Știri
Știri din categoria Agricultură
Seceta din ultimii ani a împins fermele comerciale spre datorii pe termen lung, iar restructurarea acestora se întinde pe cinci până la zece ani, potrivit unei declarații a CEO-ului Agricover Holding, Liviu Dobre, citat de Economedia.
Liviu Dobre spune că agricultura României a traversat „doi-trei ani destul de grei”, în care seceta a afectat semnificativ situația financiară a fermierilor. În acest context, „mulți dintre ei au acumulat datorii istorice”, iar acestea „nu pot fi rezolvate într-un singur an, indiferent cât de bună ar fi recolta”.
Din perspectiva Agricover, răspunsul la presiunea din bilanțurile fermelor este mutarea accentului către finanțări mai lungi, care să permită restructurarea obligațiilor și, simultan, asigurarea capitalului de lucru pentru activitatea curentă.
„De aceea încercăm să le oferim soluții de finanțare pe cinci sau chiar zece ani, astfel încât să putem restructura obligațiile existente și, în paralel, să asigurăm capitalul de lucru necesar activităților curente”, a precizat acesta.
Dobre afirmă că, la finalul anului trecut, grupul avea un portofoliu de aproximativ 11.000 de fermieri. Raportat la un „univers” de circa 22.000–23.000 de exploatații agricole comerciale, Agricover ar lucra cu „unul din doi fermieri comerciali din România”, conform declarației făcute în podcastul „Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.
În ceea ce privește structura finanțărilor, aproximativ 70% din portofoliul total ar fi credite pe termen mediu, iar restul de 30% finanțări pe termen scurt, destinate susținerii ciclurilor de producție agricolă.
Mesajul transmis de conducerea Agricover indică faptul că revenirea la un an agricol bun nu este suficientă, de una singură, pentru „resetarea” rapidă a îndatorării: problema este tratată ca una de durată, care cere refinanțare și restructurare multianuală, nu doar sprijin punctual pentru un sezon.
Recomandate
Florentin Bercu, director executiv al UNCSV, anunță că va candida la președinția COGECA , o mișcare care, dacă se concretizează, ar putea ridica influența cooperativelor agricole din România în negocierile și deciziile de la nivelul UE, potrivit Agrointel . Bercu, reprezentant al Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și membru al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), a făcut anunțul în emisiunea „Agrostrategia” de pe TVR 1. COGECA este organizația europeană a cooperativelor agricole, care formează împreună cu COPA una dintre cele mai puternice structuri de reprezentare a fermierilor la nivel european. Calendarul alegerilor și poziția actuală în COGECA În prezent, Florentin Bercu este vicepreședinte COGECA (menționat ca „al treilea vicepreședinte, ca număr de voturi”). El spune că alegerile interne „cel mai probabil” ar urma să aibă loc în această toamnă, dar există și opțiunea, prevăzută de statut, ca mandatele să fie prelungite cu maximum un an, ceea ce ar putea amâna scrutinul. „Intenția mea este fermă, eu voi candida la funcția de președinte a COGECA. (…) consider că cooperativele agricole din România vor avea mult mai mult de câștigat, prin implicarea mea la acest nivel.” (Florentin Bercu) De ce contează pentru cooperativele din România Miza invocată de Bercu este una de reprezentare și poziționare: o prezență la vârful COGECA ar putea însemna o voce mai puternică pentru cooperativele românești într-un moment în care, potrivit lui, România este „o țară în curs de ascensiune” în zona cooperativelor agricole, aflate încă în dezvoltare față de alte state membre. În același timp, el leagă candidatura de o agendă de consolidare a cooperativelor la nivel european, cu accent pe: creșterea gradului de asociere între fermieri; trecerea către structuri mai competitive, inclusiv prin fuziuni și extindere; creșterea valorii adăugate pentru membrii cooperativelor. Bercu afirmă și că are pregătire academică în domeniu, menționând un doctorat și un post-doctorat axate pe eficientizarea activității cooperativelor agricole din România. Ce urmează Următorul reper este stabilirea efectivă a calendarului electoral în COGECA. În funcție de deciziile statutare, alegerile pot avea loc în această toamnă sau pot fi amânate cu până la un an. Până atunci, candidatura rămâne la nivel de intenție anunțată public, cu susținerea AAC, conform informațiilor din sursă. [...]
Australia ar putea ajunge să vâneze circa 15 milioane de porci sălbăticiți pentru a limita pagubele tot mai mari din agricultură și riscurile de biosecuritate , potrivit Mediafax . În Australia, „zeci de milioane” de porci care au fost domestici, dar s-au sălbăticit și s-au înmulțit masiv, distrug culturi și surse de apă, iar fermierii reclamă stricăciuni semnificative. Problema a ajuns și pe agenda politică. Publicația notează, citând Beef Central, că presiunea pusă de această populație uriașă se vede atât în pierderi economice, cât și în efecte asupra mediului și în riscuri pentru biosecuritate (măsuri de prevenire a răspândirii bolilor la animale). Senatoarea Susan McDonald a estimat că în Australia ar trăi până la 26 de milioane de porci sălbatici. Impactul asupra fermelor: culturi devastate și apă contaminată Conform informațiilor din articol, turmele de porci pot devasta culturi întregi într-un timp scurt, distrug garduri și contaminează sursele de apă. Pe lângă pagubele directe din ferme, experții avertizează și asupra degradării solului și afectării ecosistemelor sensibile. Un alt risc menționat este transmiterea de boli către animalele domestice cu care porcii sălbăticiți intră în contact, ceea ce ridică miza pentru sectorul zootehnic. Măsuri discutate: eliminarea a 70% din populație și o strategie națională Senatoarea Susan McDonald cere măsuri urgente și susține că aproximativ 70% dintre animale ar trebui eliminate, ceea ce ar însemna că 15 milioane de porci sălbatici ar putea fi vânați . După o astfel de intervenție, autoritățile ar trebui să aplice măsuri pentru menținerea populației la un nivel scăzut. În același context, este invocată ideea unei strategii naționale, care ar include programe de finanțare pe termen lung și măsuri coordonate de control și intervenție. Articolul nu oferă detalii despre calendar, bugete sau mecanisme concrete de implementare. [...]
Un fermier austriac a investit până la 60.000 de euro (aprox. 300.000 lei) într-o „cămașă” tip zale pentru oi , dar testul din teren a fost oprit de autorități după o plângere pentru posibilă cruzime față de animale, potrivit Libertatea . Cazul arată cât de repede pot deveni neutilizabile, în practică, soluțiile anti-prădători dacă nu trec de filtrul reglementărilor de bunăstare a animalelor. Rudolf Schaubach , 72 de ani, fost fermier și vânător, a dezvoltat în trei ani o plasă de protecție cu țepi din plastic, gândită să îmbrace oaia ca o armură. Invenția este înregistrată la Oficiul European de Brevete și a fost prezentată ca o încercare de a reduce conflictul dintre creșterea lupilor și păstoritul montan, în zona Villach (landul Carintia). Cum ar trebui să funcționeze dispozitivul Plasa are aproximativ 1,5 x 1,6 metri și cântărește între două și trei kilograme, adică aproape cât lâna naturală a unei oi. Este alcătuită din țepi din plastic acoperiți cu furtunuri de cauciuc și este fixată cu benzi elastice. Logica de protecție vizează în special gâtul și corpul: Schaubach a spus pentru Der Spiegel că lupul mușcă, de regulă, în zona laringelui. Ideea este ca prădătorul să simtă durere când mușcă din țepi, fără răni grave, și să evite ulterior atacul. Testul din pășune, oprit după intervenția autorităților Experimentul a fost acceptat de crescătorul de oi Martin Martin din valea Gailtal. În mai 2026, o oaie mamă numită „Ananas”, mielul „Cabanossi” și încă o oaie au fost echipate cu plasa și duse pe o pășune montană unde un lup fusese văzut de mai multe ori. Schaubach a instalat și o cameră video pentru a surprinde eventuale întâlniri. Înainte să fie documentat un atac, un medic veterinar oficial a dispus îndepărtarea plasei de pe oaia de test, pe fondul acuzațiilor venite din partea activiștilor pentru protecția animalelor. Plângere și acuzații de încălcare a legii Asociația „ Tierschutz Austria ” din Viena a depus o plângere împotriva inventatorului și a crescătorului, sub suspiciunea de cruzime împotriva animalelor și de posibilă încălcare a Legii privind protecția animalelor din Austria. Madeleine Petrovic, activistă a asociației, a numit dispozitivul o „idee foarte proastă”. Un expert judiciar autorizat ar fi constatat că oaia nu se poate mișca cu plasa; în plus, în timpul fugii, animalul s-ar putea agăța în tufișuri. Asociația a mai susținut că lupul nu ar fi cu adevărat respins, deoarece picioarele și ugerul rămân neprotejate, și a cerut deschiderea unei proceduri administrative de sancționare. Schaubach respinge criticile și susține că oaia a purtat plasa trei sau patru zile, s-a așezat și s-a ridicat, iar mielul a supt fără probleme. El spune că nu a fost contactat direct de critici și califică drept „prostii” argumentele despre deshidratare, greutate excesivă sau imposibilitatea animalelor de a se așeza. Costuri, miză economică și ce urmează Pe numele lui Schaubach a fost depusă și o plângere sub suspiciunea de cruzime împotriva animalelor; el a primit o notificare oficială la 26 mai 2026 de la autoritățile districtuale din Villach. Până la o decizie, inventatorul spune că lucrează la o versiune nouă, mai ușoară, care să protejeze în special gâtul și abdomenul, nu întregul corp. Conform propriilor declarații, a investit între 50.000 și 60.000 de euro (aprox. 250.000–300.000 lei), sumă care include brevetul și onorariile avocaților, dar nu a vândut încă nicio „cămașă”. El caută o companie care să producă la scară mai largă și afirmă că, pentru a fi rentabile pentru fermieri, plasele ar trebui subvenționate din fonduri europene; durata de viață ar fi de zeci de ani, iar oile le-ar putea purta din primăvară până în toamnă. În fundal, conflictul rămâne: în Carintia sunt aproximativ 2.000 de crescători cu circa 50.000 de ovine, iar atacurile continuă în ciuda măsurilor de protecție; landul permite împușcarea lupilor printr-o ordonanță controversată de gestionare a riscurilor. În Germania, potrivit Centrului Federal de Documentare și Consiliere privind Lupii, prădătorii au ucis peste 4.000 de animale de fermă în 2024, dintre care peste 90% au fost oi și capre. [...]
Fermierii și procesatorii pot acoperi integral costul unor investiții în fotovoltaice pentru autoconsum , printr-o schemă cu buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), care se deschide la mijlocul lunii iunie, potrivit Economedia . Miza economică este reducerea facturilor la energie și, implicit, a costurilor de producție în sectorul agroalimentar. Sesiunea de depunere a proiectelor este programată în perioada 15 iunie – 14 august 2026 , iar finanțările sunt nerambursabile și vizează producerea de energie electrică din surse regenerabile destinată autoconsumului , inclusiv cu posibilitatea de a include sisteme de stocare. Cum se împarte bugetul și ce plafoane se aplică Din totalul de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), alocarea este împărțită pe dimensiunea capacității instalate: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru proiecte cu capacități instalate de până la 1 MW inclusiv 120 milioane euro (aprox. 603 milioane lei) pentru proiecte cu capacități peste 1 MW Finanțarea poate ajunge la până la 100% din valoarea eligibilă a investiției, însă sprijinul pentru proiectele fotovoltaice este plafonat la: 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități de până la 1 MW 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități de peste 1 MW Un beneficiar poate depune mai multe proiecte, dacă sunt în locații diferite , iar valoarea maximă cumulată a finanțării pe beneficiar este de 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei). Cine gestionează programul și ce urmează Schema este finanțată din Fondul pentru Modernizare și este implementată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Cererile de finanțare se depun online , prin portalul AFIR. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a legat programul de obiectivul de a reduce costurile și de a crește competitivitatea sectorului: „Prin finanțarea 100% nerambursabilă a capacităților solare, oferim un sprijin concret pentru reducerea costurilor de producție și creșterea competitivității sectorului agroalimentar românesc.” Contextul și detaliile au fost relatate inițial de Mediafax, citat de Economedia: Mediafax . [...]
Numărul funcțiilor de conducere din direcțiile silvice regionale scade de la 101 la 38 , după aprobarea noilor organigrame, potrivit news.ro . Măsura vizează reorganizarea structurii de management în sistemul silvic, cu efect direct asupra costurilor și modului de coordonare în teritoriu. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a spus într-o conferință de presă că organigramele direcțiilor silvice regionale au fost avizate de minister și urmează să fie votate de Romsilva . În noua structură, pe lângă reducerea numărului de directori, au fost create 16 funcții de șef serviciu „pentru locurile în care nu era justificat sub nicio formă să existe un director”, dar unde a rămas nevoie de coordonare după regionalizare. „Practic, am făcut trecerea de la 101 directori la 38 de directori. Am creat şi 16 funcţii de şef serviciu (...) În orice caz, avem aproape înjumătăţirea funcţiilor de conducere”, a afirmat Diana Buzoianu. Ce urmează: concursuri pentru posturile de directori Buzoianu a mai declarat că vor fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de directori ai direcțiilor silvice regionale. Potrivit acesteia, ministerul va urmări ca selecția să fie făcută „obiectiv” și „transparent”, fără „interese de grup” și fără ca persoane care „nu au dus Romsilva în direcția potrivită” în ultimii ani să câștige concursurile „pe bandă rulantă” în lunile următoare. În acest moment, din informațiile disponibile, nu sunt precizate termenele pentru votul din cadrul Romsilva sau calendarul concursurilor. [...]
APIA reia „în forță” plățile restante pentru subvențiile pe 2025 , după ce Ministerul Finanțelor a pus la dispoziție fondurile necesare, potrivit Agrointel . Miza este una de cash-flow pentru ferme: aproximativ 15.600 de fermieri mai au de primit cel puțin o plată, iar 1.005 dintre ei nu au încasat încă nicio sumă în campania curentă. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , a explicat că ritmul autorizărilor a fost încetinit în ultimele zile din cauza concentrării instituției pe închiderea campaniei de depunere a cererilor. Campania s-a închis pe 5 iunie, iar de luni, 8 iunie, „prioritatea zero” devine finalizarea tuturor plăților aferente anului 2025. Cine sunt fermierii rămași la plată și ce se schimbă de acum Conform informațiilor prezentate de șeful APIA, există două categorii principale de beneficiari rămași în așteptare: aproximativ 15.600 de fermieri care mai au de primit cel puțin o plată pentru 2025; circa 1.005 fermieri care nu au încasat „niciun leu” în campania curentă și pentru care, de luni, plățile devin prioritatea imediată. În același timp, Pintea a precizat că, în ultimele 10 zile, s-au făcut plăți zilnice, dar „destul de mici”, deoarece resursele administrative au fost direcționate către finalizarea primirii cererilor. Blocaje tehnice și autorizări „dosar cu dosar” Pentru dosarele rămase blocate, APIA spune că lucrează punctual, la nivel de fermier, pentru a identifica problemele care împiedică autorizarea. Instituția a avut ședințe tehnice cu specialiștii proprii și cu dezvoltatorul software, iar fiecare dosar blocat ar fi fost analizat individual, astfel încât să poată fi introdus la plată. „S-a luat fiecare dosar blocat în parte și știm la fiecare ce trebuie făcut ca să intre la plată, din cei 15.600 de fermieri.” Șeful APIA a mai afirmat că sistemul informatic este pregătit pentru reluarea plăților și că sumele necesare au fost puse la dispoziție de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. De ce contează Reluarea accelerată a plăților are impact direct asupra lichidității fermelor, într-un moment în care subvențiile reprezintă, pentru multe exploatații, o sursă importantă de finanțare a activităților curente. Din informațiile disponibile în material, APIA își propune să recupereze întârzierile apărute pe fondul închiderii campaniei de depunere a cererilor, cu accent pe fermierii care nu au primit încă nicio plată. [...]
