Știri
Știri din categoria Agricultură
Costul adeverinței veterinare cerute la subvențiile APIA pe cap de animal urcă până la 500–600 lei, potrivit unui sondaj online citat de Agrointel. Documentul, emis de medicul veterinar, certifică numărul de animale înscrise în Baza Națională de Date (BND) și este obligatoriu la depunerea cererii de plată, ceea ce îl transformă într-un cost operațional direct pentru crescători.
Conform răspunsurilor colectate pe grupul de Facebook „SUBVENȚII APIA”, adeverința poate fi gratuită în unele cazuri, dar poate ajunge și la câteva sute de lei, în funcție de numărul de animale pentru care se emite.
Exemplele de sume menționate în sondaj includ:
Publicația precizează că sumele raportate sunt legate de capetele de animale pentru care se emite documentul.
Adeverința trebuie eliberată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit și trebuie să includă codul exploatației înscrise în BND, valabil la data depunerii cererii de plată.
Pentru asociațiile crescătorilor de animale care desfășoară activitate agricolă pe pășuni concesionate/închiriate și asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha (unitate vită mare pe hectar) prin pășunat în tabere de vară, este necesară o adeverință din care să rezulte codul exploatației/exploatațiilor tip tabără de vară ale asociației, înscrise în BND și valabile la data depunerii cererii.
Diferențele mari de cost semnalate în sondaj indică o practică neuniformă la nivel local, cu impact direct asupra cheltuielilor de conformare pentru accesarea subvențiilor. Materialul nu indică o grilă oficială de tarifare și nici o reglementare unitară privind prețul adeverinței; informațiile despre costuri provin din răspunsurile fermierilor din sondajul online.
Recomandate
MADR pune în dezbatere o schemă de ajutor de minimis de până la 20 euro/porc , condiționată de înregistrarea animalelor și respectarea unor cerințe minime de biosecuritate, într-un demers care urmărește atât compensarea costurilor de prevenire a pestei porcine africane, cât și o evidență mai riguroasă a efectivelor, potrivit Agrointel . Schema este propusă printr-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și vizează „compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România”, prin acoperirea cheltuielilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate. „Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contact cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul Conform proiectului, beneficiarii sunt crescătorii de suine care dețin: exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt definite în Legea nr. 122/2023; exploatații de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, conform definițiilor din Legea cooperației agricole nr. 566/2004 (anexa nr. 1). Condițiile de eligibilitate și perioada vizată Solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, între care: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere și/sau reproducție în intervalul 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de porcine, potrivit Ordinului nr. 132/418/2023 (ANSVSA și MADR). Cât este subvenția și care sunt limitele Cuantumul maxim este de 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei/cap), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației și de efectiv: exploatații noncomerciale: pentru 1–5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: pentru 1–50 de capete. Plafonul total al ajutoarelor de minimis este de 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) pentru o întreprindere sau „întreprindere unică”, pe durata oricărei perioade de 3 ani. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plată și baza legală Plata ar urma să se facă într-o singură tranșă, până cel târziu la 22 decembrie 2026. Temeiul legal invocat pentru schemă este Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. [...]
MADR pune în consultare o schemă de minimis de 125 mil. lei pentru biosecuritate la porcine , cu plăți într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026, potrivit Agro Business . Miza economică este reducerea costurilor de prevenire a pestei porcine africane (PPA) pentru crescători, inclusiv pentru gospodăriile populației, într-un context în care autoritățile admit că măsurile din ultimii ani „nu au produs efectele scontate”. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis care să compenseze parțial cheltuielile cu măsurile de biosecuritate. Inițiativa urmărește, totodată, îmbunătățirea trasabilității efectivelor de suine la nivel național. „Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul și în ce condiții Conform proiectului, beneficiari pot fi: exploatațiile noncomerciale de porcine (conform legislației în vigoare); exploatațiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar; gospodăriile țărănești, așa cum sunt definite de cadrul legal aplicabil. Pentru accesarea sprijinului, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ câteva cerințe operaționale, inclusiv: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere sau reproducție în perioada 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte integral normele de biosecuritate prevăzute de legislația sanitar-veterinară. Cât este ajutorul și cum se plătește Ajutorul de minimis este stabilit la maximum 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației: exploatații noncomerciale: între 1 și 5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: între 1 și 50 de capete. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plata către beneficiari ar urma să se facă într-o singură tranșă, cel târziu până la 22 decembrie 2026. Cadru de reglementare și ce urmează Schema este fundamentată pe Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. Proiectul de act normativ este în consultare publică pe site-ul MADR, iar forma finală și calendarul exact depind de rezultatul acestei proceduri. [...]
Prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază riscă să împingă fermele de lapte pe pierdere , pe fondul unei presiuni care se transmite din retail către procesatori și, în final, către fermieri, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare cu efect economic: deputații discută prelungirea plafonării adaosului comercial pentru 17 categorii de produse alimentare până la finalul anului 2026. Propunerea a primit aviz favorabil în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților și urmează să intre la vot final în plen. Pe listă sunt, între altele, pâinea albă simplă, laptele de consum, ouăle, carnea proaspătă de pui și porc, fructele și legumele vrac. Cum se transmite presiunea în lanțul alimentar Ionuț Lupu, reprezentant al unei asociații de fermieri, susține că intervențiile statului în piață produc „distorsiuni grave”, iar costul real ajunge să fie suportat de veriga cea mai slabă din lanț. „Orice intervenție a statului în filiera de produs conduce la distorsiuni grave. Presiunea este foarte mare realizată de către stat prin aceste reglementări asupra retailerului. Ulterior el va presa pe zona de procesare, zona fabricii, care ulterior va veni cu o presiune pe fermier.” În această logică, plafonarea adaosului nu rămâne doar o limitare a marjelor din comerț, ci se transformă într-o negociere mai dură pe prețul materiei prime, cu efect direct asupra veniturilor fermierilor. Preț sub cost și contracte pierdute: semnale din piața laptelui Potrivit lui Lupu, fermierii ajung să vândă laptele sub costurile de producție. El indică un interval de preț încasat de fermier între 0,8 și 1,8 lei pe litru, în funcție de contract, în timp ce costul de producție ar depăși 2,3–2,4 lei pe litru. „Mulți dintre colegii noștri au această presiune când 60-70% din lapte mai este achiziționat și 30-40% nu se mai află sub acoperirea unui contract, laptele fiind luat la prețuri derizorii de 0,8 lei și chiar sub 0,8 lei pe litru.” În paralel, el pune presiunea pe piață și pe seama importurilor ieftine din regiune, menționând cantități mari de lapte în Ungaria, rămase fără piețe tradiționale de desfacere, ceea ce ar împinge prețurile în jos și în România. Un alt semnal operațional invocat este retragerea unor procesatori din anumite zone de colectare. Exemplul dat este județul Suceava, unde „peste o mie de mici fermieri” ar fi rămas fără contracte de colectare după retragerea procesatorului cu care lucrau. Subvenții întârziate și presiune de lichiditate În același context, reprezentantul fermierilor afirmă că o parte dintre fermieri încă așteaptă plata subvențiilor aferente anului 2025, susținând că APIA nu a reușit să finalizeze plățile pentru mulți dintre marii fermieri. Potrivit estimărilor organizației menționate, doar membrii asociației ar mai avea de primit aproximativ 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei). „Este strigător la cer ca, în condițiile în care piața este atât de dificilă, noi să stăm și să așteptăm efectuarea plăților pentru anul 2025.” Ce urmează Decizia legislativă privind prelungirea plafonării adaosului comercial urmează să fie luată la votul final din plenul Camerei Deputaților. Pentru sectorul laptelui, fermierii avertizează că, în lipsa unor corecții care să evite împingerea prețului materiei prime sub cost, efectul poate fi accelerarea pierderilor și creșterea numărului de ferme care rămân fără contracte de colectare. [...]
APIA reia „în forță” plățile restante pentru subvențiile pe 2025 , după ce Ministerul Finanțelor a pus la dispoziție fondurile necesare, potrivit Agrointel . Miza este una de cash-flow pentru ferme: aproximativ 15.600 de fermieri mai au de primit cel puțin o plată, iar 1.005 dintre ei nu au încasat încă nicio sumă în campania curentă. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , a explicat că ritmul autorizărilor a fost încetinit în ultimele zile din cauza concentrării instituției pe închiderea campaniei de depunere a cererilor. Campania s-a închis pe 5 iunie, iar de luni, 8 iunie, „prioritatea zero” devine finalizarea tuturor plăților aferente anului 2025. Cine sunt fermierii rămași la plată și ce se schimbă de acum Conform informațiilor prezentate de șeful APIA, există două categorii principale de beneficiari rămași în așteptare: aproximativ 15.600 de fermieri care mai au de primit cel puțin o plată pentru 2025; circa 1.005 fermieri care nu au încasat „niciun leu” în campania curentă și pentru care, de luni, plățile devin prioritatea imediată. În același timp, Pintea a precizat că, în ultimele 10 zile, s-au făcut plăți zilnice, dar „destul de mici”, deoarece resursele administrative au fost direcționate către finalizarea primirii cererilor. Blocaje tehnice și autorizări „dosar cu dosar” Pentru dosarele rămase blocate, APIA spune că lucrează punctual, la nivel de fermier, pentru a identifica problemele care împiedică autorizarea. Instituția a avut ședințe tehnice cu specialiștii proprii și cu dezvoltatorul software, iar fiecare dosar blocat ar fi fost analizat individual, astfel încât să poată fi introdus la plată. „S-a luat fiecare dosar blocat în parte și știm la fiecare ce trebuie făcut ca să intre la plată, din cei 15.600 de fermieri.” Șeful APIA a mai afirmat că sistemul informatic este pregătit pentru reluarea plăților și că sumele necesare au fost puse la dispoziție de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. De ce contează Reluarea accelerată a plăților are impact direct asupra lichidității fermelor, într-un moment în care subvențiile reprezintă, pentru multe exploatații, o sursă importantă de finanțare a activităților curente. Din informațiile disponibile în material, APIA își propune să recupereze întârzierile apărute pe fondul închiderii campaniei de depunere a cererilor, cu accent pe fermierii care nu au primit încă nicio plată. [...]
Agenția Națională pentru Zootehnie începe controale la prim-cumpărătorii de lapte, cu amenzi de până la 2.000 lei , într-o acțiune care vizează contractele, trasabilitatea și raportările lunare din lanțul de colectare, potrivit Agrointel . Inspectorii ANZ verifică respectarea condițiilor de înregistrare și funcționare ale prim-cumpărătorilor de lapte, în baza legislației în vigoare. Instituția spune că urmărește „protejarea producătorilor corecți” și menținerea unui sector „bazat pe calitate, trasabilitate și profesionalism”. „Verificăm contracte, trasabilitate, evidențe contabile, declarații lunare, cantități achiziționate și corectitudinea datelor raportate. Pentru că în zootehnie, cifrele nu înseamnă doar documente”, a anunțat ANZ. Ce înseamnă controlul, concret, pentru prim-cumpărători Conform definiției legale citate, prim-cumpărătorul este întreprinderea (sau grupul de întreprinderi) care cumpără lapte crud de la producători pentru operațiuni precum colectare, ambalare, depozitare, răcire sau transformare, inclusiv în baza unui contract, ori pentru a-l ceda mai departe către procesatori. ANZ indică faptul că acțiunea de control are mai multe etape, de la verificarea documentelor și pregătirea controlului, la controlul efectiv și, dacă este cazul, sancțiuni. Amenzi prevăzute de Legea 297/2013 Dacă sunt constatate abateri contravenționale, ANZ poate aplica amenzi (Legea 297/2013, cu modificările și completările ulterioare), inclusiv pentru: livrarea de lapte crud între producător și prim-cumpărător fără contract scris: amendă de la 1.500 la 2.000 lei; refuzul prim-cumpărătorului de a permite controlul sau de a pune la dispoziție documentele necesare: amendă de la 500 la 1.000 lei; neutilizarea unui sistem de evidență care să includă balanța intrărilor și ieșirilor pentru cantitățile de lapte și grăsime: amendă de la 500 la 1.000 lei; netransmiterea lunară către autoritatea competentă a informațiilor privind cantitatea de lapte crud livrată: amendă de la 500 la 1.000 lei. Cine poate suspenda activitatea și retrage avizul Pe lângă amenzile aplicate de ANZ, suspendarea activității de prim-cumpărător și retragerea avizului de înregistrare în registrul prim-cumpărătorilor sunt decise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform precizărilor din articol. [...]
Închiderea campaniei APIA 2026 indică o consolidare a fermelor , după ce suprafața declarată a crescut, iar numărul cererilor a scăzut, mai ales la exploatațiile sub 5 hectare, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat că pentru subvențiile APIA aferente anului 2026 au fost depuse 671.334 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare . Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut. Ce semnalează scăderea numărului de cereri Potrivit ministrului, diminuarea cererilor este vizibilă „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”, iar această evoluție „reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, considerat important pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Implicații operaționale: termenul de depunere s-a închis APIA le reamintise anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026 , inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, iar fermierii riscau să piardă sprijinul financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. [...]
