Știri
Știri din categoria Externe
Implicarea directă a Coreei de Nord în sprijinul militar al Rusiei se adâncește, după ce Phenianul ar fi trimis operatori de drone în regiunea rusă Kursk, într-o mișcare care poate accelera transferul de competențe tactice și tehnologice către forțele nord-coreene, potrivit Kyiv Post, care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) din 21 august 2026.
ISW notează că desfășurarea raportată de operatori de drone nord-coreeni în Kursk Oblast ar sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, dar miza majoră este alta: ar permite forțelor nord-coreene să acumuleze „abilități tactice și tehnologice valoroase”, relevante pentru războiul contemporan.
Pentru mediul de securitate european, această evoluție contează prin potențialul de a consolida capacitățile militare ale Coreei de Nord prin experiență operațională reală, nu doar prin exerciții sau transferuri teoretice.
În același raport, ISW arată că forțele ucrainene își adaptează tacticile și dezvoltă intern soluții tehnologice pentru a lovi lansatoare de rachete balistice și drone cu reacție, urmărind să ocolească dependența de asistență externă în materie de echipamente, într-un context de penurie globală de interceptoare pentru apărare aeriană.
Această direcție sugerează o presiune tot mai mare asupra lanțurilor de aprovizionare occidentale și o reorientare către capabilități produse local, acolo unde este posibil.
ISW consemnează și că un oficial rus de rang înalt a reiterat lipsa disponibilității Kremlinului pentru negocieri „semnificative” care să ducă la încheierea războiului.
Pe dimensiunea operațională, raportul menționează:
ISW mai precizează că, în ziua evaluată, nici Rusia, nici Ucraina nu au înregistrat avansuri confirmate.
Recomandate
Negarea Phenianului privind o nouă desfășurare de trupe în Rusia menține incertitudinea asupra riscului de escaladare militară în regiune , într-un moment în care Ucraina susține că Moscova ar pregăti sosirea a zeci de mii de soldați nord-coreeni, potrivit Agerpres . Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și una dintre figurile-cheie ale regimului de la Phenian, a calificat drept „nefondată” afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia Coreea de Nord ar intenționa să trimită până la 50.000 de soldați în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei. Declarația lui Zelenski ar fi, în formularea lui Kim Yo Jong, „un incident auto-regizat”, într-un comunicat transmis prin agenția publică nord-coreeană KCNA, relatează Reuters. Ucraina a susținut anterior că Moscova ar pregăti sosirea a circa 30.000 de soldați nord-coreeni, estimare pe care Zelenski a ridicat-o ulterior la circa 50.000. Totodată, el a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. Contextul cooperării militare Rusia–Coreea de Nord Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care prevede asistență militară reciprocă în caz de agresiune. În acest cadru, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca sprijin în războiul cu Ucraina. Agerpres mai notează că aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene. Semnale recente: rachete nord-coreene și îmbunătățirea preciziei Armata ucraineană a observat în iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacuri asupra unor ținte din Ucraina, după ce ultima utilizare raportată ar fi fost în august 2025. Separat, un oficial al serviciului ucrainean de informații militare a indicat o îmbunătățire „semnificativă” a preciziei rachetelor balistice nord-coreene cu rază scurtă: marja de eroare ar fi scăzut de la cel puțin un kilometru în 2024 la 1–5 metri, sugerând modernizări bazate pe experiența din teren. În plus, același serviciu ucrainean a semnalat cu două săptămâni în urmă că o unitate de rachete nord-coreene a început desfășurarea în vestul Rusiei și ar putea fi echipată cu 120 de rachete balistice (KN-23 sau KN-24) și șase lansatoare. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, negarea Phenianului nu închide subiectul, dar arată miza politică a informațiilor despre o posibilă extindere a implicării nord-coreene, cu potențial de a amplifica tensiunile de securitate în Asia de Nord-Est și pe flancul estic al Europei. [...]
Rusia a intensificat presiunea pe front cu 172 de atacuri într-o singură zi , iar volumul loviturilor aeriene și al dronelor indică un ritm operațional ridicat care menține uzura constantă asupra apărării ucrainene, potrivit Kyiv Post , care citează raportarea de vineri, 21 august, a Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. În actualizarea operațională pentru intervalul de 24 de ore încheiat la ora 22:00 (ora locală), Rusia ar fi executat 75 de lovituri aeriene folosind 219 bombe aeriene ghidate (KAB – muniții ghidate lansate din aer), ar fi folosit 6.751 de drone kamikaze și ar fi bombardat de 1.939 de ori poziții militare ucrainene și localități. Unde s-a concentrat lupta Cele mai intense confruntări au fost raportate pe direcțiile Pokrovsk și Kostiantynivka. Pe axa Pokrovsk, Statul Major ucrainean a raportat 23 de atacuri rusești, inclusiv în apropiere de Bilytske, Udachne, Muravka și Novopidhrodne, precum și în direcția Hannivka, Novyi Donbas, Svitłe, Shevchenko, Vasylivka și Serhiivka. Două angajamente erau încă în desfășurare la momentul raportării. Pe axa Kostiantynivka, ar fi fost respinse 20 de asalturi în apropiere de Kostiantynivka, Ivanopillia, Illinivka, Novoselivka, Novomykolaivka, Shakhove, Sofiivka și Vilne, precum și în direcția Dovha Balka. Un angajament era raportat ca fiind încă în curs. Pierderi și ținte distruse, conform raportării ucrainene Pentru axa Pokrovsk, estimările preliminare ale armatei ucrainene indică 35 de militari ruși uciși și 14 răniți. Tot acolo, ar fi fost distruse: un tanc; șase vehicule; trei sisteme de artilerie; un depozit de combustibil; un depozit de muniție; 27 de adăposturi pentru personal. În plus, pe aceeași direcție, 416 drone rusești ar fi fost distruse sau bruiate (suprimate). Alte direcții: atacuri raportate, fără operațiuni ofensive pe două axe Rusia ar fi lansat 11 asalturi pe axa South Slobozhshchyna, spre Izbytske, Radkivka, Kovalivka, Okhrimivka și Mytrofanivka, cu două atacuri încă în desfășurare la momentul raportării. Conform Statului Major ucrainean, au mai fost respinse patru încercări de avans pe axa Lyman și opt pe axa Sloviansk, unde luptele continuau. Au fost raportate și trei atacuri rusești pe axa Oleksandrivka, trei spre Tsvitkove pe axa Huliaipole și două în apropiere de Plavni și Mali Shcherbaky pe axa Orikhiv; un angajament în regiunea Zaporijjea (Orikhiv) era încă în curs. Nu au fost raportate operațiuni ofensive pe axele Kupiansk și Prydniprovske. [...]
Autoritățile din Altai au declanșat o operațiune de reducere a riscului în zone turistice și locuite , după ce o tânără turistă a fost ucisă de un urs, iar în primele zile 12 animale au fost împușcate în apropierea unei baze turistice, potrivit Mediafax . Vânătoarea a început în Altai, republică din sudul Rusiei, după ce autoritățile locale au ordonat o intervenție „masivă”, vizând în special urșii care se apropie de zonele locuite și de cele frecventate de turiști. Informația despre incident și declanșarea operațiunii este atribuită de publicație canalului Nexta. De ce contează: presiune operațională pe zonele turistice Miza imediată este limitarea interacțiunilor periculoase dintre oameni și fauna sălbatică în proximitatea infrastructurii turistice, într-o regiune montană unde, potrivit sursei, urșii ajung frecvent în zone locuite. Experții citați de Mediafax indică drept cauză a acestei apropieri faptul că urșii se deplasează pe distanțe mari din cauza resurselor reduse de hrană. Context: populația de urși și factorii invocați În rezervația din Altai ar exista aproximativ 400 de urși, iar în întreaga republică numărul este estimat la „câteva mii”, conform aceleiași surse. Totodată, este menționată o recoltă slabă de nuci de pin în acest an, fenomen pe care localnicii îl pun, între altele, pe seama defrișărilor și a reducerii habitatului animalelor. [...]
Ucraina spune că a interceptat circa 90% din rachetele de croazieră lansate de Rusia, dar cere mai multe sisteme Patriot pentru a face față rachetelor balistice , pe care președintele Volodîmîr Zelenski le descrie drept „cea mai dificilă provocare” pentru apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul combinat din noaptea de 19 spre 20 august a vizat Kievul și regiunea din jur și a inclus rachete balistice, rachete de croazieră și drone de atac. În mesajul său de seară, Zelenski a spus că, deși rachetele de croazieră au fost interceptate în proporție de aproximativ 90%, „situația cu rachetele balistice este semnificativ mai rea”, motiv pentru care a reluat apelul către parteneri pentru furnizarea de interceptoare Patriot (muniție pentru sistemele americane de apărare antiaeriană folosite împotriva țintelor balistice). Conform celor mai recente cifre citate în material, atacul a ucis 17 persoane și a rănit 42 în Kiev. Zelenski a afirmat că au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, alte elemente de infrastructură socială și facilități comerciale. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe stocurile de interceptoare Mesajul central al președintelui ucrainean este că eficiența împotriva rachetelor de croazieră nu se traduce automat în protecție similară împotriva rachetelor balistice, care sunt mai greu de doborât. În acest context, solicitarea de interceptoare Patriot indică o nevoie operațională imediată: menținerea capacității de apărare a capitalei în fața unui tip de amenințare mai dificil. Răspunsul Ucrainei: accent pe lovituri la distanță mare Zelenski a mai spus că Ucraina va răspunde prin noi lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei și că vor fi alocate resurse suplimentare pentru capabilitățile de „deep strike” (lovituri în adâncime, la distanță mare). „Vom răspunde cu siguranță acestei lovituri rusești, așa cum răspundem și altor lovituri rusești – răspunsul nostru va fi pe deplin justificat și cu rază lungă.” În cursul zilei de joi, atacurile asupra zonei Kievului au continuat, iar publicația notează că resturi provenite de la o dronă rusească au căzut pe o clădire nerezidențială din districtul Desnianski, fiind raportate și alte lovituri în regiunea din jur. [...]
Atacul Rusiei asupra Kievului a ridicat bilanțul la 12 morți și 34 de răniți , într-un context în care Ucraina reclamă o lipsă de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , singurele capabile să doboare rachete balistice, potrivit Biziday . Atacul a început în jurul orei 03:20 (ora locală) și a vizat mai multe zone ale capitalei ucrainene, dar și împrejurimile, conform primarului Kievului. În urma loviturilor au fost afectate clădiri rezidențiale, o unitate medicală și o instituție de învățământ, iar mai multe incendii au izbucnit în oraș. Publicația notează că oameni au rămas blocați inclusiv în adăposturi. Un centru industrial din districtul Solomianski (sud-vestul Kievului) a fost, de asemenea, lovit de rachete, a mai transmis primarul. Presa ucraineană a relatat că Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat asupra unui atac cu rachete balistice și cu rachete Zircon, lansate din regiunea Kursk, însă autoritățile locale nu au confirmat folosirea rachetelor Zircon. De ce contează: presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei Atacul are loc pe fondul deficitului de interceptoare pentru sistemele Patriot, ceea ce reduce capacitatea Ucrainei de a contracara rachetele balistice. În acest context, Rusia ar fi crescut în ultimele săptămâni numărul de rachete folosite în atacuri, profitând de vulnerabilitatea apărării antiaeriene, potrivit informațiilor sintetizate de Biziday. Context: lovituri ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești Separat, Ucraina a atacat cu drone o rafinărie din Republica Tatarstan și un terminal petrolier din regiunea Krasnodar, iar rapoarte inițiale indică și vizarea substației electrice Taman, care alimentează Crimeea ocupată de Rusia. Strategia urmărește să pună presiune pe Moscova prin lovirea infrastructurii energetice, în încercarea de a forța negocieri, conform aceleiași surse. [...]
Lansarea a 10 rachete balistice de către Coreea de Nord ridică din nou nivelul de risc în regiune , într-un moment în care Washingtonul încearcă să reducă tensiunile prin diminuarea exercițiilor militare comune cu Seulul și prin reluarea discuțiilor la vârf. Informațiile sunt prezentate de HotNews , pe baza relatărilor Reuters. Coreea de Nord a lansat joi zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, care au zburat aproximativ 300 de kilometri spre mare, potrivit Statului Major Interarme al Coreei de Sud . Paza de coastă japoneză a transmis, la rândul ei, că o rachetă balistică a căzut deja, iar postul public japonez NHK a relatat că proiectilul pare să fi aterizat în mare, în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Reacția Seulului: alertă maximă și ședință de urgență Biroul prezidențial al Coreei de Sud a condamnat lansarea și a ordonat forțelor armate să mențină starea de alertă maximă pe durata exercițiilor comune aflate în desfășurare cu Statele Unite. Totodată, a fost convocată o ședință de urgență privind securitatea, cu participarea oficialilor Ministerului Apărării și ai autorităților militare. În comunicatul autorităților sud-coreene, lansarea este descrisă drept o încălcare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, iar Phenianului i se cere să înceteze imediat astfel de acțiuni. De ce contează momentul: semnal către SUA, în plină recalibrare a exercițiilor Episodul vine după ce președintele american Donald Trump a decis reducerea exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud, care urmează să se încheie vineri. Trump a justificat decizia spunând că are o relație „foarte bună” cu Kim Jong-un și că manevrele militare ar transmite un semnal greșit. Miercuri, Trump a afirmat că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean în cursul acestui an și a susținut că Coreea de Nord deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”. Declarațiile lui Trump au fost relatate separat de HotNews, în acest material: HotNews . În plus, The Wall Street Journal a scris că Trump și-ar fi îndemnat consilierii să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă. Ce semnal transmite Phenianul, potrivit analizei citate Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a declarat miercuri că „politica ostilă” a Statelor Unite nu s-a schimbat și că, deși relația dintre lideri a fost „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continuă exercițiile militare cu Seulul și ar amenința securitatea națională a Phenianului. Yang Moo-jin, profesor la Universitatea de Studii Nord-Coreene din Seul, a apreciat că lansarea urmărește să arate că avertismentul transmis cu o zi înainte „nu era doar retorică” și că ar servi mai multor obiective, inclusiv opoziția față de exercițiile militare sud-coreano-americane și avertizarea puterilor externe să nu speculeze pe teme de securitate ale Phenianului. „Este un mesaj care arată că chestiunile legate de securitatea Coreei de Nord trebuie decise de Coreea de Nord.” Context: diplomație blocată și semne de întrebare privind postura SUA în Asia Trump a avut summituri cu Kim în 2018 și 2019, însă demersurile au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele nucleare. HotNews notează că Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat. În paralel, potrivit Politico (citat de HotNews), reducerea exercițiilor și atitudinea generală a Washingtonului față de aliații din Asia îi determină pe aceștia să-și reconsidere dependența de SUA în materie de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare și căutarea unor parteneriate alternative. În același registru, plecarea în această săptămână a singurului portavion american staționat în Asia către Orientul Mijlociu alimentează întrebări despre nivelul de angajament al SUA în regiune. [...]
