Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul pregătește un mecanism prin care fermierii ar putea cumpăra motorină la preț redus direct la pompă, fără să mai aștepte rambursarea accizei și a TVA, potrivit Euronews România. Măsura este analizată de Ministerul Agriculturii și ar urma să simplifice sistemul actual de compensare a costurilor pentru combustibilul utilizat în agricultură.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat pentru Agro TV că prețul motorinei pentru fermieri ar putea fi stabilit între 4 și 4,5 lei pe litru, aplicat direct la pompă. Cantitatea subvenționată ar urma să fie calculată în funcție de suprafața declarată la APIA, estimarea fiind de aproximativ 78 de litri pentru fiecare hectar.
Propunerea a fost discutată deja cu specialiștii de la Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobată în Guvern. Potrivit autorităților, noul sistem ar elimina procedura actuală, în care agricultorii plătesc combustibilul la prețul pieței și recuperează ulterior o parte din taxe prin rambursare.
Mecanismul ar funcționa prin eliberarea unor tichete pentru fermieri, care le-ar permite să achiziționeze motorină la preț redus direct la benzinărie. Oficialii susțin că impactul asupra bugetului de stat ar fi neutru, deoarece schema ar înlocui sistemul de rambursare existent, fără costuri suplimentare.
Ministerul Agriculturii estimează că măsura ar putea intra în vigoare în cel mult două sau trei săptămâni, dacă va primi aprobarea Guvernului. Inițiativa vine într-un context de creștere a prețurilor la carburanți, care pune presiune asupra costurilor de producție din agricultură.
Recomandate
Publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului MADR nr. 141/2026 deblochează plăți APIA pentru mai multe scheme, cu termen-limită 30 iunie 2026 , potrivit Agrointel . Miza imediată pentru fermieri este că, odată stabilite cuantumurile finale, APIA poate începe achitarea sumelor fie ca diferențe de cuantum (în cazul unor scheme), fie ca plăți integrale (în special la sprijinul cuplat). Ordinul MADR nr. 141/2026 modifică Ordinul nr. 42/2026 și aprobă cuantumul unitar al plăților directe aferente cererilor depuse în 2025, finanțate din Fondul european de garantare agricolă, prin intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027 . Ce scheme au cuantum final și pot intra la plată Actul normativ stabilește următoarele cuantumuri unitare: PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,5212 euro/hectar PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri: 46,6676 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,24 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — sănătatea ongloanelor: 38,46 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,13 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — rații furajere optimizate (bunăstare și reducerea emisiilor): 66,64 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — +15% spațiu/animal (semiintensiv și intensiv, stabulație): 175,41 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — confort sporit în zona de odihnă: 18,22 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — rații furajere optimizate (bunăstare și reducerea emisiilor): 55,53 euro/hectar PD-09 Sprijin cuplat — soia: 141,98 euro/hectar PD-10 Sprijin cuplat — lucernă: 95,40 euro/hectar PD-11 Sprijin cuplat — leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe, fasole păstăi): 209,70 euro/hectar PD-12 Sprijin cuplat — cânepă: 228,60 euro/hectar PD-13 Sprijin cuplat — orez: 552,25 euro/hectar PD-14 Sprijin cuplat — sămânță de cartof: 1.806,30 euro/hectar PD-15 Sprijin cuplat — hamei: 545,05 euro/hectar PD-16 Sprijin cuplat — sfeclă de zahăr: 818,19 euro/hectar PD-17 Sprijin cuplat — legume în câmp pentru industrializare (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.448,10 euro/hectar PD-18 Sprijin cuplat — legume în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.898,10 euro/hectar PD-19 Sprijin cuplat — fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise, piersici): 517,05 euro/hectar PD-20 Sprijin cuplat — semințe pentru plante furajere: 187,52 euro/hectar PD-25 Sprijin cuplat — viermii de mătase: 0,12 euro/familie PD-26 Sprijin cuplat — porumb pentru siloz: 195,22 euro/hectar PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona montană 60 de zile: 72,75/UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona montană 90 de zile: 122,42/UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona deal: 168,66 UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona câmpie: 135,25 UVM PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau elemente noi de peisaj pe terenuri arabile: 40,5011 euro/hectar Calendar: până când trebuie închise plățile Termenul-limită pentru finalizarea acestor plăți aferente campaniei APIA 2025 este 30 iunie 2026 , conform informațiilor din actul publicat și prezentate de publicație. [...]
România ar urma să înceapă exporturi agroalimentare în China în cel mult două luni , după semnarea unor protocoale care deschid accesul pe una dintre cele mai mari piețe de consum din lume, potrivit Antena 3 . Miza economică este extinderea canalelor de vânzare pentru fermieri și procesatori, într-un moment în care accesul la piețe externe poate stabiliza cererea și prețurile pentru producția internă. Ministrul demisionar al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat la prezentarea bilanțului de final de mandat că exporturile ar urma să înceapă „în maximum două luni”, iar primele produse vizate sunt cerealele, carnea de pui și produsele acvatice. Ce produse intră primele și ce urmează Pe lista inițială menționată de Barbu intră: cereale; carne de pui; produse acvatice. În paralel, România poartă negocieri „inclusiv pentru produse procesate din porc”, a mai spus fostul demnitar, indicând o posibilă extindere către produse cu un grad mai mare de procesare. De ce contează pentru companii: accesul e deschis, integrarea abia începe Barbu a susținut că „deja au venit aceste contracte”, însă a avertizat că „acum începe greul”, în sensul integrării procesatorilor români pe piața chineză. Practic, după etapa de acorduri și protocoale, urmează partea operațională: livrări, conformare la cerințe și construirea de relații comerciale stabile. Context: memorandum semnat în martie și schimbare la conducerea ministerului Fostul ministru anunțase încă de la începutul lunii martie semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu partea chineză pentru accesul produselor românești pe această piață. Totodată, Ministerul Agriculturii va fi condus interimar de vicepremierul Tanczos Barna , după demisia lui Florin Barbu. [...]
Ministerul interimar al Agriculturii cere accelerarea autorizării plăților către fermieri , astfel încât subvențiile să intre efectiv în conturi „cu viteză maximă” în prima săptămână după mini-vacanță, pe fondul întârzierilor de calendar și al incertitudinii politice, potrivit Agerpres . Tanczos Barna a spus, într-o conferință de presă, că „cel mai important lucru acum” este ca APIA și AFIR , sprijinite de Ministerul Finanțelor, să autorizeze plățile și să facă plăți efective, astfel încât subvențiile să ajungă la fermieri. Ministrul a argumentat urgența prin faptul că România este deja la final de aprilie și intră în luna mai, iar săptămâna următoare ar trebui să fie una de execuție accelerată a plăților. Cinci acte normative, pe circuit pentru a debloca subvențiile În paralel cu presiunea pe plăți, ministrul interimar a indicat cinci priorități legislative aflate în avizare și aprobare, cu obiectivul ca subvențiile să poată fi virate către beneficiari: legume și fructe; spații protejate; cartofi; usturoi; ameliorare. Tanczos a afirmat că aceste acte au intrat într-un proces de „resemnare” și „reavizare”, iar ținta este să ajungă în ședința de Guvern „chiar mâine”, dacă și celelalte ministere operează modificările necesare; alternativ, „cel târziu joi”. Probleme semnificative pe piața porcului și a laptelui Ministrul a mai spus că rămân de rezolvat „probleme semnificative” pe două piețe: carnea de porc și laptele. În cazul porcului, el a indicat atât componenta sanitar-veterinară (pesta porcină), cât și o „provocare” legată de mecanismele de piață și de modul în care intră pe piața românească cantități mari de carne de porc din piața comunitară. În acest context, Tanczos a menționat discuții cu conducerea ANSVSA și intenția de a propune soluții „pentru a proteja producătorii autohtoni”, inclusiv printr-o implicare mai activă a ANSVSA și prin sprijinul Ministerului Mediului, prin asociațiile de vânătoare, pentru reducerea riscului de răspândire la mistreț. „Sprijinul cuplat”, o temă „spinoasă”: cartofii și sfecla, fără subvenții O altă temă ridicată de ministru este sprijinul cuplat (subvenție legată de producție, acordată anumitor sectoare), pe care a descris-o drept „destul de spinoasă”, în condițiile în care sectoare precum producția de cartofi sau sfecla de zahăr „rămân fără subvenții”. Tanczos a anunțat întâlniri cu asociații de profil, inclusiv cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, pentru a evalua situația pe fiecare sector și pentru a identifica motivele care au dus la actuala alocare a sprijinului. [...]
Costurile suplimentare generate de CBAM la îngrășăminte riscă să accelereze ieșirea fermelor din piață , într-un moment în care 20%-25% dintre fermierii din România și UE spun că nu știu dacă își mai pot continua activitatea și ar putea închide în cel mult un an fără măsuri de rentabilizare, potrivit Economica . În acest context, organizațiile din sector cer suspendarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte și un pachet mai larg de intervenții. Presiunea vine dintr-un cumul de factori: prețuri ridicate la carburanți și fertilizanți, tensiuni pe piață pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și o „recesiune prelungită” pe piețele culturilor arabile din UE, pe lângă costurile ridicate ale îngrășămintelor menținute la un nivel înalt după invazia Rusiei în Ucraina, conform comunicatului citat. CBAM și factura la îngrășăminte: estimări de cost până în 2034 În cazul îngrășămintelor, taxa CBAM ar urma să crească treptat până în 2034. Costul direct este estimat la 820 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) în 2026 , urmând să urce la 3,4 miliarde de euro (aprox. 17 miliarde lei) în 2034 , potrivit documentului. Tot acolo se arată că, pe următorii șapte ani, costul cumulat ar ajunge la aproximativ 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei) , adică peste 3% din bugetul actual al Politicii Agricole Comune (PAC) . Dacă îngrășămintele produse în UE își aliniază în continuare prețurile la cele ale importurilor, costul total ar putea urca la 39 de miliarde de euro (aprox. 195 miliarde lei) , aproape 10% din bugetul actual al PAC, sumă pe care agricultorii „nu o pot absorbi”, conform comunicatului. Efecte operaționale deja vizibile: reducerea suprafețelor și renunțarea la însămânțare Organizațiile din sector susțin că scumpirile la combustibil, îngrășăminte, ambalaje, furaje și logistică împing fermele să își ajusteze rapid activitatea. Consecințele descrise în document includ: reducerea suprafeței cultivate; schimbarea culturilor; renunțarea la însămânțare, pe motiv că producția nu mai este viabilă economic. În comunicat se avertizează că situația „afectează toate sectoarele” și poate avea consecințe pe termen lung asupra producției alimentare și asupra consumatorilor europeni, dacă nu sunt luate măsuri rapide. Ce măsuri sunt cerute: suspendări, flexibilizări și sprijin de criză Printre propunerile menționate se află un plan de acțiune cu măsuri imediate, pe termen mediu și lung, cu accent pe reducerea presiunii costurilor la inputuri și pe energie. Lista include: suspendarea CBAM pentru îngrășăminte și, pe termen lung, o soluție structurală de compensare a costurilor pentru fermieri; eliminarea temporară a tarifelor MFN (tariful „națiunii celei mai favorizate”, aplicat importurilor) și a taxelor antidumping pentru importurile de îngrășăminte din afara Rusiei; creșterea flexibilității în cadrul Directivei privind nitrații și facilitarea utilizării mai largi a gunoiului de grajd și a digestatului; acces rapid la instrumente UE pentru sprijin de lichiditate ; măsuri pentru energie sigură și accesibilă , inclusiv accelerarea diversificării prin bioenergie, biometan, biogaz și energie regenerabilă la nivelul fermelor; consolidarea cadrului temporar de criză energetică: plafoane mai mari de ajutor, prelungire cel puțin până în iunie 2027 și extinderea costurilor eligibile dincolo de îngrășăminte și motorină. Separat, pe zona produselor fitosanitare, organizația susține că noile obligații aplicabile de la 1 ianuarie 2026 (inclusiv coduri de aprobare și coduri EPPO) adaugă o sarcină administrativă fără „valoare adăugată” suficient de evidentă pentru controale și cere o abordare mai proporțională. Miza de reglementare: PAC după 2027 și bugetul În discuțiile despre PAC după 2027, Copa și Cogeca au adoptat documente de poziție prin care cer ca PAC să rămână o politică „cu adevărat comună”, cu buget dedicat, menținut cel puțin la nivelurile actuale și indexat cu inflația pe perioada 2021-2027, potrivit aceleiași surse. În esență, mesajul este că presiunea pe costuri (inclusiv cea asociată CBAM la îngrășăminte) se suprapune peste o problemă structurală: veniturile fermierilor rămân în urma altor sectoare, ceea ce face ca sprijinul pe suprafață să fie considerat în continuare esențial. [...]
România a echilibrat balanța comercială agroalimentară la final de 2025 , pe fondul creșterii producției interne și al investițiilor în zootehnie și procesare, potrivit declarațiilor fostului ministru al Agriculturii Florin Barbu , citate de Agerpres . Miza economică este reducerea dependenței de importuri și consolidarea capacității de export într-un sector care, tradițional, a apăsat pe deficitul comercial. Conform datelor prezentate de Barbu, la finalul anului 2025 exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 12,5%, iar importurile au scăzut cu 1%. Ce a împins rezultatul: zootehnie, irigații și procesare Fostul ministru a pus evoluția pe seama unor programe și investiții derulate în ultimii ani, în special în zootehnie. El a indicat un program pentru sectorul porcin, care ar urma să ducă, „începând de anul acesta”, la o producție cu 1,5 milioane de purcei în plus, până la un total de 5,2 milioane de purcei născuți în România. În sectorul avicol, Barbu a afirmat că au fost finalizate ferme, iar producția ar urma să crească „de anul acesta” cu peste 100 de milioane de pui. La finele anului trecut, România ar fi produs 589 de milioane de pui și ar fi ajuns la un grad de autosuficiență de 100% la carnea de pasăre, potrivit aceleiași prezentări. Pe componenta vegetală, Barbu a vorbit despre extinderea suprafeței irigate și despre finanțări negociate la nivel european pentru infrastructura secundară de irigații. În acest context, el a susținut că România s-a clasat „în ultimii 3 ani” pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de grâu, porumb și floarea-soarelui. Bugete și finanțări: programe în derulare și absorbție de fonduri UE Pentru 2026, fostul ministru a indicat alocări bugetare pentru continuarea programelor din zootehnie: 1,4 miliarde de lei pentru sectorul de porc; 500 de milioane de lei pentru sectorul avicol. Separat, Ministerul Agriculturii ar fi derulat investiții de aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) în unități de procesare aflate în construcție, care „ar urma să fie finalizate în următorii trei ani”, conform declarațiilor sale. Pe fonduri europene, Barbu a afirmat că între 2023 și 31 decembrie 2025 România a atras 9,7 miliarde de euro (aprox. 48,5 miliarde lei) și a încheiat exercițiul financiar la 31 decembrie 2025 cu o rată de absorbție de 97,57%. Ce urmează: exporturi către China și extinderea piețelor Barbu a mai spus că România a semnat protocoale cu Republica Populară Chineză și că, „în maxim două luni”, ar urma să înceapă exporturile de cereale, carne de pui și produse acvatice, existând negocieri și pentru produse procesate din porc. În ansamblu, mesajul fostului ministru este că echilibrarea balanței comerciale ar fi rezultat dintr-un mix de producție internă mai mare, investiții și finanțări, însă detaliile complete ale balanței (valoare, structură pe categorii) nu sunt prezentate în materialul citat. [...]
Primele exporturi agroalimentare românești către China ar urma să înceapă în circa două luni , după protocoalele semnate între autoritățile române și cele din Republica Populară Chineză, potrivit Economica . Miza economică este accesul la o piață de consum foarte mare, dar și presiunea operațională de a integra producătorii și procesatorii români într-un circuit de export cu cerințe stricte. Fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu afirmă că „deja au venit aceste contracte” și că în aproximativ două luni ar urma să înceapă exporturile, în primă fază, cu cereale, carne de pui și produse acvatice, în timp ce pentru produsele procesate sunt în derulare negocieri. Ce produse intră primele la export și ce urmează Conform declarațiilor citate, primele livrări ar urma să fie dominate de cereale, însă protocoalele acoperă mai multe categorii: cereale; carne de pasăre tratată termic; lactate; produse acvatice. În paralel, sunt menționate „discuții avansate” pentru exporturi de porc și produse procesate din carne de porc, ceea ce indică o posibilă extindere a portofoliului dacă negocierile se finalizează. Context: protocoale semnate în martie și provocarea pentru procesatori Economica amintește că Florin Barbu a semnat în luna martie un protocol care vizează exportul către China de produse lactate, pește și carne de pui procesată. În același timp, fostul ministru avertizează că „acum începe greul”, în sensul în care procesatorii români trebuie să fie integrați pe această piață. Barbu a justificat potențialul prin dimensiunea cererii: „Cantitățile sunt unele foarte mari, pentru că știm foarte bine că este o piață de consum, sunt 1,4 miliarde de locuitori în China.” [...]
