Știri
Știri din categoria Agricultură
Google a semnat un acord pe termen lung pentru 260.000 de tone de eliminare a carbonului dintr-un proiect de agroforesterie din Indonezia, o mișcare care arată cum marile companii încep să trateze agricultura „cu arbori” ca instrument operațional în strategiile de climă, nu doar ca inițiativă de responsabilitate socială, potrivit Google.
Acordul este încheiat prin Symbiosis Coalition cu Thryve.Earth și vizează un proiect de agroforesterie în Sulawesi, Indonezia. Google precizează că acesta este primul proiect de agroforesterie inclus în programul său de eliminare a carbonului.
În termeni practici, compania contractează „carbon removal” (eliminare a carbonului) – adică proiecte care scot dioxid de carbon din atmosferă și îl stochează pe termen mai lung, în acest caz prin refacerea terenurilor degradate și introducerea unui sistem agricol multistrat cu arbori și culturi.
Volumul anunțat este de 260.000 de tone de eliminare a carbonului, printr-un acord descris ca fiind „pe termen lung”.
Thryve.Earth își propune să refacă terenuri „puternic degradate” prin înlocuirea ierburilor invazive, predispuse la incendii, cu un sistem agricol rezilient, pe mai multe niveluri. Structura menționată include:
Google susține că acest model are efecte simultane: elimină carbon, aduce beneficii fermierilor locali, reface solul și crește biodiversitatea.
Pentru piața proiectelor de climă, includerea agroforesteriei în programul de eliminare a carbonului al Google este relevantă pentru că semnalează o extindere a tipurilor de proiecte eligibile în astfel de portofolii corporative, alături de alte proiecte de eliminare a carbonului și inițiative de reducere a „superpoluanților” (poluanți cu efect de încălzire puternic, pe termen scurt).
Publicația nu oferă detalii despre valoarea financiară a acordului, calendarul livrării celor 260.000 de tone sau metodologia de măsurare/validare a eliminării de carbon.
Recomandate
Rapița își menține pragul de 500 euro/tonă , un nivel care poate influența direct deciziile de vânzare ale fermierilor în plin sezon de recoltare, pe fondul unor semnale de susținere venite din piața uleiurilor vegetale și din zona energiei, potrivit AGRO TV . În emisiunea „Agricultura la Raport”, expertul în piețele de mărfuri agricole Cezar Gheorghe a explicat că rapița are în prezent „un nivel de rezistență la 500 de euro”, chiar dacă pe termen scurt poate apărea sezonalitatea specifică perioadei în care marfa intră la livrare. Ce semnal dau cotațiile pe lunile următoare Un punct urmărit de piață este tranziția de la indicația lunii august către noiembrie. În acest context, expertul a atras atenția că indicațiile pentru noiembrie, februarie și mai se află pe un palier apropiat, ceea ce sugerează o piață „susținută”, fără ca asta să însemne automat o creștere a prețului. „Totul se vede flat. Adică indicația noiembrie cu indicația februarie, cu indicația mai, sunt pe un palier. Toate trei. Ce notă îmi dă mie asta? Nu că va crește, s-ar putea să mai și scadă, din multe motive, dar în același timp ea rămâne susținută.” Factorii care țin piața „în picioare” Cezar Gheorghe a indicat mai multe elemente care, în acest moment, sprijină complexul oleaginoaselor (rapiță, soia și alte uleiuri vegetale), cu efect indirect asupra rapiței: uleiul de palmier : creșterea ponderii folosite pentru biocombustibili în anumite piețe reduce disponibilitatea pentru export, ceea ce influențează întregul complex al uleiurilor vegetale; uleiul de soia : cererea pentru boabe de soia, inclusiv cumpărările din China, pune presiune pe prețuri și susține indirect rapița; petrolul : evoluțiile din energie și tensiunile care afectează costurile de transport și asigurare pentru nave pot împinge petrolul în sus, cu efecte în lanț în zona biocombustibililor și a uleiurilor vegetale. Unde sunt prețurile și ce riscuri rămân Pe partea de cotații recente, expertul a spus că rapița a închis „în jurul nivelului de 513–514 euro/tonă” (aprox. 2.600–2.610 lei/tonă), după ce anterior arătase potențial și la „528–530 euro/tonă” (aprox. 2.670–2.680 lei/tonă). În același timp, avertismentul pentru fermieri este că piața poate intra într-o fază de sezonalitate , pe măsură ce livrările cresc și procesatorii își acoperă necesarul. Un alt risc menționat este o posibilă scădere a prețului uleiului de rapiță în portul Rotterdam, care ar putea trage în jos și indicațiile de pe Euronext . [...]
Fermierii din Prahova cer oprirea rachetelor antigrindină până la un audit independent , după ce ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a propus repornirea temporară a sistemelor și realizarea unor studii „independente” privind efectele asupra precipitațiilor, potrivit AGRO TV . Miza, dincolo de disputa publică, este una de guvernanță și cheltuire a banilor publici: Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova susține că, după aproape două decenii de funcționare, statul nu poate invoca lipsa studiilor ca argument pentru reluarea tragerilor, ci ca motiv pentru suspendare, verificări și răspundere administrativă. Ce a propus ministrul și de ce a generat reacția Conform materialului, Tánczos Barna a vorbit despre repornirea temporară a sistemelor cu rachete antigrindină, în paralel cu inițierea unor studii independente care să stabilească dacă există efecte negative asupra regimului precipitațiilor. În același context, ministrul a afirmat că „nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara”. Fermierii din județ, care au insistat pentru suspendarea funcționării Sistemului Național Antigrindină , resping ideea reluării tragerilor înainte de clarificări. Argumentul central al fermierilor: fără studii, nu se reia intervenția În dreptul la replică transmis prin intermediul redacției AgroTV, asociația afirmă că recunoașterea lipsei studiilor după circa 20 de ani de funcționare este „cea mai gravă recunoaștere” pe acest subiect și mută responsabilitatea de la fermieri către instituțiile care au administrat programul. Documentul susține că „sarcina probei” ar trebui să aparțină statului atunci când intervine „artificial în atmosferă”: nu fermierii ar trebui să demonstreze un prejudiciu, ci autoritățile să demonstreze că sistemul funcționează, că nu produce efecte colaterale semnificative și că banii publici au fost justificați. Ce solicită concret: audit public și complet înainte de orice repornire Asociația cere ca decizia „responsabilă” să fie oprirea tragerilor până la finalizarea unui audit „independent, public și complet”. În text sunt enumerate mai multe direcții de verificare: audit al studiilor „existente sau inexistente”; audit al suprafețelor declarate ca fiind protejate; audit al eficienței reale împotriva grindinei; audit al impactului asupra precipitațiilor; audit al costurilor; audit al operatorilor și al potențialelor conflicte de interese; audit al modului în care au fost consultați beneficiarii. Fermierii mai susțin că ideea realizării studiilor doar cu sistemul „funcțional” ar echivala, în practică, cu încă „doi ani” de „experiment” pe culturile lor, fără un protocol științific public, fără zone de comparație validate și fără evaluare independentă. Ce urmează Materialul AGRO TV prezintă poziția fermierilor sub forma unui drept la replică adresat ministrului interimar. Nu sunt menționate, în același text, un răspuns al ministerului la această replică sau un calendar oficial pentru repornirea sistemelor ori pentru demararea studiilor invocate. [...]
Acordul UE–Mercosur împinge rapid volume mari de produse agroalimentare spre piața europeană , iar primele luni de aplicare arată că mecanismul „primul venit, primul servit” favorizează statele cu capacitate mare de export, în timp ce în interiorul blocului cresc tensiunile pe împărțirea cotelor, potrivit Agrointel . Acordul comercial UE–Mercosur a intrat în vigoare provizoriu de la 1 mai și permite Argentinei, Braziliei, Paraguayului și Uruguayului să exporte în Uniunea Europeană cantități stabilite de produse agroalimentare la tarife preferențiale (reduse sau zero). În practică, cele patru țări nu au convenit încă asupra modului de împărțire a cotelor și funcționează temporar pe principiul „primul venit, primul servit”. Cotele, consumate accelerat: miere și orez, primele semnale În primele luni de la aplicarea acordului, ritmul de utilizare a cotelor a fost rapid pentru unele produse. Conform datelor citate în articol: Uruguay a folosit peste 60% din cota sa de orez în mai puțin de o lună ; Argentina a absorbit 80% din cantitățile de miere disponibile pentru primele trei luni ale tratatului. Aceste evoluții indică o mobilizare puternică pentru exporturi considerate „cheie” către UE, inclusiv miere, carne de vită și orez. Dispută internă în Mercosur: Paraguay cere împărțire egală Tema împărțirii cotelor a dominat summitul liderilor Mercosur încheiat la Asunción (Paraguay) . Președintele paraguayan Santiago Peña a fost cel mai vocal critic al aranjamentului actual, susținând că țara sa este dezavantajată în competiția cu economiile mari ale regiunii, Brazilia și Argentina. „Paraguay a rămas cu un gust amar după implementarea acestui acord.” „Fără justiție nu poate exista Mercosur, nu poate exista integrare și nicio prietenie autentică între noi.” Peña a cerut o soluție „mai echitabilă” și a argumentat că acordul este esențial pentru dezvoltarea economică a Paraguayului. Propunerea sa – împărțirea egală a cotelor între cei patru membri – a fost respinsă de parteneri, potrivit articolului. Miza economică: cum vor Brazilia, Argentina și Uruguay să împartă cotele Dezbaterea scoate la iveală interese divergente în interiorul blocului: Brazilia vrea distribuirea cotelor proporțional cu ponderea fiecărei țări în comerțul global , mizând pe poziția sa de exportator major, inclusiv la carne de vită; Argentina și Uruguay ar prefera o alocare bazată pe mediile istorice ale exporturilor către UE , potrivit a două persoane implicate în discuții, citate în material. Uruguay a preluat președinția rotativă a Mercosur și va conduce negocierile până la finalul anului. Îngrijorări în UE: „portiță juridică” privind companiile eligibile la export Pe partea europeană, alocarea cotelor a devenit și ea un subiect sensibil. Grupuri din industria agroalimentară din UE avertizează asupra unei „portițe juridice” în textul acordului, care ar permite guvernelor din Mercosur să decidă unilateral ce companii pot exporta către Uniunea Europeană. Pentru piața UE, combinația dintre tarife preferențiale, consum rapid al cotelor și reguli încă neclare de împărțire între statele Mercosur poate însemna presiune suplimentară pe segmente precum mierea și carnea de vită, în timp ce negocierile interne din bloc vor decide cine capitalizează efectiv accesul facilitat la piața europeană. [...]
Comisia Europeană este presată să renunțe la reducerea cu 50% a bugetului de promovare agricolă în 2027 , după ce organizațiile Farm Europe și Eat Europe au cerut anularea propunerii, avertizând că tăierea ar lovi direct în competitivitatea fermierilor și a industriei agroalimentare, potrivit Agrointel . Miza este una economică: bugetul pentru politica UE de promovare a produselor agricole ar urma să scadă de la 205 milioane de euro la 112 milioane de euro. În scrisoarea comună transmisă Comisiei, cele două organizații susțin că o astfel de reducere transmite „un semnal greșit” într-un moment în care UE vorbește despre autonomie strategică și încearcă să stimuleze cererea pentru produse europene pe piețele externe. De ce contează: promovarea, tratată ca investiție, nu ca cheltuială Farm Europe argumentează că programele de promovare au efecte economice directe: susțin veniturile fermierilor, întăresc sistemele de calitate ale UE și indicațiile geografice, ajută la deschiderea de noi piețe și contribuie la excedentul comercial agroalimentar al Europei. „Promovarea agricolă europeană aduce beneficii economice clare. Aceasta susține veniturile fermierilor, consolidează sistemele de calitate ale UE și indicațiile geografice, deschide noi piețe și contribuie la excedentul comercial agroalimentar al Europei. Tăierea acestui buget este o decizie mioapă din punct de vedere economic și strategic”, a declarat Yves Madre, președintele Farm Europe. Impact operațional: lipsa de predictibilitate complică planificarea Dincolo de nivelul bugetului, organizațiile critică instabilitatea deciziilor de finanțare, pe motiv că schimbările repetate fac mai dificilă planificarea și investițiile pe termen lung pentru companii și statele membre. Ele mai susțin că, în pofida anunțurilor privind „bugete record”, finanțarea efectiv disponibilă pentru programele de promovare ar fi scăzut deja în ultimii ani. „UE nu poate promova produsele europene cu o mână, în timp ce cu cealaltă demolează tocmai politica concepută pentru a le susține. Într-un moment de tensiuni geopolitice în creștere, bariere comerciale și concurență neloială, producătorii europeni au nevoie de un sprijin mai puternic – nu mai slab – pentru a ajunge la consumatorii din interiorul și din afara UE”, a declarat Luigi Scordamaglia, președintele Eat Europe. Ce cer organizațiile și ce urmează Farm Europe și Eat Europe solicită Comisiei Europene să readucă bugetul de promovare pentru 2027 la un nivel care să reflecte importanța strategică a politicii și să asigure o finanțare „stabilă și predictibilă” pentru programele de promovare. În lipsa unei corecții, avertizează că ambițiile UE de a întări sectorul agricol și de a încuraja consumul de produse europene riscă să rămână fără acoperire financiară. [...]
Industria cărnii a trecut de 15 miliarde de lei cifră de afaceri la vârful pieței , pe fondul consolidării jucătorilor mari, al investițiilor în procesare și al creșterii consumului, în special la carnea de pasăre, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În 2025, cele mai mari 20 de companii din industria cărnii au cumulat afaceri de 15,8 miliarde de lei, în creștere cu 10% față de 14,3 miliarde de lei în anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor financiare raportate de companii. Sectorul este descris ca fiind dominat de antreprenori locali, iar profitabilitatea s-a îmbunătățit anul trecut, cu „mici excepții”. Consolidare și investiții, dar și un caz de stres financiar Pe lângă creșterea de volum, piața a fost susținută de investiții în capacități de procesare și de consolidarea producătorilor mari, arată analiza. În același timp, ZF evidențiază un „declin răsunător” la Aaylex One (brandul Cocorico), companie controlată majoritar de antreprenorul Bogdan Stanca . Aaylex One a cerut intrarea în concordat preventiv la începutul lui 2026, după ce în 2025 a ajuns la pierderi de peste 110 milioane de lei, potrivit informațiilor din articol. Un sector mare angajator: circa 30.000 de oameni Cele mai mari companii din industrie angajează aproximativ 30.000 de persoane, ceea ce face din sectorul cărnii unul dintre cei mai mari angajatori din industria alimentară. În unele firme, salariul mediu net depășește 5.000 de lei, peste media pieței, conform aceleiași surse. Cei mai mulți angajați, circa 5.000, lucrează în cadrul grupului Carmistin, indicat drept liderul pieței. [...]
Canicula taie direct din veniturile fermelor de lapte , cu scăderi raportate de până la 10 litri pe vacă pe zi și efecte care pot continua și după ce temperaturile revin la normal, potrivit Agrointel , care citează observații din ferme și informații din publicația germană Agrarheute.com. Diferențele dintre exploatații sunt mari: fermele cu sisteme performante de răcire ar fi pierdut în jur de un litru de lapte pe cap de animal, în timp ce în alte grajduri producția a scăzut abrupt de la o zi la alta. Un fermier întreba pe rețelele de socializare cum a afectat canicula efectivele, iar răspunsurile au indicat inclusiv că „cele mai grave consecințe” ar urma să se vadă abia de acum înainte. Cât se pierde în practică: producție mai mică și efecte care persistă Un exemplu prezentat este al unei ferme cu aproximativ 100 de vaci, mulse cu doi roboți, unde s-au raportat: scădere de 5–6 litri de lapte pe vacă, pe zi ; moartea unei vaci cu productivitate mare, pusă pe seama epuizării termice; la câteva zile după răcirea vremii, producția zilnică a rămas cu 2 litri pe cap de animal sub nivelul obișnuit. Un alt crescător a indicat o scădere de la 37 la 30 de litri pe vacă pe zi , concomitent cu reducerea consumului de substanță uscată din furaj cu 3 kilograme pe animal . În același caz, frecvența vizitelor la robotul de muls a coborât de la 2,8 la 2,3 mulsori pe zi , pe fondul apatiei. Deși grajdul avea șapte ventilatoare mari, temperatura la nivelul animalelor ar fi urcat până la 41°C în ultimul val de caniculă care a afectat vestul Europei și apoi România. Nu e doar cantitatea: scade grăsimea, apar probleme de reproducție Dincolo de litrii pierduți, fermierii descriu un tipar repetitiv: scăderea procentului de grăsime din lapte, consum mai mic de furaje, lipsa semnelor de călduri (estru), apatie și consum foarte mare de apă. „Cantitatea de lapte nu a scăzut foarte mult la noi, dar grăsimea s-a prăbușit pur și simplu. În plus, deși câteva vaci trebuiau să intre în călduri, nu s-a văzut absolut niciun semn.” Materialul notează și pragul de la care stresul termic devine relevant pentru vacile de mare performanță: când Indicele de Temperatură și Umiditate (ITU) ajunge la 68 , de unde, pe măsură ce crește, scad pofta de mâncare și producția de lapte. Cea mai mare îngrijorare rămâne însă reproducția: căldurile devin greu de depistat, iar rezultatele la însămânțările artificiale sunt mai slabe. Sunt menționate studii care arată că stresul termic afectează dezvoltarea ovocitelor cu săptămâni înainte de ovulație, ceea ce poate menține ratele de gestație scăzute și după trecerea valului de căldură. Efecte întârziate: viței afectați și risc de probleme la copite Impactul se extinde și la vacile gestante: dacă suferă de căldură în perioada de înțărcare, vițeii pot avea greutate mai mică la naștere, imunitate slăbită și o valorificare mai slabă a colostrului, iar viitoarele juninci ar putea produce mai puțin lapte la maturitate. Concluzia economică din material este că o singură vară caniculară poate afecta ferma pe parcursul mai multor lactații. În plus, medicii veterinari avertizează că problemele la copite ar putea crește în perioada următoare. Explicația: în caniculă, vacile stau mai mult în picioare pentru a-și răci corpul și tind să mănânce cantități mari de furaj deodată, ceea ce poate duce la tulburări metabolice (acidoză), cu efecte care se pot vedea în săptămânile de după finalul verii, pe fondul imunității slăbite de stresul termic. [...]
