Știri
Știri din categoria Agricultură
În 2026, „hectarul eligibil” la plata APIA include și suprafețe cu utilizări mixte, dacă agricultura rămâne predominantă, potrivit AgroInfo, care citează definiția din Ghidul APIA pentru anul în curs.
Conform ghidului, un hectar este eligibil dacă reprezintă o suprafață agricolă a exploatației folosită pentru activitate agricolă sau o suprafață utilizată și pentru activități neagricole, în măsura în care acestea nu îngreunează lucrările agricole prin intensitate, natură, durată ori calendar, în linie cu prevederile din Planul Strategic PAC 2023–2027 (PS 2023–2027).
Definiția include și suprafețe care au dat dreptul la plăți în cadrul sprijinului de bază pentru venit (sustenabilitate) sau al vechii scheme de plată unică pe suprafață, atunci când terenul face obiectul unor angajamente asumate de fermier în cadrul unor regulamente europene privind dezvoltarea rurală și intervențiile PAC, menționate în ghid.
În plus, sunt luate în calcul elemente neproductive existente pe terenurile agricole în anul de cerere (inclusiv pârloaga și elementele de peisaj aferente cerinței GAEC 8), precum și zone neproductive sau elemente noi de peisaj înființate prin intervențiile PD-05 și PD-28 din PS 2023–2027, dar numai dacă se cumulează cu situațiile de utilizare agricolă prevăzute de ghid. Sunt menționate și suprafețele cu destinație piscicolă folosite temporar în scop agricol pe întreaga perioadă a anului de cerere.
Ghidul mai precizează că pot fi eligibile și terenurile agricole pe care sunt amplasate obiective pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, însă doar dacă activitatea agricolă este predominantă și nu este afectată semnificativ de activitatea de producere a energiei, în condițiile stabilite de legislația națională (inclusiv Legea fondului funciar și reglementările privind pajiștile permanente).
Suprafețele sunt considerate hectare eligibile numai dacă respectă definiția din HG nr. 1571/2022, cu modificările ulterioare, pe perioada 1 ianuarie–31 decembrie, cu excepția cazurilor de forță majoră sau circumstanțe excepționale prevăzute de regulamentele UE, mai notează sursa.
Recomandate
Guvernul ia în calcul comasarea APIA și AFIR , ceea ce ar muta plățile pe hectar și pe cap de animal la o singură agenție. Potrivit AgroInfo , măsura apare în Programul de Guvernare 2026–2028 transmis Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan, iar primul pas ar urma să fie lansarea unui studiu de fezabilitate. În scenariul comasării, o singură instituție ar urma să gestioneze atât plățile directe din Pilonul 1 (subvenții pe hectar și pe cap de animal), aflate acum în responsabilitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cât și intervențiile de dezvoltare rurală din Pilonul 2, gestionate în prezent de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ce urmărește Guvernul: simplificare și reorganizare în MADR Documentul citat de AgroInfo vorbește despre „lansarea unui studiu de fezabilitate privind comasarea APIA și AFIR”, cu obiectivul de a simplifica procedurile de evaluare și autorizare în cadrul relației MADR–APIA–AFIR (MADR este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale). Separat de comasarea agențiilor, programul prevede și „finalizarea reorganizării” MADR, pentru creșterea capacității instituționale și reducerea birocrației în procesele de avizare și autorizare, inclusiv în perspectiva pregătirii noului PS PAC (Planul Strategic al Politicii Agricole Comune). De ce contează pentru fermieri Dacă planul va fi dus mai departe, schimbarea ar avea impact operațional direct: fermierii și crescătorii de animale ar urma să interacționeze cu o singură agenție pentru plăți și finanțări care, în prezent, sunt împărțite între două instituții. În acest moment, însă, AgroInfo indică doar intenția de a porni un studiu de fezabilitate, fără un calendar de implementare sau detalii despre modul concret în care ar funcționa noua structură. [...]
Un mecanism de compensare a pierderilor din secetă, care ar permite fermierilor să-și recupereze cheltuielile de înființare a culturilor, ar urma să devină operațional din primăvara lui 2027 , potrivit AgroInfo , care citează Programul de Guvernare 2026–2028 depus la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Miza economică este reducerea riscului financiar în ferme într-un context de secetă, printr-un instrument de compensare pregătit împreună cu Banca Mondială . Conform documentului, schema ar viza fermierii care sunt beneficiari de plăți directe APIA pe hectar. Ce ar urma să acopere noul mecanism Programul de guvernare menționează că fiecare fermier eligibil ar urma: să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor ; să poată opta pentru asigurarea culturilor . În forma prezentată, mecanismul este descris ca fiind „pregătit” și „ar urma” să devină operațional din primăvara anului 2027, ceea ce indică faptul că implementarea depinde de pașii administrativi și de reglementare care urmează. Context: apă și irigații, pe lista de măsuri Același program include și un pachet de măsuri pentru „gestionarea durabilă a apei”, cu accent pe irigații și investiții asociate, între care: realizarea de rezerve de apă în bazinele hidrografice pentru irigații; sprijin pentru sisteme private de captare și stocare a apei; o schemă de ajutor de stat pentru credite cu dobândă subvenționată destinate captării, stocării și irigațiilor; o hartă a vulnerabilității la secetă și un calendar public al investițiilor; promovarea sistemelor eficiente de irigații (senzori, automatizare, pompare cu energie regenerabilă). Ce urmează Din informațiile publicate nu reies detalii despre buget, nivelul compensațiilor sau procedura de accesare. Elementul de calendar indicat este primăvara 2027, când mecanismul ar urma să devină operațional, dacă măsurile din Programul de Guvernare sunt transpuse în acte normative și implementate. [...]
Comisia Europeană a deblocat plata ajutorului pentru fermele de porci , astfel că schema națională poate trece de la cereri la verificări și autorizare la plată până la finalul anului, potrivit Agronet . Decizia a venit pe 24 septembrie 2026, chiar în ultima zi stabilită de APIA pentru depunerea solicitărilor, iar sprijinul poate ajunge la maximum 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe întreprindere. Schema are un buget de aproximativ 58,8–59 milioane lei (circa 11,5 milioane euro) și este instituită prin Legea nr. 175/2026. Până la aprobarea de la Bruxelles, plata era condiționată de acordul Comisiei Europene, condiție care acum a fost eliminată. Cum se calculează sprijinul: pe loc de cazare, nu pe numărul de porci Ajutorul nu se acordă „pe cap de animal”, ci în funcție de numărul de locuri de cazare eligibile din exploatație. Cuantumurile din schemă sunt: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași; 13,7 euro/loc de cazare pentru scroafe și scrofițe de reproducție; plafon maxim: 50.000 euro/întreprindere (nu o sumă automată pentru fiecare beneficiar). Publicația dă și exemple de calcul: la o fermă de îngrășare, 1.000 de locuri eligibile ar însemna 11.900 euro, iar 3.000 de locuri – 35.700 euro. Plafonul de 50.000 euro începe să limiteze calculul teoretic de la aproximativ 4.202 locuri (îngrășare) și 3.650 locuri (reproducție). Cine este eligibil și ce condiții trebuie îndeplinite Schema se adresează fermelor comerciale autorizate sanitar-veterinar, care desfășoară activități de creștere și/sau reproducție în perioada 1 martie–31 decembrie 2026 . Printre condițiile menționate se numără: autorizație sanitar-veterinară valabilă la data depunerii cererii; înscriere în Registrul Unic de Identificare și existența unui cod unic APIA; cel puțin un ciclu de producție raportat la capacitatea exploatației (pentru îngrășare); efectiv mediu de minimum 30% din capacitate (pentru reproducție); întreprinderea să nu fi fost în lichidare sau faliment la 28 februarie 2026. Ajutorul este acordat ca grant direct , pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare asociate scumpirilor la combustibili și îngrășăminte. Calendar: cererile s-au închis, urmează verificarea și plata până la 31 decembrie Cererile au putut fi depuse la APIA în intervalul 1–24 septembrie 2026 (inclusiv) , la centrele județene sau la Centrul Municipiului București, împreună cu documentele justificative prevăzute în ghidul schemei. Decizia Comisiei Europene din 24 septembrie nu deschide o nouă sesiune, ci deblochează o schemă pentru care cererile erau deja în curs. Legea prevede că plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2026 , iar pasul rămas este verificarea cererilor și stabilirea sumelor eligibile pentru fiecare beneficiar. Schema a fost autorizată în cadrul temporar european pentru ajutoare de stat legate de criza din Orientul Mijlociu (adoptat la 29 aprilie 2026), care permite sprijinirea sectoarelor afectate de creșterea costurilor. [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 au trecut de 99%, dar restanțele rămase pot pune presiune pe lichiditatea fermelor potrivit Agronet , care citează declarațiile vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , din 22 septembrie 2026, la emisiunea „Viața la țară” ( Radio România Antena Satelor ). Ministrul a spus că „în proporție de peste 99% sumele sunt plătite”, dar a precizat că mai există beneficiari care așteaptă bani pentru anumite măsuri și a cerut APIA să închidă plățile rămase. El a estimat că diferența rămasă reprezintă aproximativ 1% din situațiile de plată, ceea ce înseamnă că o parte dintre fermieri nu și-au încasat încă integral subvențiile aferente Campaniei 2025. Contextul: peste 2,6 miliarde euro plătite până la final de august Declarația vine după datele Ministerului Agriculturii din 27 august, când peste 98% dintre fermierii din Campania 2025 își primiseră subvențiile, iar valoarea totală transferată depășise 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei). În șase județe – Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița – ponderea cererilor plătite depășise deja 99%. Publicația notează și o diferență importantă de interpretare: datele din august se refereau la ponderea fermierilor plătiți, în timp ce declarația din 22 septembrie vizează proporția sumelor achitate. De ce au rămas întârzieri: blocaje în sistemele informatice Tánczos Barna a legat o parte dintre întârzieri de dezvoltarea sistemelor informatice necesare APIA. Deși agenția a recuperat o parte din întârzieri în ultimele luni, anumite măsuri au rămas în urmă, inclusiv din cauza faptului că, pentru unele intervenții, aplicațiile necesare plăților ar fi început să fie dezvoltate după momentul în care banii ar fi trebuit să ajungă la beneficiari. În iulie, Agronet relata că aproximativ 3.000 de fermieri ar putea ajunge în toamnă fără plata finalizată, mai ales la intervenții de agromediu afectate de problemele aplicațiilor informatice. La 22 iulie, mai puțin de 5.000 dintre cei peste 700.000 de fermieri incluși în Campania 2025 nu își primiseră încă banii. Impact operațional: restanțele se suprapun peste cheltuielile de toamnă Chiar dacă restanțele au ajuns la o pondere redusă, ele pot conta semnificativ pentru fermele afectate, în condițiile în care se suprapun peste cheltuieli precum culturile de toamnă, plata arendei, achiziția de semințe și îngrășăminte sau rambursarea creditelor și datoriilor către furnizori. În paralel, APIA trebuie să deruleze controalele și pregătirea plăților pentru Campania 2026, ceea ce menține o presiune administrativă dublă: închiderea dosarelor restante din 2025 și pregătirea următoarei etape de autorizare. Declarația ministrului indică reducerea restanțelor, dar nu stabilește un termen unic pentru finalizarea tuturor plăților; închiderea depinde de măsura solicitată, verificarea dosarului și autorizarea plății. [...]
Diferența de cofinanțare poate depăși 57.000 de euro pentru același sprijin nerambursabil de 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei), în funcție de intensitatea finanțării din intervenția DR-12 , potrivit Agronet . Miza practică pentru solicitanți este capacitatea de a acoperi contribuția proprie și eventualele cheltuieli neeligibile, înainte de depunerea proiectului. DR-12, parte din Planul Strategic PAC 2023–2027 , oferă un sprijin public nerambursabil de până la 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei) pe proiect, însă această sumă este plafonul maxim al grantului, nu valoarea totală a investiției. Intervenția vizează consolidarea exploatațiilor agricole și investiții care cresc capacitatea de producție și competitivitatea fermelor conduse de tineri fermieri. Ce înseamnă, în bani, intensitatea sprijinului: 80% vs 65% Conform documentației prezentate în articol, intensitatea sprijinului poate ajunge la maximum 80% din cheltuielile eligibile pentru tinerii fermieri și la maximum 65% pentru celelalte categorii eligibile. Pentru un proiect care urmărește grantul maxim de 200.000 de euro, rezultă diferențe semnificative de cofinanțare: La 80% : valoare eligibilă orientativă 250.000 euro, sprijin 200.000 euro, contribuție proprie 50.000 euro (aprox. 250.000 lei). La 65% : valoare eligibilă orientativă ~307.692 euro, sprijin 200.000 euro, contribuție proprie ~107.692 euro (aprox. 538.000 lei). Publicația notează că, peste contribuția proprie, se pot adăuga cheltuieli neeligibile, ceea ce obligă beneficiarul să-și evalueze realist sursele de finanțare înainte de depunere. Cine poate aplica și ce tip de proiecte sunt vizate Intervenția este construită pentru exploatații conduse de tineri fermieri și alte categorii de fermieri recent instalați, în condițiile din ghid. În forma documentației analizate, sunt menționate, între altele: tineri fermieri care conduc efectiv exploatația; beneficiari care au finalizat planuri de afaceri finanțate prin submăsura 6.1 din PNDR 2014–2020; fermieri instalați recent, în limitele de vârstă și de timp prevăzute de ghid; solicitanți organizați într-o formă juridică eligibilă. Persoanele fizice fără o formă de organizare eligibilă nu erau prevăzute între beneficiari, potrivit articolului. Ce investiții pot fi finanțate și de ce contează diferența față de „instalare” DR-12 nu este un sprijin forfetar pentru instalare, ci o intervenție pentru investiții în ferme deja constituite. Lista de investiții menționată include: construcții și modernizări ale clădirilor agricole; utilaje și echipamente; spații protejate pentru producția vegetală; investiții în plantații; sisteme de irigații și gestionare a apei; soluții digitale și tehnologii pentru agricultura de precizie; sisteme de avertizare meteorologică; investiții pentru biosecuritate; capacități de depozitare, condiționare, procesare sau comercializare, în condițiile din ghid. Calendar și pașii de verificat înainte de depunere DR-12 a fost pregătită pe parcursul anului 2026, iar lansarea fusese amânată, pe fondul dificultăților legate de obținerea extraselor de carte funciară; calendarul indicase luna septembrie pentru deschidere, conform informațiilor prezentate. Pentru solicitanți, documentul decisiv rămâne Ghidul solicitantului aplicabil sesiunii, iar înainte de pregătirea proiectului trebuie verificate, în special, dimensiunea și situația exploatației, forma juridică, condițiile privind instalarea, investițiile eligibile, criteriile de selecție și sursa de cofinanțare. [...]
Plata integrală a sprijinului pentru motorina din trimestrul II depinde de rectificarea bugetară , deși Guvernul a majorat bugetul schemei la 863,666 milioane de lei, potrivit Agronet . Miza imediată pentru ferme este una de lichiditate: motorina se plătește în avans, iar rambursarea diferenței de acciză prin APIA vine ulterior, astfel că orice decalaj apasă direct pe cash-flow-ul exploatațiilor. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie suplimentarea cu 149,366 milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, iar bugetul total ajunge la 863,666 milioane de lei. Modificarea este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului , disponibil aici . Cât s-a adăugat și unde ajunge bugetul schemei După această suplimentare, evoluția bugetului arată astfel: buget înaintea noii suplimentări: 714,3 milioane lei suplimentare aprobată: 149,366 milioane lei buget după suplimentare: 863,666 milioane lei Schema acoperă motorina folosită la lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnie și îmbunătățiri funciare. De ce nu ajung banii pentru trimestrul II Problema imediată rămâne plata motorinei utilizate în aprilie–iunie (trimestrul II). APIA a centralizat pentru această perioadă 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, iar necesarul calculat este de aproximativ 268 milioane de lei, conform datelor prezentate anterior de publicație. Suplimentarea aprobată acum permite efectuarea unei părți din plăți, însă nu acoperă integral obligațiile aferente trimestrului II, astfel că pentru diferență este indicată o rectificare bugetară. Context: bugetul a crescut în mai multe etape în 2026 În 2026, alocarea inițială a fost de 620 milioane de lei. Pe 30 iulie, Guvernul a suplimentat schema cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane de lei, iar noua majorare de 149,366 milioane de lei duce suplimentările cumulate la 243,666 milioane de lei și bugetul total la 863,666 milioane de lei. Față de alocarea inițială, creșterea este de aproximativ 39,3%. Separat, Agronet amintește că mecanismul de rambursare a fost modificat astfel încât cuantumul primit de fermieri se ajustează în perioadele în care acciza standard la motorină este redusă temporar (detalii într-un material distinct al publicației). Ce urmează: rectificarea, reperul pentru plăți Pentru ferme, impactul este operațional și financiar: în plin sezon de recoltare, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă, consumul de motorină poate fi ridicat, mai ales în exploatațiile vegetale mari, iar întârzierile mută temporar costul integral al combustibilului în sarcina lor. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că suplimentarea permite doar plăți parțiale pentru motorina din aprilie–iunie și că agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, sumă care vizează sprijinul pentru sector în ansamblu, nu doar schema pentru motorină. [...]
