Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii din Prahova cer oprirea rachetelor antigrindină până la un audit independent, după ce ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a propus repornirea temporară a sistemelor și realizarea unor studii „independente” privind efectele asupra precipitațiilor, potrivit AGRO TV.
Miza, dincolo de disputa publică, este una de guvernanță și cheltuire a banilor publici: Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova susține că, după aproape două decenii de funcționare, statul nu poate invoca lipsa studiilor ca argument pentru reluarea tragerilor, ci ca motiv pentru suspendare, verificări și răspundere administrativă.
Conform materialului, Tánczos Barna a vorbit despre repornirea temporară a sistemelor cu rachete antigrindină, în paralel cu inițierea unor studii independente care să stabilească dacă există efecte negative asupra regimului precipitațiilor. În același context, ministrul a afirmat că „nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara”.
Fermierii din județ, care au insistat pentru suspendarea funcționării Sistemului Național Antigrindină, resping ideea reluării tragerilor înainte de clarificări.
În dreptul la replică transmis prin intermediul redacției AgroTV, asociația afirmă că recunoașterea lipsei studiilor după circa 20 de ani de funcționare este „cea mai gravă recunoaștere” pe acest subiect și mută responsabilitatea de la fermieri către instituțiile care au administrat programul.
Documentul susține că „sarcina probei” ar trebui să aparțină statului atunci când intervine „artificial în atmosferă”: nu fermierii ar trebui să demonstreze un prejudiciu, ci autoritățile să demonstreze că sistemul funcționează, că nu produce efecte colaterale semnificative și că banii publici au fost justificați.
Asociația cere ca decizia „responsabilă” să fie oprirea tragerilor până la finalizarea unui audit „independent, public și complet”. În text sunt enumerate mai multe direcții de verificare:
Fermierii mai susțin că ideea realizării studiilor doar cu sistemul „funcțional” ar echivala, în practică, cu încă „doi ani” de „experiment” pe culturile lor, fără un protocol științific public, fără zone de comparație validate și fără evaluare independentă.
Materialul AGRO TV prezintă poziția fermierilor sub forma unui drept la replică adresat ministrului interimar. Nu sunt menționate, în același text, un răspuns al ministerului la această replică sau un calendar oficial pentru repornirea sistemelor ori pentru demararea studiilor invocate.
Recomandate
Clubul Fermierilor Români cere derogări de la regulile tahografelor în campania de recoltare , pentru ca transportul cerealelor între câmp și depozite să nu fie tratat ca transport comercial obișnuit, potrivit Agronet . Solicitarea vizează flexibilizarea regulilor privind utilizarea tahografelor și respectarea timpilor de conducere și odihnă, pe motiv că activitatea are caracter sezonier și este concentrată într-o perioadă scurtă, dependentă de vreme. Informația a fost relatată inițial de Agrointeligența, iar Agronet o preia. Propunerea a fost prezentată de președintele Clubului Fermierilor Români, Alexander Degianski, la o întâlnire organizată miercuri, 8 iulie, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, unde a discutat cu ministrul Tanczos Barna despre dificultățile din plină campanie de recoltare. Argumentul operațional: curse scurte, timp redus la volan Degianski susține că regulile actuale nu reflectă specificul transportului cerealelor din câmp către spațiile de depozitare. În perioada recoltatului, un camion ar parcurge, de regulă, distanțe scurte, iar timpul efectiv de condus ar fi redus, de aproximativ trei-patru ore și 150–200 km pe zi. În acest context, fermierii consideră justificată introducerea unor derogări similare celor existente deja pentru alte activități agricole desfășurate în campanie, pentru a menține fluxul dintre câmp și depozite și a evita blocaje operaționale. Ce urmează: decizia ține de susținerea ministerului Reprezentanții sectorului agricol spun că nu urmăresc eliminarea normelor de siguranță rutieră, ci adaptarea lor la specificul muncii agricole. Rămâne de văzut dacă Ministerul Agriculturii va susține inițiativa și dacă aceasta poate fi transpusă într-o derogare aplicabilă în perioada recoltatului. [...]
Deși cultura arată bine, Harghita intră în sezon cu mai puțini cartofi în pământ , după ce suprafața cultivată a scăzut semnificativ, pe fondul lipsei investițiilor și al costurilor ridicate, potrivit Agronet . În județ, plantațiile de cartofi sunt „bine spre foarte bine” pe întreaga suprafață, spune directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Harghita, Romfeld Zsolt . Situația este considerată favorabilă chiar dacă hărțile agrometeorologice indică secetă pedologică (deficit de apă în sol), deoarece temperaturile moderate reduc stresul asupra culturii. Vremea ține cultura „pe linia de plutire”, în ciuda secetei din sol Cartoful este o cultură care preferă climatul răcoros, iar temperaturile ridicate îi pot încetini dezvoltarea; specialistul citat arată că peste 25°C planta își poate opri vegetația. În Harghita, diminețile mai reci și precipitațiile reduse, dar repetate, au susținut dezvoltarea vegetativă și formarea tuberculilor. Până acum, fermierii nu au semnalat atacuri de mană, iar dacă vremea rămâne favorabilă, perspectivele pentru recoltă sunt bune. Informațiile despre starea culturii sunt atribuite de Agronet publicației G4Food, care a relatat pe acest subiect. Problema economică: suprafața cultivată scade, pe fondul lipsei de capital și utilaje Partea mai sensibilă pentru piață este reducerea suprafețelor cultivate într-unul dintre principalele bazine cartoficole ale României. În 2026, în Harghita au fost înființate aproximativ 5.000 de hectare cu cartofi, față de circa 5.900 de hectare în 2025, adică cu aproximativ 900 de hectare mai puțin. Reprezentanții agriculturii județene pun scăderea pe seama costurilor și a nevoii de tehnologii moderne: mulți producători mici nu au utilaje performante și nici capital pentru investiții, ceea ce face tot mai dificilă obținerea unui profit. În județ, și celelalte culturi sunt descrise ca fiind într-o stare bună, iar grâul a intrat în faza de coacere, însă rezultatul final al sezonului rămâne dependent de evoluția vremii, în condițiile în care deficitul de apă din sol persistă. [...]
Recolta de porumb a Franței riscă să cadă la minimul ultimilor 50 de ani, iar asta poate muta cererea în UE spre România , care intră în sezon cu perspective mai bune, potrivit AGRO TV . Pe fondul caniculei și al lipsei precipitațiilor din vestul și centrul Europei, piața comunitară ar putea deveni mai receptivă la porumbul românesc. În Franța, analiștii avertizează că producția ar putea coborî sub 8 milioane de tone, un nivel care nu a mai fost atins din 1976, pe măsură ce seceta lovește cultura într-o etapă decisivă pentru formarea producției. Compania de analiză Expana estimează în prezent o recoltă de aproximativ 8,9 milioane de tone, cu o treime sub producția de anul trecut, dar cu riscul unor pierderi suplimentare. Situația din teren este descrisă ca în deteriorare rapidă: starea culturilor a ajuns la cel mai slab nivel din ultimii cel puțin 15 ani, iar randamentele sunt evaluate „de la o zi la alta” ca fiind tot mai slabe. Franța: tăieri înainte de polenizare și presiune pe prognoze În vestul Franței, unii fermieri au început să taie porumbul neirigat înainte de polenizare pentru a-l folosi ca furaj. Aceste suprafețe nu vor mai contribui la producția de porumb boabe, ceea ce poate împinge estimările și mai jos. Asociația producătorilor francezi de porumb plecase de la o scădere de 30%, până la circa 9,5 milioane de tone (cea mai mică producție din acest secol), însă reprezentanții fermierilor se așteaptă la revizuiri în scădere, pe măsură ce sunt cuantificate pagubele. În paralel, datele USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite) indică o producție a Franței în sezonul 2026–2027 de 10 milioane de tone, cu 24% sub prognoza anterioară și cu 26% sub sezonul precedent. România: precipitații mai bune și o estimare de 8,2 milioane de tone În contrast cu vestul și centrul Europei, România are perspective mai favorabile: precipitațiile din principalele regiuni agricole au îmbunătățit rezervele de apă din sol, ceea ce ar putea susține randamente mai mari decât în ultimii ani. Analistul Cezar Gheorghe estimează pentru 2026 o producție de aproximativ 8,2 milioane de tone, față de estimarea oficială de 7,75 milioane de tone pentru anul precedent. Producția ar putea crește chiar dacă suprafața cultivată s-a redus, prin randamente mai bune care să compenseze parțial pierderea de suprafață. De ce contează pentru fermieri Dacă producția Franței se confirmă semnificativ mai mică, deficitul dintr-un mare producător european poate însemna cerere mai mare în piața comunitară pentru origini alternative, inclusiv România. Materialul nu oferă însă estimări de preț sau contracte, astfel că impactul exact în piață rămâne de urmărit pe măsură ce apar revizuirile oficiale de producție și se conturează fluxurile comerciale din UE. [...]
România își întărește controalele fitosanitare la frontieră și pe lanțul lemnului după ce gândacul smarald al frasinului (Agrilus planipennis), un dăunător invaziv cu potențial de pierderi economice, a fost semnalat în Ungaria, aproape de graniță, potrivit Agronet . Insecta atacă în special frasinul, iar larvele se dezvoltă sub scoarță, unde sapă galerii care întrerup treptat circulația sevei. În timp, arborii își pierd frunzișul, ramurile se usucă și, fără intervenție, pot muri. În America de Nord, dăunătorul a dus la moartea a zeci de milioane de arbori și la pierderi economice importante, ceea ce explică nivelul de alertă în Europa, unde frasinul este prezent atât în păduri, cât și în parcuri, grădini și aliniamente stradale. Unde crește riscul și ce verifică autoritățile România derulează din 2021 un program de supraveghere pentru acest dăunător, prin Autoritatea Națională Fitosanitară , care face inspecții, amplasează capcane, prelevează probe și efectuează testări de laborator în zone vulnerabile. După confirmarea cazului din Ungaria, monitorizarea a fost intensificată în punctele de control de la frontieră și în interiorul țării. Conform sursei, inspectorii verifică mai atent: loturile de material lemnos și ambalajele din lemn; materialul săditor provenit din regiuni cu risc; pepinierele, parcurile și pădurile; depozitele, fabricile de prelucrare și rutele comerciale de transport al lemnului (inclusiv zone precum noduri logistice și unități de depozitare). Cum se poate răspândi dăunătorul pe lanțul comercial Răspândirea poate fi accelerată de mișcarea necontrolată a lemnului infestat, inclusiv pe distanțe mari. În material sunt indicate mai multe căi tipice: material vegetal (puieți și plante de frasin); lemn cu scoarță (bușteni, lemn de foc, așchii); ambalaje din lemn (paleți, lăzi și structuri similare); transport și depozitare (depozite, noduri logistice, unități de prelucrare). Semne de infestare și ce ar urma dacă apare un focar în România Printre semnele care pot indica prezența dăunătorului se numără îngălbenirea și rărirea frunzișului, uscarea ramurilor, crăpături în scoarță, galerii sub scoarță și orificii de ieșire în forma literei „D”. Totuși, aceste simptome pot avea și alte cauze, iar confirmarea se poate face doar prin verificări de specialitate și analize de laborator. Autoritățile au pregătit și un plan de urgență pentru situația în care insecta ar fi confirmată în România, care include delimitarea zonelor infestate și a celor tampon, măsuri de eradicare, informarea populației și raportarea rapidă către instituțiile europene competente. Publicul este încurajat să anunțe autoritățile dacă observă frasini cu uscări rapide, găuri în formă de „D” sau galerii sub scoarță, iar materialul lemnos suspect nu ar trebui mutat sau transportat fără respectarea regulilor fitosanitare. Detectarea timpurie este prezentată drept critică pentru limitarea unui eventual focar și reducerea impactului asupra pădurilor, spațiilor verzi urbane și activităților economice bazate pe lemnul de frasin. [...]
Scăderea modestă a prețurilor alimentare în iunie maschează presiuni persistente la carne și uleiuri , iar această divergență între categorii menține riscul de costuri ridicate pentru procesatori și retail, potrivit Agronet , care citează date FAO. Indicele FAO al prețurilor la alimente a ajuns la 130,3 puncte în iunie 2026, cu 0,3% sub nivelul din mai, dar cu 2,2% peste iunie 2025. În spatele mediei, mișcările au fost neuniforme: cerealele, zahărul și lactatele s-au ieftinit, în timp ce uleiurile vegetale și carnea au continuat să se scumpească. Unde se vede presiunea: uleiuri vegetale și carne Uleiurile vegetale au urcat cu 3,8% față de luna anterioară, creșterea fiind pusă în principal pe seama scumpirii uleiului de palmier și de rapiță, pe fondul cererii mai mari pentru biocombustibili. Prețurile uleiului de floarea-soarelui au rămas, în general, stabile, iar uleiul de soia s-a ieftinit. La carne, indicele a crescut cu 0,5% și a atins un nou nivel record. Carnea de pasăre s-a scumpit parțial din cauza disponibilității mai reduse pe unele piețe, în timp ce prețurile la porc și vită au scăzut. Ce a tras în jos media: cereale, zahăr și lactate Cerealele au scăzut cu 3,5% față de mai, în special pe fondul ieftinirii grâului (minus 4,4%) și porumbului (minus 6,2%). FAO leagă evoluția grâului de ritmul rapid al recoltării și de perspectivele bune ale ofertei din regiunea Mării Negre, iar la porumb de estimările privind o ofertă abundentă în țările exportatoare din America de Sud și de cererea mai redusă pentru producția de etanol. În schimb, orezul s-a scumpit cu 3,2%, după consolidarea cererii asiatice pentru orezul Indica, pe fondul unor costuri ridicate de producție, transport și comercializare, dar și al incertitudinilor meteorologice. Zahărul a avut cea mai puternică scădere, de 5,7%, pe fondul ieftinirii etanolului în Brazilia și al deprecierii monedei braziliene, însă declinul a fost limitat de temerile privind efectele fenomenului El Niño asupra producției din India și Thailanda. Produsele lactate s-au ieftinit cu 1,5%, după reduceri la laptele praf (degresat și integral) și unt; brânzeturile au consemnat a unsprezecea lună consecutivă de scădere, pe fondul unei oferte pentru export mai mari decât cererea internațională. Context: producție mare, dar incertitudini ridicate FAO estimează producția mondială de cereale din 2026 la aproximativ 2,983 miliarde de tone, a doua cea mai mare recoltă din istorie, deși cu 1,9% sub recordul de anul trecut. În același timp, organizația avertizează că, într-un context internațional „tot mai nesigur”, transparența piețelor, accesul rapid la informații și menținerea unor fluxuri comerciale previzibile rămân esențiale pentru securitatea alimentară. Pe partea de risc umanitar, FAO indică faptul că 41 de țări și teritorii au nevoie de asistență alimentară externă, dintre care 31 în Africa, cu conflictele și insecuritatea drept cauze principale ale crizelor severe, la care se adaugă efecte meteo asociate El Niño și costuri ridicate ale factorilor de producție în unele regiuni. Mișcările de preț raportate pentru iunie 2026 (FAO) Indicele general FAO: -0,3% Cereale: -3,5% (grâu -4,4%, porumb -6,2%, orez +3,2%) Uleiuri vegetale: +3,8% Carne: +0,5% Produse lactate: -1,5% Zahăr: -5,7% [...]
Valurile de căldură din 2026 cresc costurile și riscă să reducă oferta de Parmigiano Reggiano , într-o industrie evaluată la aproximativ 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei), pe fondul scăderii producției de lapte și al consumului mai mare de energie pentru răcire, potrivit Agronet , care citează Libertatea, la rândul ei pe Reuters . În nordul Italiei, temperaturile de peste 40°C afectează direct fermele din zona de producție: vacile mănâncă mai puțin, se odihnesc mai mult și pot produce cu până la 10% mai puțin lapte. Cum laptele este materia primă esențială (alături de sare și cheag), orice scădere se transmite rapid în capacitatea de producție a brânzei. Constrângeri de producție: nu se poate „muta” parmezanul Parmigiano Reggiano autentic poate fi produs doar în cinci provincii din nordul Italiei, iar hrana vacilor trebuie să provină tot din această zonă. În condiții de secetă, iarba crește mai greu, cantitatea de fân scade, iar fermierii au dificultăți în menținerea nivelului de lapte, arată relatarea citată. Presiune pe costuri: răcire în ferme și energie în depozite Pentru a limita stresul termic, fermele folosesc ventilatoare și instalații care pulverizează apă în grajduri, soluții care cresc consumul de electricitate și cheltuielile operaționale. Costurile continuă și după producție: Parmigiano Reggiano trebuie maturat minimum 12 luni, iar unele sortimente stau în depozite trei ani sau mai mult. Menținerea temperaturii controlate în timpul caniculei înseamnă consum energetic mai mare. În două depozite din provinciile Reggio Emilia și Modena sunt păstrate peste 500.000 de roți de brânză, evaluate la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). Conducerea companiei care le administrează spune că, în cele mai fierbinți perioade din 2026, consumul zilnic de energie a crescut cu aproximativ 30%. De ce contează: risc de scumpiri și efecte în export Industria încearcă să reducă impactul prin modernizarea instalațiilor de răcire, izolarea clădirilor și folosirea energiei regenerabile, însă reprezentanții sectorului avertizează că fenomenele meteo extreme pot afecta atât cantitatea și calitatea laptelui, cât și prețul final. Miza este și comercială: în 2025, exporturile au depășit jumătate din vânzările totale de Parmigiano Reggiano, iar SUA au fost principala piață externă. În acest context, o combinație între producție mai mică și costuri mai mari poate pune presiune pe întreg lanțul – de la ferme și fabrici până la distribuitori și consumatori. [...]
