Știri
Știri din categoria Agricultură
Unele plăți directe APIA decuplate au cuantumuri mai mici în 2026, potrivit AgroInfo, care citează informații din Planul Național Strategic 2023–2027. Datele vizează subvenții pe hectar și pe cap de animal finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar publicația notează că, pentru multe scheme, APIA aplică un cuantum minim.
Punctul sensibil pentru fermieri în 2026 este tocmai această coborâre a cuantumurilor la unele intervenții, într-un an în care bugetarea pe exploatație se face tot mai mult „la euro pe hectar” și „la euro pe cap”. În practică, diferența dintre cuantumul planificat și pragul minim poate însemna venituri mai mici decât cele anticipate inițial, mai ales pentru fermele care se bazează pe plățile decuplate (adică subvenții care nu sunt legate direct de producția efectivă).
În lista publicată, AgroInfo prezintă pentru fiecare intervenție un cuantum unitar planificat și, acolo unde este cazul, un interval cu minim și maxim. Pentru 2026, exemplele de cuantumuri planificate includ atât plăți pe suprafață, cât și plăți pentru bunăstarea animalelor, ceea ce arată că presiunea scăderilor nu se limitează la un singur tip de beneficiar.
Principalele plăți directe decuplate menționate pentru 2026 (cu cuantum unitar planificat) sunt:
Pentru fermieri, miza în 2026 este să își facă bugetele plecând de la scenariul conservator (cuantum minim), nu de la cel planificat, mai ales acolo unde diferențele sunt mari. În același timp, faptul că există un cuantum maxim indică variabilitate posibilă în funcție de numărul de cereri eligibile și de suprafețele/efectivele declarate, ceea ce poate influența suma finală pe care o plătește APIA.
Recomandate
Plata integrală a sprijinului pentru motorina din trimestrul II depinde de rectificarea bugetară , deși Guvernul a majorat bugetul schemei la 863,666 milioane de lei, potrivit Agronet . Miza imediată pentru ferme este una de lichiditate: motorina se plătește în avans, iar rambursarea diferenței de acciză prin APIA vine ulterior, astfel că orice decalaj apasă direct pe cash-flow-ul exploatațiilor. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie suplimentarea cu 149,366 milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, iar bugetul total ajunge la 863,666 milioane de lei. Modificarea este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului , disponibil aici . Cât s-a adăugat și unde ajunge bugetul schemei După această suplimentare, evoluția bugetului arată astfel: buget înaintea noii suplimentări: 714,3 milioane lei suplimentare aprobată: 149,366 milioane lei buget după suplimentare: 863,666 milioane lei Schema acoperă motorina folosită la lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnie și îmbunătățiri funciare. De ce nu ajung banii pentru trimestrul II Problema imediată rămâne plata motorinei utilizate în aprilie–iunie (trimestrul II). APIA a centralizat pentru această perioadă 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, iar necesarul calculat este de aproximativ 268 milioane de lei, conform datelor prezentate anterior de publicație. Suplimentarea aprobată acum permite efectuarea unei părți din plăți, însă nu acoperă integral obligațiile aferente trimestrului II, astfel că pentru diferență este indicată o rectificare bugetară. Context: bugetul a crescut în mai multe etape în 2026 În 2026, alocarea inițială a fost de 620 milioane de lei. Pe 30 iulie, Guvernul a suplimentat schema cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane de lei, iar noua majorare de 149,366 milioane de lei duce suplimentările cumulate la 243,666 milioane de lei și bugetul total la 863,666 milioane de lei. Față de alocarea inițială, creșterea este de aproximativ 39,3%. Separat, Agronet amintește că mecanismul de rambursare a fost modificat astfel încât cuantumul primit de fermieri se ajustează în perioadele în care acciza standard la motorină este redusă temporar (detalii într-un material distinct al publicației). Ce urmează: rectificarea, reperul pentru plăți Pentru ferme, impactul este operațional și financiar: în plin sezon de recoltare, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă, consumul de motorină poate fi ridicat, mai ales în exploatațiile vegetale mari, iar întârzierile mută temporar costul integral al combustibilului în sarcina lor. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că suplimentarea permite doar plăți parțiale pentru motorina din aprilie–iunie și că agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, sumă care vizează sprijinul pentru sector în ansamblu, nu doar schema pentru motorină. [...]
Rambursarea pentru motorina agricolă devine variabilă în 2026 , în funcție de eventualele reduceri temporare ale accizei standard, ceea ce poate schimba direct sumele încasate de fermieri prin APIA de la o perioadă la alta, potrivit Agronet . Modificarea a fost aprobată în ședința de Guvern din 18 septembrie 2026 și actualizează schema de ajutor de stat reglementată prin HG nr. 1.174/2014. Ce se schimbă: formula de calcul, nu existența schemei Mecanismul nu introduce o subvenție nouă, ci ajustează modul de calcul al ajutorului astfel încât rambursarea să reflecte situațiile în care statul reduce temporar acciza standard la motorină (de exemplu, în contextul unei crize pe piața țițeiului sau a produselor petroliere). În aceste intervale, o parte mai mare din facilitatea fiscală se aplică „direct” prin acciza standard mai mică, iar APIA rambursează doar diferența rămasă până la nivelul redus aplicabil motorinei utilizate în agricultură. Documentul oficial este publicat de Secretariatul General al Guvernului, în proiectul de hotărâre disponibil aici . Cât vor primi fermierii: între 1,996 și 2,557 lei/litru, în funcție de reducerea accizei Pentru 2026, rata redusă a accizei pentru motorina utilizată în agricultură este de 106,72 lei/1.000 de litri. În perioadele în care acciza standard este 2.804,29 lei/1.000 de litri, diferența acordată prin schemă este de aproximativ 2,697 lei/litru. Dacă acciza standard este redusă temporar, rambursarea scade după grila din proiect: reducere acciză 5% → 2,557 lei/litru reducere acciză 10% → 2,417 lei/litru reducere acciză 15% → 2,277 lei/litru reducere acciză 20% → 2,137 lei/litru reducere acciză 25% → 1,996 lei/litru Exemplu deja aplicat în 2026: 7 aprilie – 30 iunie Hotărârea acoperă explicit perioada 7 aprilie – 30 iunie 2026, când acciza standard a fost redusă temporar. Pentru acest interval, cuantumul ajutorului este 2,397 lei/litru , cu 0,30 lei/litru sub nivelul de 2,697 lei/litru aplicabil în perioadele fără reducere. Agronet arată și impactul la volum: la 10.000 de litri eligibili, rambursarea de 2,397 lei/litru înseamnă 23.970 lei, față de 26.970 lei la 2,697 lei/litru, adică o diferență de 3.000 lei. (Context suplimentar în materialul anterior al publicației , fără a fi esențial pentru noua regulă: https://agronet.ro/stiri/subventii-fonduri/buget-motorina-agricola-863-milioane-lei-2026 ) Implicația operațională: perioada de utilizare devine decisivă Pentru ferme, schimbarea practică este că rambursarea nu mai poate fi tratată ca o sumă fixă pe litru pe tot anul. Două cantități identice de motorină pot genera rambursări diferite dacă sunt utilizate în intervale cu accize standard diferite. Procedura de bază rămâne aceeași: fermierul cumpără combustibilul, depune documentele pentru cantitățile eligibile, iar APIA rambursează ulterior diferența de acciză corespunzătoare perioadei respective. Bugetul schemei: majorare la 863,666 milioane lei Guvernul a aprobat și suplimentarea bugetului schemei pentru 2026 cu 149,366 milioane lei , de la 714,3 milioane lei la 863,666 milioane lei . Față de bugetul de 620 milioane lei stabilit la începutul anului, suplimentările cumulate ajung la 243,666 milioane lei . În același context, pentru trimestrul al doilea (aprilie–iunie), APIA centralizase 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, cu un necesar de plată calculat de aproximativ 268 milioane lei , conform datelor prezentate în articol. [...]
Campania de vaccinare a ovinelor, prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, devine o condiție operațională pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale vii , potrivit Mediafax . ANSVSA spune că Planul de Acțiune pentru sectorul ovin, aprobat la nivel european, nu mai are nevoie de un vot sau de o aprobare formală din partea Comisiei Europene pentru a fi pus în aplicare. Planul respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 361/2022, iar ANSVSA îl consideră „aprobat” din perspectiva formei și conținutului. În practică, calendarul depinde de livrarea dozelor din Banca Europeană de Vaccinuri și de finalizarea achiziției pentru restul necesarului. Calendarul și pașii făcuți cu Comisia Europeană ANSVSA indică o succesiune de etape derulate în a doua jumătate a lunii septembrie: 14–17 septembrie: forma finală a Planului de Acțiune și solicitarea de doze au fost agreate cu Comisia Europeană, la întâlnirea șefilor serviciilor veterinare din UE, în Irlanda; 17 septembrie: celelalte state membre au fost informate în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCoPAFF) ; 21 septembrie: ANSVSA a transmis oficial Comisiei Europene solicitarea de sprijin cu „un număr cât mai mare” de doze din Banca Europeană de Vaccinuri. Campania de vaccinare este „previzionată” să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026 , imediat după primirea dozelor din bancă. În paralel, autoritatea spune că urgentează procedurile administrative pentru achiziția restului de doze. Ce se vaccinează și unde Planul prevede vaccinări diferențiate, în funcție de boală și de arealul de risc: pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : vaccinare exclusiv în județele Constanța și Tulcea (Dobrogea, areal de risc); pentru Variola Ovină și Caprină (VOC) : vaccinare la nivelul întregii țări . De ce contează pentru exporturi și pentru lanțul de procesare ANSVSA leagă explicit implementarea planului de reluarea și stabilitatea exporturilor de animale , subliniind o separare între trasabilitatea animalelor vii și regimul produselor procesate: carne și produse procesate: planul nu afectează schimburile comerciale cu carne (carcase), lapte și produse lactate din zonele libere; unitățile de abatorizare și procesare își pot continua activitatea „fără restricții”; animale vii către state terțe: deși regulile UE impun condiții severe în interiorul Pieței Unice, ANSVSA afirmă că a securizat acorduri bilaterale cu șase piețe terțe (Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia), iar după implementarea vaccinării exporturile ar urma să se poată relua prin coridoare logistice maritime și aeriene directe . Riscul major indicat de autoritate ANSVSA avertizează că eficiența planului și respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depind „critic” de disciplina operatorilor economici, iar factorul care poate periclita calendarul este reprezentat de mișcările clandestine de animale și comerțul ilegal . [...]
Scăderea efectivului matcă pune presiune pe progresul genetic , iar Parada Taurilor 2026 devine un punct de lucru pentru fermieri în alegerea reproducătorilor, potrivit Agronet . Evenimentul are loc la Sângeorgiu de Mureș pe 2–3 octombrie, cu accent pe rasa Bălțată românească și pe prezentarea unor tăurași aflați în testare. De ce contează în 2026: mai puțină „bază” de reproducție, aceeași nevoie de productivitate În contextul în care efectivul total de bovine a crescut ușor, dar efectivul matcă a scăzut, selecția reproducătorilor capătă o miză mai mare pentru ferme. Publicația amintește date INS (1 iunie 2026) : efectiv total în creștere cu 0,5% la aproximativ 1,858 milioane de capete, în timp ce efectivul matcă a coborât cu 0,7% la aproximativ 1,216 milioane de capete. Într-un efectiv de reproducție mai restrâns, deciziile de împerechere și alegerea taurilor pot influența pe termen lung producția (lapte și carne), fertilitatea, conformația și longevitatea animalelor din fermă. Ce aduce Parada Taurilor: reproducători și tăurași în testare Ediția a XXIV-a a Paradei Taurilor, organizată de Semtest-BVN Mureș, pune accent pe: prezentarea taurilor certificați utilizați în programe de reproducție și ameliorare; trei tăurași Bălțată românească obținuți în România, aflați în testare ; câte un taur din rasele Holstein și Angus. Pentru fermieri, relevanța este legată de caracterele urmărite în selecție, precum producția, fertilitatea, sănătatea ugerului, viteza de muls, aplomburile (picioarele) și alte caractere funcționale. Program, locație și organizatori Evenimentul se desfășoară la centrul Semtest-BVN din Sângeorgiu de Mureș (Strada Tofalău nr. 677, județul Mureș): 2 octombrie 2026 : simpozionul „Ameliorarea și reproducția – drumul către o fermă eficientă”, cu teme despre programe de ameliorare, genetică și reproducție; sunt menționați invitați din Germania, Croația și Republica Moldova. 3 octombrie 2026 : parada propriu-zisă, cu prezentarea reproducătorilor. Organizarea este asigurată de Semtest-BVN Mureș împreună cu Genetica din Transilvania Cooperativa Agricolă și organizația națională a operatorilor de însămânțări artificiale. Evenimentul a fost prezentat inițial de Revista Ferma. Ce trebuie urmărit înainte de deplasare Până la informațiile publice verificate la 22 septembrie, organizatorul nu afișa pe site o oră confirmată pentru deschiderea zilei de 3 octombrie; participanții sunt îndrumați să urmărească actualizările pe canalele oficiale ale Semtest-BVN. [...]
Rusia își mută rapid exporturile de cereale spre Marea Baltică și Arctica , adaptând terminale de îngrășăminte și cărbune, pe fondul scăderii abrupte a livrărilor prin Marea Neagră, potrivit Economica . În ultimele luni, atât Rusia (cel mai mare exportator mondial de grâu), cât și Ucraina au redus drastic exporturile de cereale din cauza atacurilor reciproce asupra navelor și porturilor din Marea Neagră. În sezonul precedent, aproape 90% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei au fost realizate via Marea Neagră, notează Agerpres, citând informații din Reuters. Terminale convertite în Baltica: Ultramar , Modul și BSMZ Surse citate de Reuters arată că terminalul privat Ultramar din portul Ust-Luga (Marea Baltică), specializat în exporturi de îngrășăminte și cu o capacitate declarată de 37 de milioane de tone, a fost adaptat rapid pentru a putea exporta cereale. În discuțiile de la Ministerul rus al Transporturilor ar fi fost luată în calcul redirecționarea fluxurilor companiei Demetra (cel mai mare trader rus de cereale) către Ultramar, iar o sursă susține că cerealele Demetra sunt deja expediate către acest terminal. Ultramar a început să manipuleze cereale din august, iar în septembrie cererile de transport feroviar către terminal au ajuns la aproximativ 260.000 de tone, cu destinații precum Egipt și Arabia Saudită, potrivit surselor din piață. Tot în portul Sankt Petersburg, terminalele Modul și BSMZ, care anterior nu intermediaseră transporturi de cereale, preiau acum astfel de mărfuri. O sursă indică faptul că Modul poate gestiona până la 70.000 de tone pe lună în containere, o soluție considerată, în general, mai scumpă. Ce înseamnă pentru capacitatea de export: Baltica rămâne mult sub sud, dar poate crește Analiștii citați în material consideră că utilizarea terminalelor convertite ar putea crește semnificativ potențialul de export al porturilor baltice rusești. În prezent, capacitatea combinată de manipulare a cerealelor în porturile baltice este estimată între două și șapte milioane de tone, comparativ cu peste 60 de milioane de tone în porturile din sud. O sursă citată de Reuters mai spune că operatorul feroviar de stat Russian Railways acordă prioritate transporturilor de cereale către porturile din Baltica și Arctica, care au primit deja subvenții guvernamentale. Murmansk intră în ecuație din octombrie, cu avantajul navelor mari În paralel, portul Murmansk (al patrulea ca mărime din Rusia), cu o capacitate anuală de până la 24 de milioane de tone, a anunțat că se pregătește să înceapă exporturile de cereale în octombrie. Nu este clar ce terminale sunt convertite pentru cereale, iar materialul menționează că nu a fost raportată construcția recentă de noi instalații. Murmansk exportă în mod obișnuit cărbune, minereu și metale. O sursă din industrie susține că, deoarece Murmansk poate primi nave mari din clasa Panamax, creșterea costurilor transportului maritim nu ar fi substanțială. Portul este însă la circa 2.700 km de Novorossiisk, principala poartă sudică de export de cereale a Rusiei. Potrivit aceleiași surse, livrarea primelor 40.000 de tone de cereale pe cale ferată din regiunea Stavropol către Murmansk a fost deja convenită și aprobată de operatorul feroviar de stat. Context: exporturile rusești scad puternic Rusia a exportat 4,4 milioane de tone de cereale în perioada iulie–august, în scădere cu aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar exporturile din septembrie sunt așteptate să se înjumătățească, la 2,45 milioane de tone, față de septembrie anul trecut, potrivit firmei de consultanță Sovecon. [...]
Un apicultor din Olt își apără veniturile prin vânzare directă, într-o piață a mierii sub presiunea importurilor , potrivit Agronet . Marinel Băltărețu, din Călinești (comuna Radomirești), lucrează cu 380 de familii de albine și își valorifică producția atât la târguri, cât și la o tarabă din Piața Obor , în București. De ce contează: prețul angro nu mai acoperă mereu costurile Într-un sezon în care valorificarea angro rămâne dificilă, contactul direct cu clienții la târguri și în piețe devine o soluție practică pentru apicultorii care își îmbuteliază mierea în gospodărie. Publicația amintește că apicultorii reclamă în 2026 oferte de achiziție care pot coborî sub costul de producție , ceea ce crește interesul pentru canale fără intermediari. Băltărețu produce opt sortimente de miere: polifloră de primăvară, rapiță, salcâm, tei, polifloră de munte, mentă, floarea-soarelui și brad. La Târgul Național al Mierii de la Băneasa, prețurile prezentate porneau de la 15 lei și ajungeau la 50 de lei pentru borcanele mai mari, iar polenul era vândut cu 70–150 de lei/kg. Model operațional: pastoral, procesare și etichetare în familie Familia își mută stupii în funcție de culesuri, într-un regim de apicultură pastorală care începe în jurul jumătății lunii martie și continuă până spre sfârșitul lunii septembrie, urmat de pregătirea pentru sezonul rece. După recoltare, mierea este îmbuteliată în unitatea proprie, iar etichetele sunt realizate intern. Investiții și productivitate: mătci selecționate la 100 de euro Una dintre investițiile recente a fost cumpărarea a două regine, fiecare la 100 de euro (aprox. 500 lei). Apicultorul spune că există și regine care ajung la 200–300 de euro bucata (aprox. 1.000–1.500 lei), în funcție de origine, selecție și caracteristicile urmărite. Într-o stupină de această dimensiune, calitatea mătcilor influențează dezvoltarea familiilor și capacitatea coloniilor de a intra suficient de puternice în sezonul de producție. Băltărețu estimează că iarna o familie poate avea în jur de 10.000 de albine, iar primăvara și vara efectivul poate urca la aproximativ de trei ori acest nivel. Ce urmează: posibil sprijin de minimis, dar schema nu e deschisă În paralel cu presiunea importurilor și a prețurilor mici la achiziție, Parlamentul discută un proiect de ajutor de minimis de 15 euro pentru fiecare familie de albine (aprox. 75 lei), cu condiția propusă ca beneficiarii să poată demonstra comercializarea unei cantități minime de miere. Conform informațiilor din articol, schema nu este încă deschisă. [...]
