Știri
Știri din categoria Agricultură
Presiunea bolilor foliare apărute timpuriu îi împinge pe fermierii de cereale să mute tratamentele mai devreme în sezon, pentru a proteja frunza și a susține productivitatea, pe fondul toamnelor mai lungi și al temperaturilor mai ridicate, potrivit Mediafax.
În material se arată că schimbările climatice accelerează dezvoltarea unor agenți patogeni precum septorioza și făinarea, ceea ce crește riscul de atac agresiv încă din fazele incipiente ale culturilor. În acest context, „protecția timpurie și eficientă” devine o miză operațională, pentru că frunzele sănătoase sunt esențiale pentru fotosinteză și pentru performanța culturii pe tot parcursul sezonului de vegetație.
Strategiile moderne de control al bolilor descrise în articol pun accent pe intervenții care să limiteze instalarea bolilor cât mai devreme. Ca exemplu de soluții folosite, este menționată molecula proquinazid, dezvoltată de Corteva Agriscience, prezentată ca având rol în inhibarea germinării sporilor și oprirea dezvoltării fungilor într-un stadiu incipient, în special în cazul făinării.
Materialul mai notează că, atunci când proquinazid este combinat cu prothioconazol (un fungicid triazolic sistemic, cu proprietăți preventive și curative), rezultă un mod de acțiune complementar, cu acoperire mai largă asupra bolilor foliare. Combinația este integrată în produsul Verben™, descris ca fungicid pentru „protecție timpurie puternică” la cereale.
Ca studiu de caz, este menționat Cosmin Iancu, agronom și proprietar al fermei PICMAR, care gestionează 1.100 de hectare în zona Grădiștea (județul Ilfov). Pentru acesta, abordarea bazată pe protecție timpurie este prezentată drept un element central al programului de protecție a culturilor.
Deși articolul nu include cifre de cost sau randamente, mesajul principal este că presiunea bolilor foliare, amplificată de condițiile meteo, mută deciziile de tratament mai devreme în calendarul agricol. În termeni operaționali, asta înseamnă o planificare mai atentă a ferestrelor de aplicare și o orientare către soluții cu efect preventiv, pentru a evita pierderi de performanță ale culturii pe parcursul sezonului.
Recomandate
Aprobarea Chinei pentru importurile de lactate din România mută competiția pe terenul produselor cu termen lung , unde brânzeturile pot deveni principalul pariu de export, în timp ce lactatele proaspete rămân greu de dus la capăt din cauza logisticii, potrivit Ziarul Financiar . Decizia vine după semnarea unui memorandum de înțelegere între China și România pentru cooperare în agricultură, iar miza este accesul la o piață în care veniturile producătorilor chinezi de lactate depășesc 70 mld. euro, conform Bloomberg. De ce contează: exportul în China nu e despre „orice lactat”, ci despre ce rezistă pe lanțul de transport Pentru produsele proaspete – iaurturi, chefir și alte categorii similare – transportul devine o barieră economică majoră. Daniel Donici, cofondator al producătorului Artesana , spune că logistica este „foarte dificilă” pentru această categorie: transportul maritim nu este o opțiune, iar cel aerian ar împinge costurile la un nivel greu de susținut comercial. În schimb, brânzeturile au o ecuație diferită, mai ales în zona produselor cu valoare adăugată mare, unde există „un potențial real” pentru export pe piețe îndepărtate, inclusiv China, potrivit aceluiași antreprenor. Artesana are în plan construcția unei a treia fabrici, unde ar urma să producă brânzeturi destinate inclusiv piețelor externe. Ce produse au șanse reale Din perspectiva producătorilor, selecția este strictă: doar produsele care pot traversa distanța fără pierderi comerciale au șanse să intre în joc. Brânzeturi, în special produse cu valoare adăugată mare Produse cu termen de valabilitate lung (condiție esențială pentru exportul în China) Marius Chiorean, director general al De Colțești (Alba), punctează explicit că „pretabile pentru exportul în China sunt doar produsele cu termen de valabilitate lung”. Context: exporturile de brânzeturi au crescut puternic în ultimul deceniu Datele Institutului Național de Statistică arată că România a exportat în 2025 brânzeturi de peste 130 mil. euro, aproape jumătate din valoarea exporturilor totale de lactate. În 2016, exporturile de brânză erau de circa 40 mil. euro, ceea ce indică o creștere semnificativă a acestei categorii în structura exporturilor. Ce urmează pentru producători Deschiderea pieței chineze creează oportunitate, dar și o filtrare naturală: avantajul îl vor avea companiile care pot livra constant produse stabile la transport și care pot susține dezvoltarea de capacități orientate spre export. Din informațiile disponibile, direcția imediată pare să fie extinderea portofoliilor de brânzeturi și investiții în producție dedicată piețelor externe, acolo unde marja poate justifica efortul logistic. [...]
Creșterea costurilor și a insolvențelor din agroindustrie transformă arenda într-un risc de continuitate , iar alegerea arendașului ajunge să conteze nu doar pentru nivelul plății, ci pentru șansele ca terenul să fie lucrat corect și venitul să nu se întrerupă, potrivit Agrointel . În acest context, publicația argumentează că arenda trebuie privită ca o decizie pe termen lung: modul în care este gestionat terenul influențează direct valoarea lui în timp. Lucrările superficiale sau lipsa lor pot duce la degradare, în timp ce exploatarea corectă menține fertilitatea și productivitatea. În paralel, stabilitatea financiară a operatorului devine un criteriu practic: când o companie iese din piață, terenurile pot rămâne neexploatate, plățile către proprietari se pot opri, iar activitatea economică locală construită în jurul acelor suprafețe se poate reduce. De ce „cine lucrează” devine mai important decât „cât plătește” Agrointel leagă presiunea din piață de volatilitatea inputurilor (îngrășăminte, semințe, combustibil) și de șocuri externe greu de anticipat. Un exemplu menționat este impactul tensiunilor din zona Golfului asupra pieței îngrășămintelor: prețurile ar fi crescut de la aproximativ 2.500 lei/tonă la aproape 4.000 lei/tonă, iar lipsa fertilizării poate reduce producția agricolă cu până la 30%, conform articolului. Într-un astfel de mediu, costul de a lucra un hectar devine dificil de estimat, iar riscul pentru proprietari crește dacă arendașul nu poate susține financiar lucrările. Publicația notează și că numărul insolvențelor din agroindustrie este în creștere, ceea ce amplifică riscul de întrerupere a plăților și de întârziere sau oprire a lucrărilor agricole. Modelul integrat, prezentat ca „plasă de siguranță” operațională Un alt punct central este diferența dintre un operator care urmărește doar valorificarea recoltei și unul care integrează producția vegetală într-un lanț mai larg. În cazul unui model „integrat vertical” (adică o companie care controlează mai multe etape ale producției), interesul se mută de la volum pe termen scurt la calitate constantă și rezultate repetabile, ceea ce ar încuraja investiții în sol, tehnologie și planificare pe termen lung. Articolul folosește TRANSAVIA ca exemplu de companie cu model integrat „de la bob la furculiță”, prin divizia Ferme Vegetale, care produce materie primă pentru hrana puilor din fermele companiei în 8 județe. Sunt menționate și zone din județul Cluj (Turda, Copăceni, Ploscoș, Deleu, Sâncrai) unde compania lucrează terenuri în arendă. Ce rămâne relevant pentru proprietari Din perspectiva riscului economic, mesajul principal este că arenda nu mai poate fi evaluată doar prin suma anuală, ci prin capacitatea arendașului de a asigura continuitate și lucrări corecte, într-o piață cu costuri volatile și presiune financiară în creștere. În lipsa acestei stabilități, efectele pot fi rapide: teren nelucrat, venituri întrerupte și pierderi pentru economia locală, potrivit articolului. În material este inclusă și o declarație a lui Adrian Farcaș , directorul Diviziei Vegetale TRANSAVIA, care descrie arenda ca responsabilitate pe termen lung și pune accent pe predictibilitate și transparență în relația cu proprietarii. „Pentru noi, arenda nu înseamnă doar extinderea suprafețelor lucrate, ci o responsabilitate pe termen lung față de teren și față de oamenii care îl dețin.” Articolul menționează că cei interesați de arendarea terenurilor către TRANSAVIA pot contacta echipa dedicată la numărul 0754 995 007, pentru detalii despre condiții și colaborare. [...]
O investiție de 10,5 milioane euro (51.635.673,18 lei) într-o fermă de reproducție a suinelor a fost finanțată în mare parte din ajutor de stat, cu 41.308.538,54 lei , potrivit AgroInfo . Proiectul, inaugurat vineri, 17 aprilie 2026, în județul Maramureș, evidențiază dimensiunea sprijinului public în extinderea capacităților din sectorul porcin, într-un context în care România importă peste 80% din carnea de porc consumată. Investiția este descrisă ca fiind „100% românească” și a fost dezvoltată de Romsuin Transilvania Cooperativă Agricolă SR, controlată de cinci firme zootehnice din județul Sălaj. Ajutorul de stat a fost acordat de Ministerul Agriculturii prin Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Ce s-a construit și ce capacitate are ferma Proiectul a vizat amenajarea unei ferme de reproducție în satul Băsești, pe un teren de 5 hectare. Conform datelor din articol, ferma a fost proiectată pentru: 1.921 de scroafe 21 de vieri 9.256 de purcei 710 scroafe pentru înlocuire (scrofițe) La capacitatea maximă de populare, în cele patru hale de producție pot fi adăpostiți 11.908 porci, informație atribuită de AgroInfo publicației 2news.ro. Producția estimată și destinația Producția estimată este de 52.000–56.000 de purcei anual. Aceștia ar urma să meargă „în principal” către fermele membrilor cooperativei, iar surplusul către alte ferme de îngrășare a suinelor din zonă. Context: presiunea deficitului comercial la carnea de porc La inaugurare a fost prezent și europarlamentarul Daniel Buda , care a legat investiția de dezechilibrul structural din sector: România exportă cereale (porumb și grâu), dar importă peste 80% din carnea de porc consumată. În aceeași intervenție, acesta a susținut că sunt necesare investiții și în abatorizare, procesare și „lanțuri scurte de aprovizionare”, pentru ca valoarea adăugată să rămână în România. [...]
Ministerul Agriculturii pregătește o realocare de fonduri între subvențiile APIA pe hectar pentru anul de cerere 2025 , printr-un proiect de Ordin MADR publicat pe site-ul instituției, potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: unele scheme intră cu bugete reduse, iar altele ar urma să fie alimentate din sumele transferate, în plină perioadă în care plățile sunt în atenția beneficiarilor. Proiectul de ordin vizează transferuri „între subvențiile APIA aferente anului de cerere 2025”, iar AgroInfo publică lista intervențiilor de la care se realocă bani, împreună cu sumele aferente. De unde se realocă bani: intervențiile vizate și sumele Conform listei prezentate, sumele care se realocă altor subvenții APIA provin din următoarele intervenții (sumele sunt în euro): PD-01 Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS): 90.319.737,80 euro PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale): 12.075.056,15 euro PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști: 1.218.818,15 euro PD-09 Sprijin cuplat pentru venit – Soia: 15.122.059,89 euro PD-11 Sprijin cuplat pentru venit – Leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi): 779.983,11 euro PD-12 Sprijin cuplat pentru venit – Cânepă: 56.400,19 euro PD-13 Sprijin cuplat pentru venit – Orez: 245.676,65 euro PD-14 Sprijin cuplat pentru venit – Sămânță de cartof: 248.398,36 euro PD-15 Sprijin cuplat pentru venit – Hamei: 81.201,55 euro PD-16 Sprijin cuplat pentru venit – Sfeclă de zahăr: 6.326.947,17 euro PD-17 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în câmp destinate industrializării (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 2.518.982,09 euro PD-18 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 860.419,28 euro PD-19 Sprijin cuplat pentru venit – Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici): 3.940.698,22 euro PD-20 Sprijin cuplat pentru venit – Semințe pentru plante furajere: 26.877,62 euro Ce lipsește din informația publică: destinația sumelor Materialul indică explicit intervențiile de la care se iau bani, însă nu detaliază, în fragmentul publicat, către ce subvenții ar urma să fie direcționate sumele realocate și nici calendarul aplicării transferului. Pentru fermieri, aceste două elemente sunt esențiale pentru a înțelege efectul concret asupra cuantumurilor finale pe schemă. În practică, următorul pas este publicarea formei finale a ordinului (după etapa de transparență decizională), moment în care se poate vedea și distribuția completă a realocărilor între intervenții. [...]
Listarea în retailul modern împinge micii producători să-și rezolve problema volumelor , iar cazul antreprenorului Mihai Albuţ din Bihor arată cum accesul la hipermarketuri depinde direct de capacitatea de aprovizionare cu materie primă din flora spontană, potrivit ZF Agropower . Mihai Albuţ, inginer de profesie, continuă tradiția familiei în producția de ceaiuri, tincturi, siropuri și alte produse naturale sub brandul „ Albuţ şi Fiii ”, folosind plante din flora spontană recoltată din Parcul Naţional Apuseni și fructe de la producători locali. El spune că lucrează cu aproximativ 88 de feluri de plante, dintre care doar trei provin de la producători, restul fiind culese. „Este foarte important pentru un brand local să fie listat şi în magazine.“ De ce contează: accesul la hipermarketuri cere cantități constante Produsele sunt vândute prin magazinul online propriu, dar ajung și în magazine din stațiuni precum Slănic Moldova sau Sâmbăta de Sus. O parte dintre ele sunt listate și în hipermarketuri Carrefour, iar antreprenorul participă și la târguri de produse artizanale. Miza listării în retail, dincolo de vizibilitate, este capacitatea de a livra cantități suficiente. Albuţ explică faptul că, în trecut, nu putea intra în magazine din cauza volumelor mici de plante culese, însă în ultimii ani mai multe familii au început să meargă la cules, ceea ce a ajutat afacerea din Poienii de Jos (județul Bihor) să susțină cererea. „Eu cred că este foarte important pentru un brand local să fie listat şi în magazine. Noi vrem să le arătăm oamenilor cât de multă muncă este în spate pentru că deşi noi ştim unde sunt plantele, uneori mergem zeci sau chiar sute de kilometri pentru a găsi cantitatea necesară.“ Blocajul de creștere: materia primă și modelul fără angajați în producție Antreprenorul spune că există cerere pentru extindere în farmacii și pentru mai multe evenimente, dar accesul la materie primă rămâne limitarea principală. În același timp, precizează că prioritatea este calitatea, nu extinderea, și menționează că nu are angajați în producție. Pe partea operațională, pentru a face față cererii, a încercat să automatizeze o parte din procese, iar investițiile au fost realizate din economii și împrumuturi de la prieteni. Următoarele achiziții avute în vedere sunt un dozator de plante și un aparat de amestecare a plantelor, conform aceleiași surse. [...]
Accesul la piața chineză deschide o nouă rută de export pentru lactatele românești, dar doar pentru producătorii care pot îndeplini cerințe stricte de siguranță alimentară . China a aprobat importurile de produse lactate din România, potrivit Economedia , care citează un comunicat preluat de Bloomberg și menționat de G4Food. Decizia permite producătorilor români eligibili să exporte o gamă largă de produse, de la brânzeturi și lapte praf până la produse din zer și formule pentru sugari. Produsele trebuie să fie realizate din lapte de vacă, oaie sau capră. Ce înseamnă „eligibil” în practică Aprobarea nu echivalează automat cu exporturi imediate pentru întreg sectorul, deoarece accesul este condiționat de respectarea standardelor chineze de siguranță alimentară, conform comunicatului citat. Pe lista produselor care pot intra pe piața chineză intră, potrivit informațiilor publicate: brânzeturi; lapte praf; produse din zer; formule pentru sugari. Context: discuții recente la nivel guvernamental G4Food amintește că, în urmă cu două săptămâni, ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a efectuat o vizită oficială în China pentru a semna un memorandum de înțelegere cu omologul său chinez. În materialul Economedia nu sunt oferite detalii despre calendarul aplicării sau despre lista companiilor care ar urma să exporte efectiv. [...]
