Știri
Știri din categoria Agricultură

Micii fermieri vor plăti impozit pentru sere și solarii începând cu 2026, fără excepții pentru cooperativele agricole, a anunțat ferm Guvernul, prin vocea șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurcă, potrivit Agroinfo. Măsura a intrat deja în vigoare și vizează toate construcțiile speciale utilizate în scopuri comerciale, ca parte a unei strategii declarate de combatere a evaziunii fiscale în sectorul agricol.
Declarația vine ca răspuns la zvonurile potrivit cărora autoritățile ar putea reveni asupra deciziei în cazul anumitor forme de organizare, cum sunt cooperativele. Jurcă a respins categoric această posibilitate, afirmând că, în multe cazuri, aceste entități sunt „forme artificiale create pentru a eluda obligațiile fiscale”, oferind drept exemplu așa-zise cooperative de familie.
„Intenționăm ca sumele acordate fermierilor prin aceste programe să fie plătite exclusiv prin APIA, sub formă de subvenții, către exploatații care sunt înregistrate fiscal. Așa vom evita frauda și dublarea plăților”, a subliniat Mihai Jurcă.
Autoritățile motivează măsura prin necesitatea de a aduce la suprafață activitatea economică nedeclarată din agricultură și de a asigura o mai bună corelare între sprijinul de stat și contribuția fiscală a beneficiarilor.
Pentru retaileri, însă, vine o veste bună: plafonarea prețurilor la alimentele de bază nu va fi prelungită după luna martie 2026. Este o decizie menită să readucă dinamismul în piața de consum, a mai adăugat oficialul guvernamental.
Această schimbare legislativă vine într-un moment tensionat pentru agricultura mică din România, cu multiple provocări legate de costuri, acces la piață și birocrație. Impozitarea noilor tipuri de construcții ar putea genera un val de nemulțumiri în rândul fermierilor de dimensiuni reduse, care acuză adesea lipsa de sprijin real și povara fiscală tot mai mare.
Recomandate

APIA mută o parte din relația cu fermierii în online, cu potențial de a reduce drumurile la ghișeu și timpii de procesare , printr-un portal unic care va include un Spațiu Privat Virtual (cont personal) pentru transmiterea documentelor și urmărirea solicitărilor, potrivit Digi24 . Proiectul vizează simplificarea accesului la serviciile agenției pentru aproximativ 800.000 de solicitanți activi. Portalul este gândit ca un punct unic de interacțiune: fermierii vor putea consulta documentele proprii, cererile transmise și mesajele primite de la APIA, într-un cont online. Inițiativa a fost prezentată pe 29 octombrie, la București. Ce se schimbă operațional pentru fermieri Fluxul descris presupune selectarea serviciului dintr-un catalog din portal, completarea unui formular și atașarea documentelor necesare. O parte dintre date ar urma să fie preluate automat din profilul fermierului, iar sistemul va verifica completarea câmpurilor obligatorii înainte de trimitere. După depunere, solicitarea va primi automat un număr de înregistrare, vizibil în cont, iar fermierul va putea urmări stadiul și mesajele transmise de agenție. Dacă sunt cerute clarificări sau documente suplimentare, acestea vor putea fi încărcate în portal, fără o nouă deplasare la centrul APIA, iar răspunsul instituției va fi disponibil în același cont. Serviciile anunțate: adeverințe, documente justificative, programări Printre funcționalitățile prezentate se află: solicitarea unei adeverințe necesare pentru obținerea unui credit bancar sau pentru depunerea unui proiect la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ; transmiterea documentelor justificative solicitate în urma unui control; programarea unei audiențe, cu confirmarea disponibilă în cont; notificări prin e-mail sau SMS. Depunerea cererii de plată rămâne în aplicația dedicată, însă proiectul prevede ca aceasta să poată fi accesată din același cont și să includă facilități pentru încărcarea documentelor justificative. Fermierii fără acces la servicii digitale vor putea depune în continuare documentele la ghișeu. Efecte în interiorul APIA și calendarul proiectului Proiectul include și un sistem electronic de gestionare a documentelor pentru structurile centrale, cele 42 de centre județene și centrele locale. Solicitările transmise online vor intra direct în registratura electronică, iar documentele pe hârtie vor putea fi scanate și asociate dosarului fermierului, astfel încât informațiile să fie disponibile într-un singur loc. Cererile vor putea fi repartizate către structura competentă, iar angajații vor urmări stadiul lucrărilor și termenele de răspuns. Înregistrarea automată și consultarea documentelor din același dosar ar urma să reducă operațiunile manuale și reintroducerea acelorași date în etape diferite. Finanțarea este asigurată prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027. Proiectul (cod SMIS 339546) are o valoare totală eligibilă de 93.583.730 lei, inclusiv TVA, din care 70.140.349,62 lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională și 23.443.380,38 lei contribuție de la bugetul de stat. Perioada de implementare este iulie 2025–iulie 2029, iar APIA ar urma să anunțe funcționalitățile și modul de utilizare pe măsură ce devin operaționale. [...]

Întârzierile la plățile APIA pentru agricultura ecologică împing fermierii spre credite scumpe , cu dobânzi de cel puțin 10%, ceea ce riscă să le erodeze complet marjele deja mici, potrivit AgroInfo , care citează informații News.ro și declarațiile Uniunii Fermierilor Ecologici din România . Fermierii ecologici reclamă că nu și-au primit nici în noiembrie subvențiile aferente campaniei din 2025, deși termenul-limită pentru aceste plăți fusese stabilit la 31 iulie. În plus, sprijinul pentru agricultura ecologică nu ar fi fost inclus în avansurile plătite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , conform articolului. „Suntem în luna noiembrie şi foarte mulţi dintre colegii mei din agricultura ecologică încă nu şi-au primit subvenţiile, care trebuiau să vină până la 31 iulie.” Impact economic: dobânzi de 10% vs. marje sub 10% Călin Cozma, președintele Uniunii Fermierilor Ecologici din România, susține că întârzierea banilor obligă agricultorii să se finanțeze din credite pentru capital de lucru, la costuri care depășesc câștigurile reale din exploatații. „Acei 10% dobândă te îngroapă, pentru că marja în agricultură, şi nu doar în cea ecologică, în acest moment este sub 10%.” În acest context, întârzierile la subvenții nu mai sunt doar o problemă de calendar, ci una de cash-flow: costul finanțării poate consuma integral profitul, iar presiunea se amplifică în fermele cu lichiditate redusă. De ce contează: diferențe de finanțare față de Vest și sprijin mai mic pe ecologic În comparație cu România, în Germania și Franța fermierii ar avea acces la credite pentru capital de lucru cu dobânzi de 2–3%, ceea ce reduce riscul financiar în perioadele cu plăți întârziate, potrivit aceleiași surse. Totodată, Cozma indică diferențe între nivelurile de sprijin pentru agricultura ecologică: în Germania subvenția ar ajunge la 442 de euro (aprox. 2.200 lei), în timp ce în România fermierii ar primi 292 de euro (aprox. 1.450 lei) pentru conversie și 218 euro (aprox. 1.080 lei) pentru menținere. Blocaj operațional invocat: probleme ale sistemului informatic Liderul Uniunii Fermierilor Ecologici afirmă că autoritățile invocă de circa un an probleme ale sistemului informatic care gestionează plățile, fără ca situația să fie rezolvată. „De un an de zile ne spun tot că nu merge soft-ul şi că de aia nu primim bani.” În lipsa unui calendar ferm de plată prezentat în articol, rămâne neclar când vor intra efectiv subvențiile restante pentru campania 2025, însă mesajul principal al fermierilor este că întârzierea transferă costul finanțării către exploatații, într-un moment în care marjele nu mai pot absorbi dobânzile. [...]

Întârzierea subvențiilor pentru agricultura ecologică împinge fermierii spre credite scumpe , cu dobânzi de cel puțin 10%, cost care le poate depăși marja de profit, potrivit Libertatea . Fermierii reclamă că nu și-au primit plățile până în noiembrie, deși termenul-limită indicat este 31 iulie, iar blocajul le afectează direct lichiditatea și capacitatea de a finanța lucrările curente. Călin Cozma, președintele Uniunii Fermierilor Ecologici din România , susține că mulți agricultori nu au încasat nici până în noiembrie subvențiile aferente campaniei 2025 și că sprijinul pentru agricultura ecologică nu a fost inclus în avansurile plătite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . În acest context, fermierii spun că sunt forțați să acopere cheltuielile de funcționare prin împrumuturi bancare. „Suntem în luna noiembrie şi foarte mulţi dintre colegii mei din agricultura ecologică încă nu şi-au primit subvenţiile, care trebuiau să vină până la 31 iulie”, a spus Cozma. Costul finanțării: dobânzi de minimum 10% vs. marje sub 10% Miza economică, potrivit declarațiilor citate, este că dobânzile la creditele de capital de lucru (împrumuturi pentru cheltuieli curente, precum inputuri și salarii) ajung la cel puțin 10%, în timp ce marja din agricultură „este sub 10%”. În aceste condiții, finanțarea bancară poate eroda sau chiar anula profitul. „Acei 10% dobândă te îngroapă, pentru că marja în agricultură, şi nu doar în cea ecologică, în acest moment este sub 10%”, spune Cozma. Cozma compară situația cu Germania și Franța, unde fermierii ar putea accesa credite pentru capital de lucru cu dobânzi de 2–3%, ceea ce reduce presiunea financiară în perioadele de întârziere a plăților. Cauze invocate: probleme informatice și sprijin mai mic decât în alte state Liderul Uniunii Fermierilor Ecologici afirmă că autoritățile invocă de circa un an probleme ale sistemului informatic care gestionează plățile. „De un an de zile ne spun tot că nu merge soft-ul şi că de aia nu primim bani”, a declarat el. În plus, acesta indică diferențe de nivel al sprijinului: în Germania, subvenția pentru agricultura ecologică ar ajunge la 442 de euro, în timp ce în România ar fi 292 de euro pentru conversie și 218 euro pentru menținere, conform aceleiași surse. Efecte în lanț: export dominant și investiții de procesare amânate Pe lângă problema cash-flow-ului, fermierii ecologici reclamă o piață internă slabă pentru produse bio, ceea ce împinge o mare parte din producție la export, inclusiv către Germania. Cozma oferă exemplul propriu, spunând că vinde în România circa 20 de tone de floarea-soarelui ecologică, restul mergând la export. Cererea internă redusă ar bloca și investițiile în procesare, care ar necesita infrastructură separată față de cea convențională (de exemplu, o moară dedicată pentru făină ecologică). Ce spun fermierii că urmează Uniunea Fermierilor Ecologici afirmă că vrea să deruleze campanii de informare pentru a crește consumul intern de produse bio și să organizeze cursuri și workshop-uri pentru a atrage fermieri din agricultura convențională către cea ecologică. În paralel, Cozma cere soluții de finanțare mai ieftină, pe modelul altor state europene, pentru ca fermele să poată funcționa în perioadele de întârziere a subvențiilor. [...]

Cererile pentru ajutorul de secetă din 2025 depășesc cu mult bugetul, ceea ce va duce la o reducere liniară a plăților către fermieri, după verificările APIA, potrivit Agronet . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că au fost depuse 53.930 de cereri în cadrul schemei pentru culturile afectate în 2025, cu termen de depunere închis la 6 noiembrie. MADR precizează că acest număr nu echivalează cu dosare deja aprobate. Suprafața determinată pentru cererile centralizate este de 865.991,52 hectare, din care suprafața calamitată însumează 716.894,72 hectare. Schema vizează culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Buget insuficient: urmează un „coeficient de reducere liniară” Conform datelor MADR, valoarea totală solicitată ajunge la 248.018.125,04 lei, în timp ce bugetul disponibil este de 155.361.520 lei. În acest context, ministerul urmează să calculeze și să transmită către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un coeficient de reducere liniară, după centralizare și verificări. Valoarea coeficientului nu a fost anunțată încă, iar cuantumul final al sprijinului va depinde de acest pas, precum și de rezultatul verificării cererilor. Plafonul pe hectar și calendarul de plată Sprijinul prevăzut de schemă poate ajunge la maximum 333 lei pe hectar pentru culturile cu grad de afectare de 90%–100%, înainte de aplicarea reducerii impuse de limitarea bugetară. Pentru grade de afectare mai mici, sprijinul se stabilește proporțional. Separat de problema încadrării în buget, MADR amintește că în octombrie ministrul Agriculturii a semnalat o eroare în formula de calcul (procentul de calamitate ar fi fost aplicat de două ori), corectată ulterior prin HG nr. 950/2026 . Ministerul indică faptul că această corecție este distinctă de reducerea liniară care va fi aplicată acum din cauza depășirii bugetului. MADR își propune să finalizeze autorizarea și plățile până la 31 decembrie 2026, însă suma efectivă pe hectar rămâne condiționată de verificări și de coeficientul de reducere care urmează să fie comunicat. [...]

Bugetul de despăgubiri pentru secetă nu acoperă cererile, iar plata pe hectar va fi tăiată pentru toți beneficiarii , deși statul vrea să vireze banii până la finalul anului, potrivit Digi24 . Ministerul Agriculturii anunță că aproape 54.000 de fermieri afectați de seceta din 2025 la porumb și floarea-soarelui intră la plată, însă cuantumul pe hectar va fi redus proporțional, deoarece solicitările depășesc bugetul disponibil. Schema de sprijin este una de urgență și are un buget total de 155.361.520 de lei, în timp ce valoarea totală a sprijinului solicitat „se apropie de 248 de milioane de lei”. Plățile trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. La nivel național au fost înregistrate 53.930 de cereri, pentru o suprafață calamitată de 716.894,72 hectare. Suprafața determinată, conform cererilor de plată aferente anului 2025, este de 865.991,52 hectare. De ce scade ajutorul pe hectar Ajutorul fusese stabilit inițial la maximum 333 de lei pe hectar pentru culturile afectate în proporție de 90%–100%, iar pentru grade de afectare între 30% și 90% suma urma să fie redusă proporțional. În practică, pentru că totalul cererilor depășește bugetul aprobat, reducerea se va aplica „liniar” tuturor beneficiarilor. Ministerul Agriculturii precizează că va calcula și va comunica APIA „coeficientul de reducere liniară” imediat după finalizarea centralizării și a verificărilor de eligibilitate. Cine poate primi banii și ce urmează Sprijinul se acordă producătorilor agricoli ale căror culturi de porumb și floarea-soarelui au fost afectate între minimum 30% și maximum 100%, în baza HG nr. 751/2026, modificată prin HG nr. 950/2026. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu , spune că autoritățile au schimbat modul de calcul pentru a elimina prevederi care „îi dezavantajau pe fermieri”, iar echipele MADR și APIA sunt în etapa de verificări administrative, astfel încât sumele să ajungă în conturi până la 31 decembrie 2026. [...]

România rămâne importator net de brânză în UE , cumpărând în primele șapte luni ale anului peste 71.100 de tone din statele membre, de 4,1 ori mai mult decât a livrat în interiorul Uniunii (17.306 tone), potrivit unei analize din Economica bazate pe date ale Comisiei Europene . Diferența indică o dependență structurală de importuri, chiar dacă exporturile au accelerat. Exporturile României către UE au crescut cu 19% față de anul trecut, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniune la ritmul de creștere, după Croația (+36%, până la 3.800 de tone) și Irlanda (+34%, până la 125.900 de tone). În același timp, importurile au avansat cu 3%, menținând dezechilibrul dintre intrări și ieșiri. Unde ajunge brânza românească și de unde vine cea importată În 2025, principalele destinații ale exporturilor românești de brânză în UE au fost Grecia, Italia și Bulgaria. Aceste trei piețe au cumulat 68,90% din volumul total exportat de România către statele membre, iar Grecia a absorbit 34,4% din cantitate. Pe partea de import, Germania, Polonia și Italia au fost principalii furnizori, asigurând împreună 75,6% din volumul brânzei aduse în România din UE. Context european și producția internă La nivelul UE, cei mai mari exportatori sunt Germania, Țările de Jos și Franța, iar principalii importatori sunt Germania, Italia și Țările de Jos. În plan intern, România a produs în 2025 un volum de 117.444 de tone de brânză, cu 7.492 de tone mai mult decât în anul anterior, ceea ce înseamnă un avans de 6,8%. Chiar și cu această creștere a producției și cu exporturi în urcare, datele arată că piața locală continuă să fie alimentată masiv din importuri. [...]