerut de campanie. [...]
Ofertele de muncă în fermele europene vin cu salarii „estimate”, iar diferența dintre netul afișat și venitul real se face din ore, cazare și rețineri , arată Agronet , care trece în revistă intervale de plată publicate de platforma EU Helpers și condițiile ce trebuie verificate înainte de semnarea unui contract. Platforma EU Helpers indică oportunități în Portugalia, Spania, Polonia, Țările de Jos și România, pentru activități sezoniere și permanente în sere, la recoltare, în ferme zootehnice, creșterea păsărilor, operarea utilajelor și procesarea alimentelor. Publicația subliniază că salariile și duratele prezentate sunt estimări ale platformei și trebuie confirmate în oferta concretă și în documentele oficiale ale țării de destinație. Cât se plătește, potrivit estimărilor, și de ce comparațiile pot fi înșelătoare Pentru Portugalia, Spania, Polonia și Țările de Jos, intervalul orientativ indicat este de 900–1.600 de euro net pe lună (aprox. 4.500–8.000 lei). Pentru Țările de Jos, în „agricultură și logistică”, apare un interval mai ridicat, de 1.900–2.600 de euro net (aprox. 9.500–13.000 lei), iar pentru Danemarca, în „ferme și procesarea alimentelor”, estimarea urcă la 2.200–3.000 de euro net (aprox. 11.000–15.000 lei). Agronet atrage atenția că intervalele nu sunt direct comparabile fără detalii despre program, impozitare, cazare și costul vieții: un net mai mare poate reflecta un număr mai mare de ore, iar cheltuielile cu locuința și transportul pot reduce semnificativ suma rămasă efectiv lucrătorului. Pentru posturile din sere și recoltare, venitul final depinde de orele lucrate, cazare și reținerile prevăzute în oferta concretă. Ca reper separat, publicația dă exemplul muncii sezoniere în Finlanda : salariul minim în agricultură pornește de la 10,18 euro/oră (aprox. 51 lei/oră) de la 1 mai 2026, potrivit contractului colectiv, iar cetățenii români pot lucra acolo fără permis de muncă. Ce trebuie să conțină oferta, ca să poți calcula venitul real Înainte de plecare, lucrătorul ar trebui să primească în scris informații care permit verificarea angajatorului și estimarea corectă a câștigului, inclusiv: denumirea juridică și adresa fermei/companiei; activitatea și locul de muncă; data începerii și durata contractului; salariul brut și modalitatea de plată; numărul de ore și programul estimat; plata orelor suplimentare și a zilelor de sărbătoare; condițiile și costul cazării; transportul până la fermă; eventualele rețineri din salariu; asigurarea medicală și contribuțiile sociale. O ofertă care menționează doar venitul net lunar, fără salariul brut, orele și costurile reținute, nu permite compararea corectă a posturilor, mai ales când plata depinde de cantitatea recoltată, mai notează publicația. Context: de ce există cerere și ce se schimbă pentru ferme Cererea de personal rămâne concentrată în activități greu de mecanizat și cu vârfuri de sezon — cules, sortare, ambalare, întreținerea culturilor din sere și lucrări în ferme zootehnice — unde lipsa muncitorilor poate întârzia recoltarea și crește pierderile. În paralel, respectarea drepturilor angajaților capătă miză financiară pentru ferme: din anul de cerere 2025, „ condiționalitatea socială ” leagă o parte dintre plățile agricole europene de respectarea regulilor aplicabile angajaților, iar în România APIA și AFIR pot reduce plățile dacă abaterile sunt constatate oficial și transmise agenției competente, reducerea pornind, de regulă, de la 3% și putând ajunge la pierderea integrală a sprijinului în cazuri grave, repetate și intenționate. Pentru lucrători, concluzia practică este că existența ofertelor într-un sector cu deficit de personal nu garantează automat un contract avantajos: salariul, programul și toate reținerile trebuie verificate înainte de semnare. [...]
România încearcă să deschidă un coridor de tranzit prin Turcia pentru exportul de ovine , cu obiectiv imediat pe carcase și, pe termen mediu și lung, pe animale vii, pentru acces mai facil la piețele din Orientul Mijlociu, potrivit AgroInfo . O delegație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), condusă de viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avut consultări la Ankara cu Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Turcia. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării agroalimentare și, în mod special, facilitarea exportului și tranzitului produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii prin teritoriul Turciei. În întâlnirea bilaterală cu ministrul turc İbrahim Yumaklı, partea română a pus accent pe un traseu de tranzit care să permită, în primă fază, transportul carcaselor de ovine, iar ulterior și al animalelor vii, pentru a ajunge mai ușor pe piețele din Orientul Mijlociu. „Pentru România, obiectivul imediat este înlesnirea tranzitului pentru carcase de ovine, iar pe termen mediu și lung a tranzitului animalelor vii, pentru a avea acces pe piețele din Orientul Mijlociu”, a precizat Tánczos Barna. Componenta sanitar-veterinară, decisivă pentru tranzit Un element central al discuțiilor a fost colaborarea sanitar-veterinară, în contextul unor riscuri de boală care pot bloca sau întârzia fluxurile comerciale. Conform declarațiilor ministrului, Turcia s-a confruntat anul trecut cu scrapie, iar România gestionează în prezent pesta micilor rumegătoare , iar cele două părți au discutat despre învățarea din experiența reciprocă și acțiuni comune de prevenire și combatere. După întâlnirea la nivel ministerial, autoritățile sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile pentru identificarea soluțiilor urmează să continue și săptămâna viitoare. Ce alte schimburi comerciale au fost discutate Pe lângă ovine, în cadrul întrevederii s-a discutat și despre produse agroalimentare românești de interes pentru piața turcă, în special legume și produse lactate. Totodată, partea turcă și-a manifestat interesul pentru exportul de bovine și carne de vită din România, iar MADR ar urma să sprijine fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia. [...]
Debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar staționarea la acest nivel până cel puțin pe 12 august ridică presiunea pe operațiunile de transport fluvial și pe gestionarea resurselor de apă , în condițiile în care autoritățile iau în calcul inclusiv scufundarea controlată a unei barje pentru a menține condiții de navigație, potrivit Economica . Dunărea înregistrează un debit de 1.400 mc/s, iar acest nivel minim ar urma să se mențină „staționar” până cel puțin pe 12 august, a explicat într-un mesaj video Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) , informație relatată de Agerpres. La Cernavodă, nivelul este de -218 cm și ar urma să ajungă la -228 cm pe 12 august, adică o scădere de 10 cm. În același timp, ANAR indică faptul că, față de prognoza de luni, ritmul de scădere ar fi mai lent, ceea ce ar însemna „trei-patru zile în plus” pentru menținerea debitelor minime necesare funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă . Din monitorizarea de joi, nivelul Dunării a scăzut în ultima zi cu 2 cm. Măsuri pe Dunăre: barje și evaluări stricte de siguranță Pe componenta operațională, ANAR anunță că a fost finalizată încărcarea ultimei barje și că este luată în calcul scufundarea a cel puțin uneia dintre ele. Instituția precizează însă că astfel de operațiuni sunt evaluate „foarte strict” la fața locului și trebuie să respecte cerințele de siguranță ale manevrelor și ale personalului. Restricții la apă în țară și semne de secare pe râuri Dincolo de Dunăre, ANAR semnalează un regim hidrologic deficitar la nivel național, în special în bazinele Crișanei, Olteniei, Munteniei și Moldovei, iar în Crișana sunt sectoare de râuri cu fenomene de secare și debite sub necesar. Potrivit monitorizării instituției (cu date până la finalul lunii iulie), 80 de localități din 12 județe au restricții de alimentare cu apă în sistem centralizat. Exemplele menționate includ: Neamț – 26 de localități Bihor – 15 localități Bacău – 10 localități Galați – 8 localități Vaslui – 8 localități Maramureș – 7 localități Pentru localitățile fără sisteme centralizate (alimentare din puțuri și fântâni), ANAR indică 61 de localități din trei județe : Botoșani (55), Gorj (3) și Iași (3). Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este, în prezent, de 71%, conform aceleiași surse. [...]
Vântul puternic și canicula reduc fereastra de lucru în câmp în dimineața de 7 august, cu risc operațional ridicat în special în Moldova și Crișana , unde intervențiile sensibile (tratamente, intrări pe parcelă, transport) ar trebui amânate sau făcute doar după verificare locală, potrivit Agronet . La nivel național, publicația indică temperaturi maxime pentru fereastra de lucru care urcă spre 31,5–35,5°C, iar prioritatea până la prânz este siguranța operațiunilor. Unde este riscul cel mai mare și ce înseamnă pentru lucrări În Moldova, combinația de cer parțial noros, probabilitate de precipitații și semnal de vânt puternic susține „o abordare restrictivă”, cu recomandarea de a nu porni lucrări în câmp fără confirmare în teren. În Crișana, deși dimineața este senină, riscul regional este descris ca sever, iar „nu există un interval clar pentru tratamente”, pe fondul vântului și temperaturilor ridicate. Și în restul țării, vântul „de urmărit” apare ca factor de risc pentru lucrările de dimineață: Banat, Maramureș, Transilvania, Muntenia, Oltenia și zona montană, în timp ce în Dobrogea și București-Ilfov limita principală devine canicula, care scurtează rapid intervalul util de lucru. Decizii practice: ce se amână și ce se prioritizează Recomandările operaționale sintetizate în buletin vizează, în principal, reducerea expunerii la risc înainte de prânz: Tratamente : amânare în regiunile cu vânt de urmărit, ploi probabile sau temperaturi în creștere; în Muntenia și București-Ilfov pot exista doar intervale locale foarte scurte , care trebuie verificate înainte de aplicare. Recoltare și transport : pornire doar după controlul vântului, umezelii și accesului pe parcelă; în Moldova și Maramureș este indicat un risc operațional mai ridicat . Irigare : prioritară în Banat, Crișana, Muntenia și Oltenia, dar decizia rămâne condiționată de verificarea solului și a culturii. Furaje (lucernă, cosit, balotat) : dimineața nu trebuie tratată ca „fereastră sigură” fără confirmarea uscării reale și a stabilității vremii, mai ales în zonele cu umiditate/instabilitate. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, Agronet recomandă monitorizarea intensificării vântului, apariției averselor locale și a ritmului de creștere a temperaturii spre reperele de la 11:00–12:00, cu reconfirmarea în teren a stării frunzei, a solului și a accesului înainte de tratamente, recoltare, transport sau lucrări cu utilaje. [...]
Pagubele provocate de ciori în culturile de floarea-soarelui ajung până la 90% , iar fermierii spun că pierderile se traduc direct în mii de lei pe hectar, în condițiile în care metodele de alungare funcționează doar temporar, potrivit Euronews . Problema este semnalată în mai multe județe – Ialomița, Buzău, Dolj și Iași – unde agricultorii reclamă distrugeri masive ale producției, în unele zone chiar în proporție de 90%. Specialiștii citați de publicație spun că situația „nu pare să aibă vreo rezolvare” rapidă, deoarece păsările se adaptează repede la metodele de speriere și revin pe câmp. Impact economic: producții prăbușite și pierderi de cel puțin 2.000 lei/ha Ion Notingăr, fermier din județul Iași, spune că lucrează 320 de hectare de floarea-soarelui, iar în funcție de amplasament parcelele sunt afectate între 30% și 80%. În unele puncte, gradul de dăunare se apropie de 90%. „Dăcă scoatem 200 de kilograme de floarea soarelui la hectar. În condițiile în care, normal, noi trebuia să scoatem 4.000-4.500 la hectar.” Fermierul estimează pierderile și în bani: „Dacă socotim o pierdere de 30 la sută, înseamnă undeva la fiecare hectar cel puțin 2.000 de lei.” Impact operațional: alungarea păsărilor cere prezență permanentă, dar efectul e limitat Fermierii încearcă să alunge ciorile cu zgomot, petarde și „tunuri anti păsări”, însă efectul este de scurtă durată, pentru că păsările pleacă și revin. „În fiecare dimineață, noi suntem nevoiți a ne deplasa cu petarde, cu tun anti păsări din tarla în tarla.” Denis Țopa, profesor universitar la Facultatea de Agricultură (USV Iași) , afirmă că păsările se adaptează imediat, iar „soluția” ar fi prezența omului cât mai des în teren, deoarece ciorile „nu au dușmani naturali” și se sperie în principal de oameni. Același specialist avertizează că și graurii pot produce pagube mari și că, odată ce identifică o sursă bună de hrană, revin constant. Cadru de reglementare: vânătoare permisă din 15 august, cu cotă de 90 de păsări Potrivit informațiilor din material, ciorile vor putea fi vânate în intervalul 15 august – 31 ianuarie, iar cota de vânat este de 90 de păsări. Pentru mulți fermieri, termenul este însă „prea îndepărtat”, în condițiile în care atacurile au loc acum, iar pagubele se acumulează rapid. În lipsa unei soluții eficiente pe termen scurt, agricultorii rămân, practic, cu costuri suplimentare de pază și cu producții diminuate, în timp ce stolurile mari – descrise de fermier ca fiind de „5.000-6.000” de păsări – pot compromite o parcelă într-un interval scurt. [...]
